Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi colegi,
Printr-un efort de sinteză, aceste note la finele unei sesiuni parlamentare toride s-ar putea rezuma la un simplu generic: Ecuatorul şi bulboana sau evitarea capcanei latente a politicii moldoveneşti. Ecuatorul — în sensul trecerii cu bine şi depăşirii impasului constituţional prin alegerea Preşedintelui statului, iar bulboana (apropo, care, în rusă are şi sens de “Varonca”) ar semnifica provocările, în care periodic riscăm a fi atraşi.
Fracţiunea Partidului Liberal pe parcursul sesiunii de primăvară a înregistrat 35 de iniţiative legislative, dintre care 11 au devenit deja legi. 26 de proiecte sunt încă în lucru în cadrul comisiilor permanente. FPL şi-a menţinut poziţia de lider în această legislatură, fiind cea mai productivă, cu 109 iniţiative legislative, 58 devenite legi, 48 aflându-se încă în proces de lucru.
Menţinerea vectorului de integrare europeană, continuarea cursului de reformă în domeniile prioritare: economic, juridic şi politic, inclusiv promovarea valorilor naţionale şi menţinerea relaţiilor tradiţionale de bună vecinătate cu ţările şi popoarele apropiate nouă nu prin expansiune, ci prin compasiune sunt liniile definitorii ale activităţii FPL în Parlament.
Sub aspectul implicărilor practice, voi releva activitatea liberalilor în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei; copreşedinţia în Comitetul de cooperare UE — RM deţinută de deputatul Corina Fusu; secretariatul deputatului Valeriu Munteanu în Comisia parlamentară pentru decentralizare; contribuţiile deputatului Oleg Bodrug în comisiile specializate pentru ANRE, standardizare etc.; constituirea comisiei de anchetă, în cazul evadării cetăţeanului rus Baghirov (secretar: Valeriu Saharneanu); constituirea comisiei de anchetă privind piaţa farmaceutică condusă de deputatul Gheorghe Brega; constituirea comisiei de studiere a perioadei regimului totalitar în RASSM şi RSSM, în baza decretului preşedintelui interimar Mihai Ghimpu; elaborarea Studiului, şi în fine iniţiativa (finalizată cu succes!) de condamnare a regimului comunist de ocupaţie — acestea sunt câteva argumente, credem suficient de convingătoare ale seriozităţii activităţilor de acest gen asumate de Fracţiunea PL.
La diferite etape de elaborare, dezbateri şi aduceri în atenţia forumului suprem sunt o serie de angajamente legislative esenţiale. Rămân deocamdată neelucidate evenimentele din 7 aprilie.
În stadiul de definitivare se află noul Cod al Audiovizualului a cărui necesitate devine tot mai acută, precum s-a văzut şi în urma ultimelor audieri parlamentare, iniţiate şi tot de comunişti eşuate.
Lipsa unui Cod al educaţiei este o altă oportunitate stringentă, precum şi oportunitatea Legii privind sistemul unic de pensionare, cât şi alte iniţiative care se află pe rol.
Între altele fie spus, o problemă de structură şi echilibru politic, care ar trebui să fie mai curând durerea de cap a partenerilor de Alianţă este şi nereprezentarea echitabilă a FPL în conducerea şi Biroul permanent al Parlamentului.
Necesitatea reformării şi modernizării organelor de forţă, implementarea strategiilor de dezvoltare socială, de asigurare a drepturilor omului, accelerarea procesului de trecere la autonomia reală a structurilor administrative locale, municipale şi regionale sunt alte câteva domenii prioritare pentru proxima activitatea deputaţilor liberali.
Un test important de verificare a trăiniciei, funcţionalităţii şi creativităţii AIE 1-a constituit etapa finală a actualei sesiuni parlamentare, împlinite prin votarea legilor de modificare a bugetului de stat pentru anul în curs, a anexei respective şi a politicii bugetar-fiscale pentru anul 2013.
FPL a avut, credem, o contribuţie importantă prin cele 16 amendamente, majoritatea absolută a cărora a fost acceptată, şi anume:
Drept rezultat al eforturilor noastre conjugate în plan extern, RM a înregistrat progrese considerabile în negocierea a trei documente importante:Liberalizarea regimului de vize, în această sesiune noi reuşind să încheiem prima fază, cea legislativă şi votând toate cele 42 de legi asumate. UE a oficializat în luna iulie trecerea la faza a doua — cea de implementare.
În luna mai anul curent a avut loc reuniunea Comitetului de Cooperare UE — RM; recomandările finale salutând depăşirea crizei politice prin alegerea Preşedintelui statului şi constată progresele realizate de guvernarea AIE în procesul de integrare europeană. De asemenea, documentul insistă asupra ideii că Parlamentului European, Comisia Europeană, în special Direcţia de Acţiune Externă să ofere perspectiva clară, subliniem, de membru al UE pentru RM în Acordul de Asociere care se negociază în prezent.
Demersurile delegaţiei RM, din care fac parte şi deputaţii Corina Fusu şi Boris Vieru, au găsit susţinere în acest demers foarte important.
Recomandările finale mai salută angajamentul NATO, stabilit în art. 47 al declaraţiei finale de la Summit-ul NATO de la Chicago (mai, a.c.) de a sprijini suveranitatea şi integritatea teritorială a RM.
În cursul sesiunii trecute, deputaţii PL au demonstrat o bună prestaţie în delegaţiile permanente în forurile internaţionale. Demersul nostru — care în ansamblu a vizat accelerarea proceselor de Integrare Europeană şi Integrare Euro-Atlantică — s-a încununat cu succes. Pe plan extern, RM este lider în Parteneriatul Estic şi, în pofida tuturor obstacolelor prorocirilor sumbre, îşi menţine imaginea unei “poveşti de succes” în structurile europene şi cancelariile occidentale.
Merită a fi subliniat şi faptul că în rezoluţia APCE de la începutul lunii iulie curent Republicii Moldova i se recomandă expres necesitatea revizuirii Constituţiei în deplină consonanţă cu insistenţele PL şi cu Programul de guvernare al AIE.
Raportul Freedom-House pentru prima jumătate a anului 2012 semnalează schimbarea statutului presei din Republica Moldova de la presă neliberă la statutul de presă parţial liberă, reflectată de o serie de politici adoptate de actuala coaliţie de guvernământ, inclusiv prin legi promovate, ce asigură o protecţie sporită pentru libertatea presei şi drepturile jurnaliştilor, precum şi reforma cadrului de reglementare. În plus, managementul radiodifuzorului de stat a fost profesionalizat şi au apărut alte surse noi media private, ceea ce a dus la minimalizarea controlului politic asupra conţinutului şi o mai mare libertate si diversitate a mass-media.
Pentru sesiunea de toamnă-iarnă ne propunem:
Adoptarea unui nou cod al audiovizualului care ar reglementa domeniul Televiziunii Digitale sau Numerice, ar fixa prevederi clare pentru dezvoltarea Audiovizualului Regional, ar include mecanisme de protejare a spaţiului informaţional din Republica Moldova prin încurajarea dezvoltării Audiovizualului autohton, ar elimina monopolul şi înregistrarea posturilor audiovizuale în zone off-shore; de asemenea transparenţa serviciilor de publicitate ş.a.
Probleme sunt multiple şi pe deplin soluţionabile în condiţiile unei stabilităţi parlamentare pe durata întregului mandat.
În plan individual, apropo de săgeţile şi împunsăturile unor “binevoitori”, lansate în ultima vreme în direcţia umilei mele persoane. Dispun de suficiente rezerve de răbdare şi toleranţă ca să văd în orice oponent, accentuez de idei, nu un duşman, ci totuşi, aceeaşi fiinţă umană, cu toate plusurile şi rătăcirile omului. Dar mai am şi suficientă demnitate, clemenţă, dacă vreţi, ca să nu mă amestec în terciul unor dezbateri sterile şi inutile, în care unii ar vrea să mă atragă, rezumându-mă să le spun: Nu mor caii când vor câinii (mai exact, ţâncanii).
Tuturor le adresez, tradiţionala mea urare — pace în suflet şi unire în Ţară!
Sursa: www.pl.md