Pentru istoria naţiunii române, anul 1918 reprezintă triumful idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului şir de lupte, sacrificii umane şi materiale, realizate pentru făurirea statului naţional unitar.

Acest proces istoric, desfăşurat pe întreg spaţiul de locuire românesc, a înregistrat puternice seisme în anii 1784, 1812, 1821, 1848–1849, 1856, sau evenimente cardinale cum ar fi unirea Moldovei şi Munteniei, în anul 1859, proclamarea independenţei, consfinţită pe câmpul de luptă de armata română, după războiul din anii 1877 — 1878, precum şi adunările reprezentative, democratic alese ale românilor din teritoriile aflate sub stăpânire străină, de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba-Iulia, din 1918.

Marea Unire de la 1 decembrie, a fost o împlinire, o necesitate istorică, impusă de evoluţia statului naţional şi de necesitatea desăvârşirii sale, la baza căruia a stat actul de voinţă al naţiunii române. “În această zi — scria Nicolae IORGA — a sosit un ceas pe care-l aşteptam de veacuri, pentru care am trăit întreaga noastră viaţă naţională, pentru care am muncit şi am scris, am luptat şi am gandit…”.

Dar iată că, la 93 de ani de la Marea Unire, visul pe care prelatul cărturăriei româneşti l-a văzut împlinit, pentru noi, românii basarabeni, rămâne a fi încă o năzuinţă, un deziderat, o durere … o durere cred şi sper … comună tuturor românilor, indiferent de locul unde trăiesc. Astăzi, mai mult decât ieri, este şi mai adevărată afirmaţia marelui Nicolae Iorga făcută după Unirea de la 1918: “România este o ţară înconjurată de români!”.

Pan Halipa, din Cubolta de lângă Bălţi, unul din făuritorii Marii Uniri şi martir al închisorilor comuniste din Gulagul Siberian, spunea: “Vrăjmaşii noştri stau la hotare — vrăjmaşi câtă frunză şi iarbă, la spatele nostru şi înăuntru Ţării noastre, dar cel mai mare duşman este în mijlocul nostru — acesta este NEUNIREA, Fraţii mei ! biruiţi acest straşnic duşman şi noi vom birui totul” noi basarabenii şi astăzi continuăm să păstrăm în suflete aceeaşi credinţă, că doar reuniţi vom putea să scăpăm de hulpave vânturi, venite de la răsărit, care flămânde de pământ străin, râvnesc la glie românească.

Astăzi, în Basarabia, chiar dacă timp de 50 de ani de ocupaţie sovietică şi 20 de ani de guvernări comuniste şi neocomuniste, am fost supuşi unei politici consecvente de deznaţionalizare, condamnaţi la pauperizare şi abrutizare, 80 la sută din locuitorii acestui teritoriu sunt români, chiar dacă din neştiinţă mulţi se identifică altfel, 80 la sută dintre locuitori vorbesc româna, chiar dacă mulţi numesc această limbă altfel, pentru că au plătit cu toţii tribut unui regim nedrept cu acest pământ, cu oameni înfrăţiţi cu munca, cuminţi şi calzi ca pâinea de casă în sambăta Duminicii Mari.

În zi de 1 decembrie, noi, românii basarabeni, suntem cuprinşi de două sentimente, unul de mare bucurie pentru România, care iată reuşeşte să se alinieze în rândul ţărilor euroatlantice şi altul de regret pentru condiţia mult prea grea pe care o au astăzi românii basarabeni .

În aceste zile de mare sărbătoare pentru neamul nostru, aducem sincere felicitări tuturor românilor cu ocazia sărbătorii Marii Uniri asigurându-vă că, aici în Basarabia, adevărul istoric şi sentimentul de identitate românească al basarabenilor nu va putea fi învins niciodată, iar năzuinţa întru unirea europeană a tuturor românilor va rămâne vie în inimile noastre, până când acest deziderat istoric se va împlini, astfel regăsindu-ne cât mai grabnic alături de fraţii noştri români în marea familie a Uniunii Europene.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Sursa: www.pl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet