Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Discursul deputatului Mihai Ghimpu la şedinţa Curţii Constituţionale din 20 septembrie 2011
|
|
Onorată Curte,
Doamnelor şi domnilor,
Ştiţi prea bine situaţia creată în Republica Moldova privind alegerea şefului statului şi, din aceste considerente, nu voi trece în retrospectivă toate eforturile, etapele şi încercările care au fost întreprinse pentru a soluţiona această problemă.
În susţinerea sesizării noastre adresate înaltei instanţe de jurisdicţie constituţionale aş dori să menţionez următoarele:
- Intervenţia nejustificată în anul 2000 în textul Constituţiei a făcut posibilă crearea unui model specific de guvernare pe care nu-l are niciun stat cu regim parlamentar de guvernare, model neverificat din punct de vedere teoretic, fără a avea o viziune clară asupra impactului pe care-l poate produce în societate, prin care s-a stabilit un mecanism defectuos, care în anumite condiţii, generează crize constituţionale, destabilizând ordinea constituţională a autorităţilor antrenate în exercitarea suveranităţii naţionale şi stabilitatea politică în stat. Apropo, Curtea Constituţională a avizat proiectul de modificare în 2000 în care şeful statului trebuia ales cu 50+1 şi nu 61 de voturi.
- Pornind din aprilie 2009, data alegerilor ordinare parlamentare, şi până în prezent, sistemul defectuos al alegerii şefului statului a demonstrat deja efectele sale dezastruoase, soldându-se cu prejudicii materiale şi morale aduse statului şi societăţii în ansamblu, antrenând electoratul în 3 scrutine electorale, dintre care 2 anticipate şi un referendum constituţional, cheltuindu-se la general, după estimările Comisiei Electorale Centrale, peste 160 milioane lei. În realitate, acest termen deja se prelungeşte mai mult de 2 ani.
În prezent, în situaţia creată, nu există o normă constituţională care ne-ar obliga să declanşăm procedura alegerii şefului statului. Deja am menţionat reglementarea de la alin. (4) al art. 90 din Constituţie, care stabileşte că, în caz de vacanţă a funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte se vor organiza alegeri pentru un nou Preşedinte. Important de menţionat că în baza acestei norme se declanşează art. 78 din Constituţie (modalitatea şi procedura alegerii şefului statului). Deci, art. 90 este de o singură aplicaţie, adică, se aplică doar în cazul în care intervine una din situaţiile prevăzute la alin. (1) — vacanţa funcţiei — şi nu poate fi aplicată în alte situaţii şi în alţi termeni, fapt confirmat corect, în opinia noastră, în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 8.02.2011 precum că, procedura constituţională de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova se consumă odată cu exercitarea acesteia în alegerile ordinare ale Preşedintelui republicii.
Astfel, art.78 prin faptul că a introdus un sistem închis de alegere al şefului statului, precum şi reglementarea alin. (4) al art. 90 s-au blocat, iar declanşarea procedurii alegerii şefului statului în baza acestor articole, în prezent nu poate avea loc, deoarece sunt inactive, fără forţă juridică.
Dincolo de aceasta, este necesar să atragem atenţia dumneavoastră şi la faptul că conţinutul material al art. 78 nu specifică noţiunea de alegeri repetate, nu se stabileşte cum au loc aceste alegeri repetate, cu aceeaşi candidaţi, cu candidaţi noi, cu ce număr de voturi. Alin. (5) spune doar că: Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul si nu după turul 2, aşadar putem cu siguranţă să afirmăm că Constituţia, prin alin. 6 al art. 78, oferă dreptul Parlamentului de a stabili mecanismul, procedura pentru alegeri repetate prevăzut în alin. 4 al art. 78 şi numai după aceasta, a alegerilor repetate care se vor desfăşura, cu o modalitate mai simplă (50+1 voturi) Parlamentul poate fi dizolvat.
Art. 78 nu spune nimic şi despre modalitatea în care noul Parlament ales în rezultatul alegerilor anticipate alege şeful statului. Apoi, nu se specifică nici de câte ori Parlamentul poate fi dizolvat repetat pentru acelaşi motiv: nealegerea Preşedintelui Republicii Moldova.
Onorată Curte,
Este incontestabil faptul că Curtea Constituţională în Republica Moldova este unica autoritate de jurisdicţie constituţională, însă, în acelaşi timp, este necesar să relevăm faptul că ea deţine şi calitatea de autoritate politico-juridică antrenată în exercitarea puterii de stat, graţie faptului că hotărârile sale adesea ori depăşesc cu mult sfera juridicului, implicându-se şi în asigurarea ordinii constituţionale, organizarea şi funcţionarea statală a puterilor în stat, garantarea principiilor edificării statului de drept.
Specifice perioadei de tranziţie spre un stat democratic, situaţiile de criză creează nu numai situaţii de stres social şi politic, care cer metode specifice de depăşire, dar care dictează şi un tip specific de abordare privind păstrarea unui echilibru dinamic al societăţii prin garantarea supremaţiei Constituţiei, asigurării ordinii de drept în stat, liniştii şi păcii sociale. Nu în zadar alin. (3) al art. 134 din Constituţie stabileşte că Curtea Constituţională asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.
În această situaţie, considerăm că Curtea Constituţională a Republicii Moldova trebuie cu mult curaj să-şi asume responsabilitatea restabilirii ordinii constituţionale în stat. În acest sens, având în vedere recomandările Comisiei de la Veneţia conţinute în Amicus Curae din 17–18 iunie 2011, precum şi faptul că conform prevederilor alin. (3) al art. 134 din Constituţia Republicii Moldova Curtea Constituţională asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat, ţinând cont de experienţa ţărilor care aplică regimul parlamentar de guvernare,
Solicităm Curţii Constituţionale o interpretare funcţională a reglementărilor prevăzute de art. 78 din Constituţie care ar permite Parlamentului, în condiţiile politice actuale, deblocarea sistemului constituţional privind alegerea şefului statului, prin acordarea Parlamentului dreptului ca în baza unei legi organice speciale să stabilească modalitatea şi procedura specială de alegere a şefului statului.
Beneficiind de faptul că aici sunt prezente masiv şi sursele de informare în masă, vreau să atrag atenţia că sesizarea noastră nu conţine cerinţa de a modifica art. 78 din Constituţie printr-o lege organică, fapt ce a fost difuzat de mai multe posturi de radio şi TV. Art. 78 din Constituţie poate fi modificat doar prin modalităţile stabilite prin reglementările care se conţin în însăşi textul Constituţiei, art. 140, 141, 142, 143 sau prin Referendum.
În cazul în care Preşedintele Republicii Moldova este ales, articolele 78 şi 90 devin funcţionale şi în cazul în care funcţia va deveni vacantă şeful statului va fi ales în turul 1 si 2 cu 61 de voturi cea ce ne demonstrează că prin adoptarea unei legi organice Constituţia nu se modifică.
Vă mulţumesc.
Sursa: www.pl.md
