Guvernul Republicii Moldova nu are un program anticriză adecvat situaţiei create, politica propusă de comunişti în plină criză financiar-economică poartă un caracter ordinar, şi nu extraordinar, cum se impunea în condiţiile unei crize fără precedent. Măsurile propuse sunt mai mult populiste decât profesioniste şi nu vor putea diminua în niciun fel consecinţele crizei economice. Acestea sunt concluziile conferinţei de presă “Lipsa programului anticriză sau mitul guvernării comuniste”, organizată de Partidul Liberal, la care au participat doctorii în economie Mariana Ambros, Vadim Cojocaru şi Sergiu Ciobanu, preşedintele PL Mihai Ghimpu. Specialiştii în economie, membri ai Partidului Liberal, atenţionează că Republica Moldova ar putea rămâne fără economie în cel mai scurt timp.

Potrivit lui Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal, guvernarea comunistă a ascuns intenţionat adevărul despre consecinţele crizei economice asupra populaţiei. “În loc să vină cu un program anticriză serios, comuniştii au propus nişte teze dintr-un program politic, cu caracter populist. Guvernul comunist a demonstrat, prin faptul cum gestionează criza, că lucrează împotriva cetăţenilor şi distruge pic cu pic statul Republica Moldova. Criza social-economică profundă în care ne aflăm, manifestată prin concedii forţate, concedieri şi reduceri salariale, întârzieri în achitarea salariilor şi a pensiilor, se datorează doar guvernării comuniste”.

Republica Moldova a resimţit, încă din toamna lui 2008, influenţa negativă a proceselor din economia mondială, odată cu scăderea volumului remitenţelor şi al exporturilor, fapt ce a provocat micşorarea consumului şi a veniturilor la bugetul de stat. “În primele cinci luni ale anului 2009, volumul producţiei industriale constituia 74,7% din volumul produs în aceeaşi perioadă a anului trecut. S-a redus volumul producţiei industriale: în industria extractivă — cu 40,4%, industria prelucrătoare — cu 28,6%, volumul produselor alimentare şi băuturii a scăzut cu 19,7%; producţia băuturilor spirtoase — cu 47%, a vinurilor — cu 31,7%. S-a redus şi consumul, volumul vânzărilor cu amănuntul a scăzut cu 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în special a mărfurilor nealimentare cu 10,7%”, a declarat Vadim Cojocaru, dr. în economie, prorector la ASEM. Cojocaru a atenţionat că Republica Moldova ar mai putea supravieţui încă 2–3 luni fără remitenţele venite de peste hotare. În acelaşi timp, s-a arătat nedumerit de faptul că guvernarea n-a propus soluţii pentru cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotare, care, potrivit calculelor estimative, au revenit în Moldova în proporţie de 30%, iar guvernul nu le poate asigura un loc de muncă şi un trai decent.

Sergiu Ciobanu, dr. în economie, a specificat că Moldova nu este la început de criză, ci într-o criză profundă, de sistem. Ciobanu a prezentat blocul măsurilor anticriză propus de Partidul Liberal care trebuie direcţionat, la etapa actuală, spre soluţionarea celor mai acute probleme. Aceasta ar trebui să includă următoarele acţiuni prioritare:

Optimizarea cheltuielilor bugetare în regim de urgenţă prin rectificarea bugetului şi reducerea cheltuielilor neproductive (reparaţii/construcţii noi ale obiectelor administrative, procurarea transportului auto şi a utilajului destinat structurilor adminstrative etc.).

Asigurarea veniturilor suplimentare la buget, ce ar compensa pierderile de la reducerea importului şi a producţiei interne.

Diminuarea poverii fiscale şi stimularea consumului. Se impune reducerea cotei TVA până la 18%, diminuarea cotei defalcărilor în bugetul asigurărilor sociale de la 23% la 20%.

Implementarea politicii dezvoltării regionale. Guvernul trebuie să asigure, într-un termen scurt, crearea instituţiilor de dezvoltare regională, lucru prevăzut de Strategia naţională de Dezvoltare şi de Legea privind dezvoltarea regională, precum şi realizarea proiectelor de dezvoltare regională.

Aplicarea tacticilor de dezvoltare economică durabilă. Pentru creşterea “imunităţii” economiei naţionale în eventualitatea unor crize regionale sau mondiale e necesar de a dezvolta reforma regulatorie orientată spre lichidarea barierelor pentru dezvoltarea afacerilor, dinamizarea politicii de stat care ar permite dezvoltarea componentei inovaţionale a economiei, creşterea rolului cercetărilor ştiinţifice cu scopul de a crea noi tehnologii şi posibilităţi de producere. E necesar să se identifice sectoarele economiei care trebuie suţinute în primul rând pentru a elimina efectele negative în lanţ, în special sectorul construcţiilor, al infrastructurii, având nevoie de susţinerea unor proiecte investiţionale care să atragă masiv forţa de muncă, pentru a crea noi locuri de muncă şi a spori capacitatea de cumpărare a populaţiei.

Mariana Ambros, dr. în economie, a accentuat faptul că măsurile propuse de guvernul comunist sunt ordinare, comune pentru practica de zi cu zi, dar nu ajustate la nivel macroeconomic şi prevăzute de managementul situaţiilor de criză. Guvernul trebuie să garanteze concurenţă loială în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, inclusiv în cazul achiziţiilor publice. Şi tot de datoria guvernului este să propună măsuri pentru creşterea producţiei industriale şi agricole, dar nu să mizeze pe remitenţele cetăţenilor moldoveni.

Întrebat de jurnalişti, cum califică gestul FMI de a-şi retrage resursele de finanţare pentru Moldova până după alegeri, liderul PL, Mihai Ghimpu, a răspuns că guvernarea comunistă a reuşit de minune în cei 8 ani să deterioreze relaţiile cu majoritatea partenerilor externi. “Statele europene au pregătit un program de finanţare pentru ţările lor din partea FMI încă din toamnă, dar comuniştii până mai ieri nu recunoşteau că Moldova este afectată de criză”, a mai spus Ghimpu.

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet