Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Declaraţie faţă de: politica românofobă a guvernării comuniste şi ideea PNL privind crearea uniunii interstatale România — Republica Moldova
|
|
Partidul Liberal condamnă politica românofobă a guvernării comuniste exprimată prin declaraţia guvernului din data de 07 martie 2007, prin refuzul de a deschide cele două consulate ale României la Bălţi şi Cahul, prin împiedicarea deschiderii de către Ambasada României a Centrului european comun de eliberare a vizelor, prin declaraţia MAEIE din 23 februarie 2007, prin declaraţia UTCM din 06 martie 2007 etc.
Guvernarea comunistă, atacând România, loveşte şi în cetăţenii Republicii Moldova, limitându-le astfel libertatea de circulaţie, determinându-i să stea la cozi cu lunile pentru vize şi să cheltuiască sute şi mii de lei pe drumuri.
Partidul Liberal consideră că guvernarea comunistă, actuală precum şi cele precedente, au făcut tot posibilul ca Republica Moldova să rămână nu numai în afara Uniunii Europene, ci şi a României, prin nerealizarea la timp a reformelor, prin neîntreprinderea măsurilor necesare pentru alinierea la standardele europene, iar în prezent opunându-se deschiderii celor două consulate ale României, împing deliberat populaţia Republicii Moldova spre Rusia.
Partidul Liberal cere deschiderea urgentă a consulatelor României la Bălţi şi Cahul, iar preşedintelui Voronin să-şi ţină promisiunea făcută cetăţenilor în prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu, pe data 16 ianuarie 2007. Partidul Liberal solicită autorităţilor române să urgenteze acordărea cetăneniei române cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenie de care au fost lipsiţi pe nedrept în urma ocupaţiei din 1940, 1945 şi la care nimeni nu a renunţat.
Partidul Liberal este şi mai mult îngrijorat de faptul că România este atacată în paralel pe alta cale, de către un partid declarat de dreapta — PNL Republica Moldova, prin ideea creării Uniunii interstatale România — Republica Moldova, lovind astfel în caracterul unitar al statului român. Această iniţiativă aminteşte de memorandumurile de tristă faimă ale Federaţiei Ruse de federalizare a Republicii Moldova din 1997 şi 2003, de data aceasta încercându-se dezmebrarea şi a României, nu numai a Republicii Moldova.
Scurt istoric şi analiză:
anul 1997 — memorandumul Primakov — Lucinschi — stat comun Republica Moldova — Transnistria, prima mişcare voalată şi fină a Federaţiei Ruse de federalizare a Republicii Moldova, scopul fiind distrugerea statului unitar Republica Moldova, memorandumul fiind semnat de preşedintele Republicii Moldova de atunci, Lucinschi.
anul 2000 — memorandumul P sau F — Anatol Ţăranu, PNL — Uniunea interstatală România — Republica Moldova, prima mişcare voalată de federalizare deja a României, nu doar a Republicii Moldova.
anul 2003 — memorandumul Kozak -Voronin, al doilea pas al Federaţiei Ruse de federalizare a Republicii Moldova, de data aceasta mişcare obraznică în stil imperialist (“federaţie şi punctum”). Federaţia Rusă, după ce a obţinut semnătura ex-presedintelui Lucinschi pe primul memorandum în 1997, a fost încrezută că preşedintele actual, Vladimir Voronin, va semna memorandumul. Acesta în final a refuzat să semneze, Republica Moldova rămânând a fi în continuare stat unitar.
anul 2007 — memorandumul Z — Anatol Tăranu, PNL — Uniunea interstatală România — R.Moldova, a doua mişcare de federalizare a României. Înseamnă aceasta cumva Unirea celor două state româneşti, categoric NU. Este aceeaşi idee a Fereraţiei Ruse numai că de data aceasta ţintă este România, mai exact distrugera caracterului unitar şi al statului român.
Această politică a fost şi este în interesul Federaţiei Ruse, fapt confirmat de ocupaţia Basarabiei în 1940. Este extrem de grav însă, că conducerea PNL Republica Moldova, ascunzându-se după denumirea şi simbolurile PNL din România, promovează ideile Rusiei şi atacă subversiv România.
Partidul Liberal constată că atacurile PCRM şi PNL Republica Moldova asupra României sunt derulate simultan din două surse aparent diferite, prin două modalităţi diferite, având însă în mod evident aceeaşi ţintă — România.
