Stimată doamnă co-preşedinte Monica Macovei,
Stimate doamne şi domni deputaţi,
Dragi colegi,

Am onoarea de a vă vorbi în deschiderea lucrărilor celei de a XIV-a Reuniuni a Comitetului de Cooperare UE-Republica Moldova.

Permiteţi-mi să mă refer în continuare la recentele evoluţii socio-politice din republică, dar şi la progresele înregistrate de statul nostru în perioada recentă.

După cum cunoaşteţi, Republica Moldova este frământată de peste 2 ani de o instabilitate politică mai mult decât dăunătoare şi, se pare, greu de depăşit. În pofida eforturilor conjugate ale celor 3 partide din Alianţa pentru Integrare Europeană, criza constituţională tot n-a putut fi depăşită cu succes, făcându-se paşi înceţi, dar şi mărunţi, în soluţionarea problemei. Mă refer, la faptul că nu am reuşit modificarea articolului 78 din Constituţie, începerea dezbaterilor publice pe proiectul noii Constituţii şi desigur, la tergiversarea desemnării unui şef de stat, ceea ce n-ar trebui să reprezinte un impediment major, dar care a devenit în timp unul. Avem, aşadar, siguranţa că desemnarea unui preşedinte al republicii ar impulsiona întregul proces de reformă demarat acum 2 ani, aceasta constituind şi miza centrală.

Suntem conştienţi, aşadar, că rolul nostru în calitate de aleşi ai cetăţenilor, este de a identifica soluţii care ar asigura continuitatea procesului de modernizare a statului, soluţii care se pot regăsi doar prin nişte decizii comune luate în interiorul AIE.

Nu ne putem permite nici noi, dar nici societatea, să alunecăm înapoi în perioada de dinainte de 2009, când noţiuni ca drepturile omului, economie de piaţă sau democraţie nu aveau de a face cu guvernarea acestui stat.

Spun aceste lucruri fiind cu gândul la drumul european asumat de către instituţiile statului şi care a fost parcurs până acum cu bine, încurajaţi fiind şi de partenerii noştri europeni, al căror sprijin a însemnat enorm de mult şi a căror susţinere o resimţim permanent. De altfel, şi reuniunea din aceste două zile vine să confirme spusele mele.

Republica Moldova şi-a asumat o serie de responsabilităţi despre care mie personal îmi place să vorbesc în termeni de “progrese înregistrate”. Anume la aceste progrese mă voi referi în cele ce urmează.

În domeniul luptei anticorupţie, este de notat că în luna august a fost elaborat Proiectul Strategiei de Reformare a Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei cu asistenţa Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova şi supus unui şir de dezbateri publice în cadrul diferitor grupuri de interese: organe de aplicare a legii, mediu academic şi tineret, societatea civilă, partide politice etc. Acest proiect a fost elaborat în contextul implementării Planului de Acţiuni al Guvernului pentru anii 2011–2014 şi al Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize.

De asemenea, avem motive să credem că mobilitatea cetăţenilor moldoveni va spori în următoarea perioadă, dat fiind că a fost parafat Acordul privind spaţiul aerian comun UE — Republica Moldova la 26 octombrie curent. Şi chiar dacă intrarea în vigoare deplină a acordului se va produce abia peste câteva luni, având în vedere că cel devreme în martie, cu ocazia Consiliului Ministerial UE pentru Transport va putea avea loc procedura de semnare, cel puţin acum avem o perspectivă clară a unor avantaje şi mai palpabile pentru cetăţenii noştri.

În domeniul cooperării regionale, Republica Moldova îşi diversifică dialogul, colaborând şi în cadrul Forumurilor de cooperare bilaterală în vederea implementării Declaraţiilor Comune privind Integrarea Europeană a Republicii Moldova, semnate cu România, Lituania, Polonia, Republica Slovacă, Republica Cehă, Ungaria, Letonia şi Cipru. De asemenea, Republica Moldova pune mare pret pe Strategia UE privind Marea Neagră, lansată pe parcursul preşedinţiei române, cu cele trei capitole, respectiv securitatea şi buna guvernare, energetica, transportul şi mediul, economia şi dezvoltarea socială. Considerăm că Strategia reflectă suportul UE privind reglementarea conflictelor îngheţate şi cooperarea mai aprofundată în contextul aderării Republicii Moldova la Comunitatea Energetică şi susţinerea continuării dialogului Republica Moldova — UE privind liberalizarea regimului de vize.

Reformele în domeniul justiţiei au căpătat şi ele un avânt notabil, fiind adoptată Strategia de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016, care presupune Reformarea sistemului de organizare judecătorească, unele modificări aduse Legii privind selectarea, cariera şi evaluarea performanţelor judecătorilor, Legii cu privire la statutul judecătorului, reformarea Procuraturii şi altele. De asemenea, a fost elaborat Proiectul Legii cu privire la prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. Toate aceste actiuni, dar şi altele, ţin cont de necesitatea întrunirii standardelor europene, inclusiv prin analizarea unei baze teoretice consacrate acestui domeniu: acte normative, programe şi recomandări ale Consiliului Europei şi ale ONU, strategii elaborate recent în alte ţări din spaţiul comunităţii europene. O altă realizare a autorităţilor noastre a fost elaborarea Strategiei de prevenire şi combatere a crimei organizate pentru anii 2011 — 2016, care este un document politic multilateral, în care autorităţile publice au rolul principal în coordonarea programelor la nivel naţional, raional şi local, ceea ce ar stimula şi descentralizarea.

Un alt aspect care merită menţionat şi care a fost pe larg dezbătut de societate, cu implicarea autorităţilor moldoveneşti, ONG-urilor, mass-media, dar şi a oficialilor europeni, ţine de adoptarea Legii privind prevenirea si combaterea discriminării. În urma unei definitivări suplimentare, proiectul legii a fost completat cu norme care limitează aplicabilitatea prevederilor legii asupra raporturilor de căsătorie şi adopţie reglementate de legislaţia în vigoare precum şi asupra cultelor religioase şi părţilor lor componente în partea ce ţine de convingerile lor religioase.

Îmbunătăţiri au fost aduse şi asupra normelor care reglementează activitatea Consiliului pentru prevenirea şi combaterea discriminării — entitate care va acţiona în condiţii de imparţialitate şi independenţă faţă de autorităţile publice şi va dispune de un mandat comprehensiv în domeniu.

La data de 16 septembrie 2011, în incinta Ministerului Justiţiei a avut loc o masă rotundă în cadrul căreia s-a examinat proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea discriminării. La eveniment au participat reprezentanţi ai Parlamentului Republicii Moldova, Centrului pentru Drepturile Omului, societăţii civile, cultelor religioase, precum şi colaboratori ai ministerului. În prezent proiectul legii a fost coordonat cu organele interesate şi remis CCCEC pentru efectuarea expertizei anticorupţie.

Având acestea în vedere, dar şi alte aspecte care merită să fie menţionate şi despre care vom discuta mai aprofundat pe parcursul Reuniunii, îmi exprim încrederea că politica Uniunii Europene privind statul nostru va rămâne la fel de coerentă şi încurajatoare ca şi până acum. Iar acest fapt ar presupune în primul rând întemeierea implicării Uniunii pe premiza că perspectiva integrării europene, în temeiul articolului 49 din Tratatul privind UE, care ar trebui să fie legată de aplicarea reformelor structurale, reprezintă atât o pârghie preţioasă pentru punerea în aplicare a reformelor, cât şi un catalizator necesar al sprijinului public pentru aceste reforme. Aplicarea principiului “mai mult pentru mai mult” este, de asemenea, o abordare oportună, din punctul nostru de vedere. Binevenită ar fi şi concretizarea puternicului impact al sprijinului comun şi coordonat al statelor membre reprezentat de acţiunile Grupului de prieteni ai Republicii Moldova.

Aş dori să accentuez, în acelasi context, o din ce în ce mai bună cooperare cu România. Or, în acest răstimp, au avut loc transferuri de experienţă, acţiuni comune în vederea alinierii sistemului judiciar, reformelor structurale, derularea mai multor programe şi iniţiative etc.

În privinţa regiunii separatiste transnistrene, mizăm pe un rol proactiv al Uniunii, dublat fiind şi de resursele adecvate demersurilor sale. Şi cum nu putem vorbi despre chestiunea transnistreană fără a ne referi la relaţia cu Federaţia Rusă, contăm pe sprijinul UE şi pe îndemnurile acesteia către Rusia să adopte o acţiune mai constructivă în vederea aprofundării negocierilor şi a creării condiţiilor pentru o soluţie globală şi durabilă. De asemenea, considerăm că regiunea transnistreană este oportun să fie inclusă în sfera de acţiune a Acordului de asociere şi ale DCFTA.

Avem, de asemenea, încredere că UE va sprijini Republica Moldova în promovarea competitivităţii acesteia, pentru a putea beneficia de avantajele pe care DCFTA le-ar putea oferi.

Mă voi opri aici, stimaţi membri ai delegaţiilor, în speranţa că vom avea parte de nişte lucrări eficiente şi armonioase, în beneficiul atât a Uniunii Europene, cât şi a Republicii Moldova.

Vă mulţumesc!

Sursa: www.pl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet