Discursul dnei Ana Guţu în cadrul sesiunii APCE din 4–8 octombrie 2010, pe marginea Monitorizării de către Comisia ad hoc APCE a referendumului constituţional din 5 septembrie Strasbourg, Franţa

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din numele delegaţiei naţionale a Parlamentului Republicii Moldova aş dori să mulţumesc Secretarului General al Consiliului Europei dl Thorbjørn Jagland, Preşedintelui APCE dl Mevlüt Çavusoglu pentru implicarea lor personală în procesul de mediere a crizei instituţionale din RM. Adresez mulţumiri deosebite membrilor comisiei ad-hoc în frunte cu şeful delegaţiei APCE Egidijus Vareikis, care s-au deplasat pentru a supraveghea referendumul constituţional din 5 septembrie, şi mai ales, pentru raportul foarte obiectiv privind desfăşurarea acestui referendum.

Referendumul constituţional pentru modificarea art. 78 din Constituţia Republicii Moldova privind trecerea la scrutinul universal direct în alegerea preşedintelui, nu a fost un eşec, precum a afirmat presa europeană şi unii experţi politici. Acest referendum constituţional a reprezentat un exerciţiu democratic care s-a desfăşurat în premieră absolută în Republica Moldova de la independenţa sa. Aproape 90% din participanţii la referendum au răspuns afirmativ la întrebarea privind alegerea directă a preşedintelui Republicii Moldova şi din acest punct de vedere referendumul poate fi considerat o reuşită.

Din păcate, recomandările APCE din Rezoluţia 1747 (2010) “Situaţia democraţiei în Europa şi evoluţia procedurii de monitorizare a APCE”, şi în special, punctul ce vizează îmbunătăţirea listelor electorale în Republica Moldova, nu a putut fi aplicat din cauza timpului limitat pe care Comisia Electorală Centrală l-a avut lа dispoziţie pentru organizarea referendumului. Astfel, cetăţenii Republicii Moldova care s-au stabilit în străinătate au fost incluşi în aceste liste şi, prin urmare, procentajul real al participanţilor la referendum a fost mai mare decât cele 30,3%.

O altă cauză a prezenţei la referendum sub pragul de 33% cerut a fost politica de boicot dusă de PCRM, permisă de legislaţia în vigoare, dar absolut incorectă în condiţiile unei democraţii fragile, emergente precum e cea din Republica Moldova, pentru că în ultimii 8 ani populaţia săracă şi complet dezinformată din Republica Moldova a fost descurajată de a participa la procesul public decizional. Este mult mai uşor să descurajezi cetăţenii Republicii Moldova să vină la urne, decât să îi încurajezi şi să îi educi în spiritul democraţiei participative.

O altă cauză a prezenţei la urne sub pragul necesar de 33% la referendum continuă să fie lipsa de informare a populaţiei prin intermediul mass-media. Raportorii pentru RM au observat unele îmbunătăţiri în acest domeniu (libertatea presei, apariţia de noi canale de televiziune şi posturi de radio) după venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană. În pofida acestui fapt, lipsa de mijloace mass-media este o realitate dureroasă în Republica Moldova. Doamnelor şi Domnilor deputaţi, în RM există doar trei posturi de televiziune cu acoperire naţională (cu semnal TV în localităţile rurale, deoarece în oraşe şi comune situaţia este mai bună) — un lucru inimaginabil la începutul secolului XXI. Sectorul de televiziune nu este încă digitalizat la scară naţională, digitalizarea fiind planificată pentru anul 2016. Toate aceste trei motive luate împreună au cauzat prezenţa insuficientă a alegătorilor la urne, cu toate că 30% pentru un referendum, raportate la media europeană de prezenţă la urne în scrutine de referendum, este o cifră foarte încurajatoare.

Desigur, nu e loc pentru lamentări inutile, ci e cazul să facem concluzii în urma invalidării referendumului. În prezent, agenda politică a RM este clară: parlamentul a fost dizolvat, la data de 28 noiembrie vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, după care urmează instalarea noului parlament, constituirea guvernului, şi, dacă va fi posibil, rezolvarea problemei de alegere a preşedintelui ţării în parlament. Sperăm că de această dată partidele politice reprezentate în parlament vor lăsa deoparte ambiţiile de grup, precum şi interesele înguste ale partidelor lor şi vor fi capabile să negocieze şi să scoată ţara din criza politică, care se lungeşte, iar aceasta nu onorează un stat situat în inima Europei, care a făcut opţiunea parcursului european şi a primit un sprijin esenţial din partea instituţiilor europene şi organizaţiilor financiare internaţionale. Evenimentul de ultimă oră, simbolic din acest punct de vedere, a fost reuniunea miniştrilor afacerilor externe care a avut loc la Chişinău, la 30 septembrie şi care reuniune a transmis mesaje încurajatoare pentru AIE.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Sursa: www.pl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet