Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Au trecut deja 2 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, în urma cărora Republica Moldova a pornit pe un făgaş firesc de dezvoltare, benefic cetăţenilor statului. Tot datorită acestor evenimente şi a exprimării publice a voinţei în primul rând a tinerilor, avem astăzi posibilitatea de a înfăptui reformele liberale şi democratice de care are nevoie statul nostru, în calitate de forţă politică aflată la guvernare. Ţin să vă reamintesc, stimaţi colegi, că integrarea europeană este în aceeaşi măsură o cale, pe cât este şi un obiectiv. Iar acest lucru nu presupune altceva decât aducerea în concordanţă cu standardele europene a tuturor domeniilor vieţii sociale, economice, politice, culturale, pentru propriul nostru beneficiu, cel al cetăţenilor acestui stat.
Am ţinut să fac aceste precizări pentru că ideile exprimate anterior se leagă în mod direct de angajamentul pe care ni l-am asumat cu toţii imediat după încetarea violenţelor şi fărădelegilor de după 7 aprilie şi care s-au regăsit inclusiv în mesajele noastre electorale de doi ani încoace.
Ţin să vă reamintesc, stimaţi colegi, că instituţii europene importante precum Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi Parlamentul European au condamnat printr-o serie de rezoluţii campania amplă de hărţuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale ale guvernului comunist în perioada de după alegerile parlamentare. Este relevantă în acest sens poziţia PE, care consideră drept inacceptabilă prezentarea tuturor protestelor ca fiind acte criminale şi drept un “complot anticonstituţional.” Protestele paşnice au fost determinate îndeosebi de îndoielile cu privire la corectitudinea alegerilor, de neîncrederea în instituţiile publice şi de insatisfacţia cu privire la situaţia socială şi economică din Republica Moldova.
De asemenea, în Raportul Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, se conţin recomandări clare referitoare la necesitatea stabilirii cauzelor drept condiţie a depăşirii traumelor suferite de cetăţenii noştri, la voinţa politică de care trebuie să dea dovadă guvernarea, la necesitatea pedepsirii colaboratorilor de poliţie şi a superiorilor lor vinovaţi de încălcarea flagrantă a drepturilor omului, la obligaţia guvernării de a garanta libertatea mass-mediei şi ONG-urilor şi dialogul deschis cu acestea.
Accentuez, în acest context, ideea care se regăseşte în toate aceste acte europene la care m-am referit, respectiv necesitatea formării unei comisii internaţionale neutre şi obiective care să investigheze evenimentele de după 7 aprilie. Eu vă îndemn, totuşi, să nu ne aşteptăm ca partenerii noştri să ne rezolve problemele în locul nostru şi să depunem eforturi serioase pentru a începe schimbarea cu noi înşine, pentru a ne putea asuma cooperarea responsabilă şi deplină cu respectivii parteneri.
Dincolo de recomandările şi atitudinile exprimate de instituţiile europene, mă întreb, stimaţi colegi, oare rolul nostru în calitate de Alianţă care şi-a asumat guvernarea, nu este inclusiv să refacem încrederea concetăţenilor noştri în instituţiile statului, în dreptate, justiţie şi într-un viitor liber pentru aceştia şi pentru copiii noştri?
Trebuie să avem în vedere că odată cu trecerea vremii, povara ne-elucidării evenimentelor petrecute acum 2 ani, devine din ce în ce mai grea, iar ideea că rănile produse atunci se vor trata de la sine, nu este decât o iluzie. Acestea, dimpotrivă, se adâncesc, cu fiecare zi care trece şi în care victimele atrocităţilor şi apropiaţii lor văd că nu se face nimic pentru ca vinovaţii de violenţele produse să fie pedepsiţi conform legislaţiei în vigoare. Amintim în acest context de întâlnirea primarului muncipiului, Dorin Chirtoacă, cu doar o mică parte dintre victime, în cadrul căreia s-a demonstrat în mod repetat gravitatea urmărilor acelor evenimente.
Noi, Fracţiunea Partidului Liberal nu ne dorim decât funcţionarea statului de drept pe care ni-l dorim cu toţii. Iar sintagma “statul de drept Republica Moldova” va fi întemeiată doar atunci când supremaţia legii, responsabilitatea asumată, de altfel, prin Acordul de constituire al Alianţei, va fi asigurată de toate instituţiile abilitate.
Urmare a rapoartelor audiate, Fracţiunea Partidului Liberal constată o avansare lentă a procesului de investigare şi elucidare a evenimentelor ce s-au produs după alegerile din 5 aprilie 2009.
Majoritatea raportorilor nu a putut da un răspuns clar şi univoc la multe întrebări ce se conţin în Hotărârea nr. 159 a Parlamentului RM, invocând insuficienţa de informaţie, dotare tehnică proastă sau ineficienţa instanţelor de judecată.
Toate aceste lucruri ne impun să tragem concluzia ca Instituţiile de Drept funcţionează cu minimă eficienţă. Sistemul edificat de comunişti este încă suficient de viabil, iată de ce reformarea Justiţiei, Procuraturii, Ministerului de Interne, Serviciului de Informaţii si Securitate se impun în mod imperativ.
În acest context, Fracţiunea Partidului Liberal cere:
De asemenea, Fracţiunea Partidului Liberal
Închei discursul meu cu spusele lui Nicolae Iorga: “Cine uită, nu merită.”
Acesta este şi mottoul cărţii scrise de Damian Hâncu, victimă a evenimentelor din aprilie 2009.
Corina Fusu
Fracţiunea Partidului Liberal din Parlamentul RM