Puterea comunistă centrală subminează constant organele administraţiei publice locale prin tendinţa continuă de a controla totalmente regiunile respective la cele mai diferite niveluri. Partidul Liberal condamnă practicile guvernării comuniste care au înlocuit autonomia locală, garantată prin lege şi care este baza unui sistem democratic, prin centralizarea puterii.
Stategiile folosite de comunişti în subminarea administraţiei publice locale includ următoarele domenii:
subminarea financiară şi controlul financiar la care sunt supuse primăriile;
dependenţa financiară a satelor de bugetul raional şi cel republican. Nu există criterii exacte de împărţire a banilor, împărţirea se face, cel mult, pe criterii politice şi clientelare;
subminarea prin intermediul cadrului legislativ imperfect care le permite autorităţilor să interpreteze legea şi s-o utilizeze în favoarea lor. Astfel, autonomia locală consfinţită de lege ţine, de fapt, de “competenţa Guvernului”, iar comisiile de concurs instituite de către autorităţile publice pentru funcţiile publice de conducere şi de execuţie trebuie să fie coordonate cu Guvernul. Prin urmare, Guvernul trebuie să elaboreze politici clare de funcţionare pentru administraţia publică locală, dar nicidecum să se implice în activitatea acestora;
subminarea prin adoptarea diverselor acte normative. Puterea centrală a privat administraţiile publice locale de cele mai importante surse de existenţă — taxa pe apă (preluată de bugetul de stat) şi taxa pe valoare adăugată (în 2007 a fost stabilită cota zero la impozitul pe venit din activitatea agenţilor economici);
subminarea autonomiei şi democraţiei locale. Preşedintele Voronin vrea să introducă şi în administraţia publică locală principiul care funcţionează de ani buni în PCRM — o singură voce, care trebuie ascultată fără discuţii — preşedintele Voronin, indiferent dacă va fi în Parlament, Guvern sau Preşedinţie.
autorităţile centrale încurajează acţiunile menite să submineze autonomia şi democraţia locală, în special în localităţile unde primari sau preşedinţi sunt reprezentanţii opoziţiei.
Din 2001 până în 2008 comuniştii au lăsat primăriile fără bani, doar 10–15% din localităţile rurale îşi pot asigura independent dezvoltarea, majoritatea însă luptă pentru existenţă şi sunt la limita sărăciei şi mizeriei. Prin urmare, situaţia în care au ajuns administraţiile publice locale din cauza guvernării comuniste este cea mai deplorabilă din perioada de după declararea independenţei, fapt confirmat de mai mulţi indicatori de dezvoltare:
doar 40% din sate dispun de apă potabilă din reţeaua publică şi 15 % beneficiază de canalizare;
peste 40% din localităţile rurale nu au drumuri practicabile;
un număr important de localităţi rurale rămân neconectate la reţeaua de gaze naturale, iar în localităţile care au fost conectate oamenii au plătit până la 15–20 mii de lei. În acelaşi timp, reţelele construite de către populaţie sunt transmise în mod gratuit la SA “Moldova-Gaz”;
35% din populaţia raioanelor este categoria socialmente vulnerabilă, această cifră fiind în continuă creştere
haosul provocat în agricultură din cauza lipsei unor politici coerente şi consecvente în domeniu. Din stat exportator de produse agricole, Moldova a devenit importator de produse agroalimentare;
circa 40% din populaţia activă din punct de vedere economic din sate este plecată la muncă peste hotare, iar, în cazul în care revine pentru a rămâne în ţară şi vrea să iniţieze o afacere, se confruntă cu dificultăţi majore, ratează investiţiile făcute şi emigrează din nou în Europa, de data aceasta definitiv;
neasigurarea instituţiilor de învăţământ din mediul rural cu cadre didactice. Multe şcoli au rămas fără profesori, anual se pensionează zeci de profesori, locul lor nefiind ocupat. De asemenea, sunt şcoli rămase fără copii, deoarece în unele sate mortalitatea depăşeşte de câteva ori natalitatea;
populaţia rurală nu are acces la servicii medicale de calitate. În foarte multe localităţi centrele medicilor de familie sunt instituţii foarte prost dotate, nu sunt conectate la reţeaua de apă şi canalizare, nu au sisteme de termoficare, nu au cadre medicale, nu dispun de bază tehnico-materială, fapt ce creşte nivelul de risc al vieţii populaţiei;
accesul localităţilor rurale la reţeaua telefonică este limitată. Foarte puţine localităţi beneficiază de servicii de Internet şi TV prin cablu. Din cauza monopolizării de către puterea comunistă a principalelor surse media, accesul populaţiei se limitează la Moldova 1 şi Radio Moldova, posturi publice loiale guvernului, şi NIT, post privat de televiziune controlat de comunişti.
Partidul Liberal solicită autorităţilor comuniste să înceteze orice formă de subminare a administraţiei publice locale şi să asigure autonomia publică prin descentralizarea administrativă şi financiară. Partidul Liberal cere autorităţilor comuniste să nu condamne satele şi oraşele la subdezvoltare, sărăcie şi mizerie şi să asigure tuturor cetăţenilor, indiferent de opţiunea lor politică şi, respectiv, a primarului din localitatea lor, drepturi egale de dezvoltare. Comuniştii trebuie să înceteze a apăra doar interesele localităţilor care i-au votat şi să nu priveze cetăţenii din localităţile rurale de servicii de utilitate publică prin îngheţarea conturilor, netransferarea banilor etc. Administraţia publică locală este cel mai aproape de cetăţeni şi, prin urmare, ştie problemele fiecărui cetăţean, a comunităţii în general, dar nu le poate prelua şi asigura, dacă statul nu-şi onorează obligaţiile administrative şi cele financiare şi constant subminează activitatea lor.