Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Deplasarea spre cimitir a 15 membri PL a început de la sediul partidului situat pe str. Bucureşti nr. 87 A, colţ cu str. Mitropolit Gabriel Bănulescu — Bodoni, apropiindu-ne de str. Puşkin s-a observat că suntem urmăriţi de doi ofiţeri de poliţie. Urcând pe str. Puşkin aproape de str. Şciusev unul din aceşti ofiţeri s-a apropiat de vicepreşedintele PL, Dorin Chirtoacă şi l-a întrebat încotro mergem, la care i s-a spus că spre Cimitirul Armenesc pentru a depune flori la mormintele înaintaşilor noştri. Locotenent — colonel Costişanu Veniamin (identificat în timpul procesului) nu a zis nimic şi a contnuat să se deplaseze împreună cu grupul PL, ba din contra a luat un pliant despre actul UNIRII după ce a fost felicitat şi dumnealui cu aniversarea a 89 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
În jurul orei 11:00 la intersecţia dintre străzile Bernardazzi şi Armenească membrii Partidului Liberal care se deplasau spre cimitir împreună cu Preşedintele Partidului — Mihai Ghimpu şi vicepreşedintele — Dorin Chirtoacă au fost reţinuţi prin aplicarea forţei ca în anii deportărilor: 1937,1949 şi duşi la Comisariatul de poliţie a sectorului Centru fără nici o explicaţie. Motivul reţinerii a fost adus la cunoştinţă abia peste 3 ore. Reţinerea a durat 5 ore, cu toate că art. 249 al Codului cu privire la Contravenţiile Administrative prevede reţinerea nu mai mult de 3 ore.
Reţinerea membrilor PL mai mult de 3 ore o considerăm ca o acţiune bine premeditată şi care urmărea maltratarea şi intimidarea psihologică a membrilor Partidului Liberal. Mai mult decât atât, unul din colaboratorii Comisariatului de poliţie în timpul interogării a unui membru al partidului a spus că “timpul partizanilor s-a terminat în 1949” ceea ce poate fi calificat ca o intimidare cu aluzie la deportările în Siberia din 1949. Nu întâmplător i-a fost pusă şi întrebarea dacă nu deţine droguri, scopul de fapt fiind altul: “vezi, dacă nu spui ce vrem noi, te poţi trezi cu un pachet de droguri în buzunar şi atunci mai vedem noi!”.
După abuzurile comise timp de 5 ore membrii partidului au fost duşi la Judecătoria Centru mun. Chişinău, acolo unde judecătorul Ion Ţurcanu în aceeaşi zi de 27 martie, timp de 10 minute i-a găsit culpabili în “deplasarea neautorizată” pe trotuarele Chişinăului spre Cimitirul Armenesc pe Chirtoacă Dorin, Boghean Sergiu, Bargan Ion, Pavlicenco Iurie, Costiuc Vasile şi Goţonoga Sergiu, aplicându-le câte o amendă de 200 lei.
În data de 3 mai 2007, acelaşi judecător Ion Ţurcanu, l-a găsit culpabil şi pe Mihai Ghimpu, ca preşedinte al Partidului Liberal şi ca avocat — în organizarea şi desfăşurarea pe data de 27 martie 2007 a “marşului” tricolorului şi a florilor româneşti spre Cimitirul Armenesc pentru a fi depuse la mormintele înaintaşilor români: membri ai Sfatului Ţării: Anton Crihan, Donică Iordăchescu, Vasile Ţancu, Constantin Bivol, Vasile Laşcu, Nicolae Alexandri, Nicolae Moghileavschi, Iacob Sucevean şi preotul Vasile Cijevschi, care au votat la 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu România, poetul Alexei Mateevici, autorul poeziei “Limba Noastră”, elogiată în Imnul Republicii Moldova, deputaţi ai Parlamentului — Nicolae Costin, Ion Vatamanu, Lidia Istrati, Ion Prisăcari, Gheorghe Ghimpu — deţinut politic, Pavel Guţac, Ilie Coşanu, Eugen Popuşoi, Simion Guranda, care au contribuit la renaşterea naţională, a proceselor şi reformelor democratice, votând mai apoi în august 1991, tot într-o zi de 27 — Independenţa Republicii Moldova, Alexandru Bulgăr-Usatiuc, deţinut politic, eroilor căzuţi în războiul de pe Nistru: Ghenadie Iablocichin, Mihail Arnaut, Valentin Mereniuc şi Gheorghe Caşu, scriitorilor, marilor cântăreţi şi patrioţi — Nicolae Costenco, Gheorghe Malarciuc, Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, Ion Dumeniuc, Petre Teodorovici, Nicolae Sulac, Tamara Ciobanu, preotul Vasile Petrachi şi la alte morminte despre care actuala putere nu vrea nici să audă.
Pe data de 4 mai 2007, judecător Ion Ţurcanu i-a găsit vinovaţi ca participanţi activi de ziua UNIRII la “marşul neautorizat” a drapelelor şi florilor româneşti din 27 martie 2007 încă pe trei membri ai PL: Cebanu Ion, Mihăilă Marina şi Alexandru Carlaşciuc, aplicându-le sancţiuni administrative a câte 200 de lei fiecare. În privinţa participanţilor: Lupu Cristina, Lipca Tatiana, Barbuţă Elena şi Lipca Natalia prezenţi la aceeaşi acţiune de depunere a florilor în ziua de 27 martie 2007, judecatorul Ion Ţurcanu, simulând aparenţa că există justiţie în Republica Moldova i-a găsit nevinovaţi şi a clasat cazurile.
Deciziile Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 3 şi 4 mai 2007 vor fi atacate de către “culpabili” prin recurs la Curtea de Apel în termen de 10 zile.
Aducem la cunoştinţă, că în urma plângerilor, Curtea de Apel pe 27 aprilie 2007 a anulat deciziile Judecătoriei Centru privind aplicarea sancţiunilor administrative a câte 200 de lei lui Chirtoacă Dorin, Boghean Sergiu, Bargan Ion, Pavlicenco Iurie, Costiuc Vasile şi Goţonoga Sergiu şi a întors la examinare dosarul pe motiv de nerespectare a regulilor de procedură. De fapt hotărârea Curţii de Apel trebuia să fie de achitare.
Partidul Liberal consideră că reţinerea şi aplicarea sancţiunilor administrative a câte 200 de lei pentru 10 membri ai partidului şi 600 lei preşedintelui partidului nu are nimic comun cu aşa zisul “marş neautorizat”. Motivul real este depunerea de flori de către Partidul Liberal la mormintele membrilor Sfatului Ţării şi a patrioţilor cauzei româneşti înmormântaţi la Cimitirul Armenesc din Chişinău şi organizarea unui simpozion printre elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ cu tema “Legalitatea incontestabilă a actului Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918 şi caracterul său firesc” în incinta bibliotecii “Onisifor Ghibu”.
Partidul Liberal constată că abuzurile comise de Dumitru Rusu, comisarul Comisariatului de Politie Centru şi hotărârile judecătorului Ion Ţurcanu demonstrează supunerea totală faţă de puterea comunistă a unor reprezentanţi ai legii.
Partidul Liberal regretă faptul că din cauza unor oameni ai legii independenţa justiţiei în Republica Moldova este doar în Constituţie.