Deputatul Mihai Ghimpu despre implementarea reformelor în Republica Moldova la Forumul de la Krynica: “Republica Moldova merge încet, dar sigur pe drumul european” / partide.md

Deputatul Mihai Ghimpu despre implementarea reformelor în Republica Moldova la Forumul de la Krynica: “Republica Moldova merge încet, dar sigur pe drumul european”

PL / 6 septembrie 2012

“Integrarea europeană a Republicii Moldova devine o realitate tot mai sigură, chiar şi pentru cei eurosceptici. Vizita la Chişinău a Cancelarului Germaniei Angela Merkel confirmă faptul că Republica Moldova merge încet, dar sigur pe drumul european. Republica Moldova dispune de suficientă voinţă politică, responsabilitate şi pricepere pentru ca reformele demarate să fie duse la bun sfârşit. «Temele pentru acasă» le vom face cu multă grijă şi avem ferma convingere că într-un viitor apropiat cetăţenii Republicii Moldova vor face parte din marea familie europeană”. Acestea sunt concluziile enunţate de deputatul Mihai Ghimpu în cadrul Forumului de la Krynica, Republica Poloneză.

Deputatul Mihai Ghimpu a susţinut astăzi un discurs referitor la implementarea agendei de reforme în Republica Moldova, fiind principalul vorbitor în cadrul panelului de discuţii “Reformele din Republica Moldova — realizări şi perspective”.

Mihai Ghimpu a menţionat că agenda de reforme, asumate de conducerea Republicii Moldova, care figurează şi în programul de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană pe perioada 2011–2014, este în continuă implementare. Potrivit deputatului, pentru unele sectoare rezultatele sunt vizibile, oficialii europeni salutând progresele înregistrate, iar pentru alte domenii este loc pentru mai bine şi de aceea Parlamentul şi Guvernul continuă perfecţionarea cadrului legislativ. Deputatul PL a mai precizat că în implementarea reformelor Republica Moldova mizează pe sprijinul partenerilor de dezvoltare, dar şi pe înţelegerea cetăţenilor, pentru că unele reforme ar putea fi deloc uşoare, dar cu consecinţe ulterioare benefice.

Parlamentarul liberal consideră că reformele iniţiate în Republica Moldova se vor încununa cu succes, deoarece viitorul european al Republicii Moldova depinde de cursul reformelor pe care şi le-a asumat alianţa de guvernare. “Finalitatea acestei agende de reforme o va constitui semnarea a 3 documente foarte importante pentru Republica Moldova: Acordul pentru crearea Zonei de Liber schimb aprofundat şi cuprinzător, Acordul de Asociere şi Acordul de liberalizare a regimului de vize”, a precizat deputatul.

Mihai Ghimpu a făcut o trecere în revistă a principalelor realizări înregistrate în Republica Moldova în perioada 2009–2012. Deputatul s-a referit la reformele promovate în domeniul susţinerii climatului de afaceri, ceea ce a contribuit la avansarea în 2011 a Republicii Moldova cu 18 poziţii în clasamentul internaţional “Doing Business 2012”, fiind plasată printre cele 12 economii reformatoare ale lumii. Totodată, deputatul a făcut o succintă prezentare a programelor demarate pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a reformelor pentru ajustarea cadrului legal în privinţa politicilor comerciale, industriale şi de infrastructură a calităţii. Progresele în acest domeniu au permis autorităţilor Republicii Moldova iniţierea negocierilor privind instituirea Zonei de Liber schimb aprofundat şi cuprinzător dintre Republica Moldova şi UE, fiind desfăşurate două runde de negocieri. Mihai Ghimpu a abordat şi reuşitele din sectorul energetic, care au impulsionat procesul de aderare sincronă a sistemelor energetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei la reţeaua europeană a operatorilor de sistem şi de transport al energiei electrice.

Deputatul a mai precizat că pentru a susţine dezvoltarea economică şi a avansa spre integrarea europeană, Republica Moldova şi-a propus în programul de guvernare realizarea unui şir de obiective economice, în special eliminarea constrângerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri, promovarea exporturilor şi atragerea investiţiilor, demonopolizarea pieţei interne şi eliminarea practicilor anticoncurenţiale, asigurarea creşterii gradului de credibilitate între sectorul public şi cel privat, garantarea dreptului asupra proprietăţilor şi investiţiilor private etc.

Mihai Ghimpu s-a referit şi la reformele demarate în justiţie odată cu adoptarea de către Parlament a Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016. Deputatul a enunţat principalele modificări legislative care vizează reforma în justiţie, inclusiv stabilirea de noi proceduri privind selectarea, promovarea şi evaluarea performanţelor judecătorilor. Mihai Ghimpu a evidenţiat şi reorganizarea CCCEC în Centrul Naţional Anticorupţie, instituţie care va avea competenţa exclusivă de examinare a cauzelor penale ce ţin de corupţie.

Deputatul PL a subliniat necesitatea adoptării unei legi noi care ar reforma pe deplin Procuratura, inclusiv prin demilitarizarea acestei instituţii, acordarea procurorilor statutul de magistrat, reexaminarea regulilor de răspundere a procurorilor, inclusiv de răspundere disciplinară şi eliminarea imunităţii generale a acestora. Mihai Ghimpu a precizat că urmează a fi revizuită procedura de numire şi demitere a Procurorului General, durata mandatului şi stabilirea unor criterii clare, transparente şi obiective de selectare a candidaţilor pentru această funcţie.

Mihai Ghimpu s-a referit şi la necesitatea reformării cât mai grabnice a Ministerului de Interne şi a Serviciului de Informaţii şi Securitate. În altă ordine de idei, deputatul a vorbit despre perfecţionarea cadrului legal în vederea descentralizării puterii, precum şi la angajamentul adoptării,până la finele actualei legislaturi a Parlamentului, a unei noi Constituţii, care ar corespunde pe deplin standardelor europene.

Mihai Ghimpu a dat asigurări că autorităţile de la Chişinău vor depune toate eforturile necesare pentru ca întreaga agendă de reforme asumată să fie implementată şi să dea rezultate frumoase. “Viitorul nostru european va depinde de maturitatea cetăţenilor noştri la viitoarele alegeri. Ei vor fi cei care vor decide, prin votul lor, dacă vor fi continuate reformele în Republica Moldova sau dacă va fi o perioadă de stagnare şi regres. Eu am încredere în cetăţenii noştri care au ales vectorul european al Republicii Moldova”, a menţionat deputatul în încheierea discursului său de la Krynica.

Deputaţii Mihai Ghimpu şi Oleg Bodrug au avut o întrevedere cu Preşedintele Consiliului de Programe al Forumului Economic de la Krynica Zygmunt Berdychowski

Deputaţii liberali Mihai Ghimpu şi Oleg Bodrug au avut o întrevedere la Krynica cu Preşedintele Consiliului de Programe al Forumului Economic de la Krynica Zygmunt Berdychowski.

Principalele subiecte abordate în cadrul întrevederii au vizat perspectivele de cooperare moldo-poloneze, în special pe plan economic şi comercial. Interlocutorii au subliniat importanţa atragerii investiţiilor poloneze în economia Republicii Moldova.

În cadrul întrevederii a fost discutată şi perspectiva de integrare europeană a Republicii Moldova, inclusiv agenda de reforme asumată de alianţa de guvernare, modul şi gradul de implementare a reformelor. Interlocutorii au efectuat un schimb de opinii pe marginea situaţiei social-economice din Republica Moldova şi a obiectivelor care vor fi realizate pentru susţinerea dezvoltării economice şi a avansării pe calea integrării europene.

Tot în cadrul întrevederii Zygmunt Berdychowski i-a adresat invitaţia lui Mihai Ghimpu să participe la Forumul moldo-german, care se va desfăşura la Berlin în toamnă.

Deputaţii liberali Mihai Ghimpu şi Oleg Bodrug au participat în perioada 5–6 septembrie la Forumul Economic de la Krynica, Republica Polonia. În cadrul acestei reuniuni deputatul Mihai Ghimpu a susţinut un discurs referitor la implementarea agendei de reforme în Republica Moldova. Mihai Ghimpu, ex-Preşedinte al Parlamentului şi ex-Preşedinte interimar al Republicii Moldova, a fost principalul vorbitor în cadrul panelului de discuţii “Reformele din Republica Moldova — realizări şi perspective”.

Forumul Economic de la Krynica este organizat anual, începând cu 1991 şi reprezintă una din cele mai mari şi mai importante reuniuni din Europa Centrală şi de Est.

Discursul deputatului Mihai Ghimpu la Forumul Economic de la Krynica în cadrul panelului de discuţii “Republica Moldova — realizări şi perspective”

Onorată asistenţă,
Doamnelor şi domnilor,

Integrarea europeană a Republicii Moldova devine o realitate tot mai sigură, chiar şi pentru cei eurosceptici. Agenda de reforme, asumată de conducerea Republicii Moldova, care figurează şi în programul de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană pe perioada 2011–2014 “ Libertate, Democraţie, Bunăstare”, este în continuă implementare. Rezultatele sunt vizibile pentru unele sectoare, oficialii europeni salutând progresele înregistrate. Pentru alte domenii este loc pentru mai bine şi de aceea Parlamentul şi Guvernul continuă perfecţionarea cadrului legislativ şi implementarea reformelor până la atingerea rezultatului scontat, care să fie resimţit benefic de cetăţenii noştri. În implementarea reformelor mizăm pe sprijinul partenerilor de dezvoltare, dar şi pe înţelegerea cetăţenilor, pentru că unele reforme ar putea fi deloc uşoare, dar cu consecinţe ulterioare benefice.

Oare se vor încununa cu succes reformele în Republica Moldova? Răspunsul este unul afirmativ deoarece viitorul european al Republicii Moldova depinde de cursul reformelor pe care şi le-a asumat alianţa de guvernare. Finalitatea acestei agende de reforme o va constitui semnarea a 3 documente foarte importante pentru Republica Moldova: Acordul pentru crearea Zonei de Liber schimb aprofundat şi cuprinzător, Acordul de Asociere şi Acordul de liberalizare a regimului de vize.

Procesul de relansare economică are un ritm pozitiv constant în Republica Moldova. Mai mult ca atât, în 2011 creşterea economică s-a dovedit a fi una semnificativă, înregistrînd 6,4% de creştere a PIB-ului. Astfel, Republica Moldova a devenit lider regional în grupul ţărilor în tranziţie din Europa.

În continuare, mă voi referi punctual la principalele realizări pe plan economic înregistrate de Republica Moldova în perioada 2009–2012.

Pentru mediul de afaceri

A fost elaborat şi implementat Planul de eliminare a constrângerilor administrative în mediul de afaceri, care contribuie la eliminarea impedimentelor în calea desfăşurării afacerilor, demonopolizarea importului şi exportului.
A fost redus cu 12 poziţii numărul genurilor de activitate supuse licenţierii şi simplificate procedurile de licenţiere.
A fost simplificat procesul de certificare obligatorie a mărfurilor.
A fost implementată prima etapă a “Ghiliotinei 2+”, fiind amendate 21 acte legislative.
A fost adoptată Legea privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător şi o nouă Lege a insolvabilităţii.
A fost adoptată Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
Reformele promovate în domeniul susţinerii climatului de afaceri au contribuit la avansarea în anul 2011 a Republicii Moldova cu 18 poziţii în clasamentul internaţional “Doing Business 2012”, situându-se pe locul 81 şi fiind plasată printre cele 12 economii reformatoare ale lumii.
A fost adoptata legea concurenţei conform cerinţelor UE.

Pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii

Au fost implementate programele de susţinere financiară a întreprinderilor mici şi mijlocii:
1. Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie “PARE 1+1”;
2. Programul naţional de abilitare economică a tinerilor “PNAET” care ţinteşte facilitarea accesului tinerilor antreprenori din zonele rurale la resursele financiare, cum ar fi împrumuturi comerciale rambursabile, cu porţiune de grant. Până în prezent au fost susţinute circa 500 de proiecte investiţionale rurale;
3. Programul de susţinere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, finanţat de Guvernul Japoniei, este destinat facilitării procurării de către întreprinderile mici şi mijlocii a unei game largi de echipamente noi.
A fost asigurată activitatea Fondului de Garantare a Creditelor.
A fost dezvoltată reţeaua de business-incubatoare.

La capitolul politici industriale

A fost adoptată Legea cu privire la parcurile industriale, care oferă mai multe facilităţi specifice din partea statului în procesul de creare şi dezvoltare a acestora, fiind extinsă reţeaua de parcuri industriale.
A fost ajustat cadrul legal la prevederile Legii cu privire la parteneriatul public-privat şi fortificat cadrul instituţional în domeniul parteneriatului public-privat, fiind aprobată Lista bunurilor proprietate a statului de interes public naţional, precum şi a lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse parteneriatului public-privat.
A fost relansat procesul de privatizare a patrimoniului public, fiind extinsă lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării.

La nivelul politicilor comerciale şi infrastructura calităţii

Au fost iniţiate negocierile privind instituirea Zonei de Liber schimb aprofundat şi cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană , fiind desfăşurate deja 2 runde de negocieri.
A fost adoptată Legea cu privire la comerţul interior, care stabileşte principiile generale de desfăşurare a activităţilor în comerţ pe teritoriul Republicii Moldova.
Au fost adoptate Legea standardizării şi Legea acreditării şi conformităţii şi aprobate circa 1250 standarde naţionale identice cu cele internaţionale şi 2793 standarde naţionale identice cu cele europene.
Gestionarea eficientă a Preferinţelor Comerciale Autonome (ATP), acordate de UE pentru Republica Moldova a permis obţinerea extinderii termenului Preferinţelor Comerciale Autonome până la 31 decembrie 2015, iar cota pentru exportul de vin în UE a fost majorată de la 100 000 hectalitri la 150 000 pentru 2011.

În sectorul energetic au fost înregistrate următoarele realizări:

Aderarea Republicii Moldova la Tratatul Comunităţii Energetice şi deţinerea pe parcursul anului 2011 a preşedinţiei în cadrul acestuia au fost calificate drept reuşitele sectorului energetic. Acestea au impulsionat procesul de aderare sincronă a sistemelor energetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei la reţeaua europeană a operatorilor de sistem şi de transport al energiei electrice.
Au fost adoptate Legea cu privire la eficienţa energetică şi Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică pentru anii 2011–2020.
A fost lansat Proiectul “Energie şi Biomasă pentru perioada 2011–2014”, actualmente fiind susţinută implementarea proiectelor în 35 localităţi.

Pentru a susţine dezvoltarea economică şi a avansa spre integrarea europeană, Republica Moldova şi-a propus în programul de guvernare pentru anii 2011–2014 realizarea următoarelor obiective economice:

Eliminarea constrângerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri;
Promovarea exporturilor şi atragerea investiţiilor;
Demonopolizarea pieţei interne şi eliminarea practicilor anticoncurenţiale în tranzacţiile comerciale;
Asigurarea creşterii gradului de credibilitate între sectorul public şi cel privat şi garantarea dreptului asupra proprietăţilor şi investiţiilor private;
Asigurarea condiţiilor şi accesului la resurse creditare pentru dezvoltarea mediului de afaceri;
Stimularea dezvoltării pieţei de capital.

În continuare voi puncta reformele demarate în justiţie în ultimii ani. Lansarea reformării justiţiei a demarat odată cu adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016.

Au fost modificate Legea cu privire la statutul judecătorului, Legea privind organizarea judecătorească, Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, Legea cu privire la colegiul disciplinar şi răspunderea disciplinară a judecătorului, Legea cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei. Măsurile propuse vizează inclusiv reformarea instituţiei inviolabilităţii şi răspunderea judecătorilor, stabilirea de noi proceduri privind selectarea (numirea), promovarea şi evaluarea performanţelor lor.
La capitolul justiţiei penale, a fost adoptată legea ce conţine noi reglementări în vederea asigurării independenţei CCCEC, a modificării statutului său şi a revizuirii competenţelor funcţionale. CCCEC urmează a fi reorganizat în Centrul Naţional Anticorupţie, instituţie care va avea competenţa exclusivă de examinare a cauzelor penale ce ţin de corupţie.

Unele dintre sarcinile importante, ce rezultă din Strategie sunt:

Revizuirea procedurii de numire şi demitere a Procurorului General şi stabilirea unor criterii clare, transparente şi obiective de selectare a candidaţilor pentru această funcţie, cu modificarea prevederilor constituţionale ce vizează procedura de numire/demitere a Procurorului General, durata mandatului acestuia;
Demilitarizarea instituţiei procuraturii, inclusiv prin examinarea oportunităţii de a acorda procurorilor statutul de magistrat, reexaminarea regulilor de răspundere a procurorilor, inclusiv de răspundere disciplinară şi eliminarea imunităţii generale a acestora. De fapt, este vorba de o lege nouă care ar reforma pe deplin Procuratura;
La fel vom reforma Ministerul de Interne şi Serviciul de Informaţii şi Securitate;
Nu mai puţin important este şi descentralizarea puterii. În acest sens, se pregătesc şi vor fi adoptate legile corespunzătoare, cum ar fi ar fi Legea cu privire la administraţia publică locală şi Legea cu privire la finanţele publice.

Totodată, potrivit Programului de guvernare, până la finele acestei legislaturi a Parlamentului urmează să discutăm şi să aprobăm o nouă Constituţie, care ar corespunde pe deplin standardelor europene.

În concluzie, aş vrea să remarc faptul că Republica Moldova dispune de suficientă voinţă politică, responsabilitate şi pricepere pentru ca reformele demarate să fie duse la bun sfârşit. De asemenea, vom depune toate eforturile necesare pentru ca întreaga agendă de reforme asumată să fie implementată şi să dea rezultate frumoase. “Temele pentru acasă” le vom face cu multă grijă şi avem ferma convingere că într-un viitor apropiat cetăţenii Republicii Moldova vor face parte din marea familie europeană.

Vizita la Chişinău a Cancelarului Germaniei Angela Merkel confirmă faptul că Republica Moldova merge încet, dar sigur pe drumul european. Mulţumim pentru sprijinul şi încrederea acordată de partenerii noştri europeni. De fapt, viitorul nostru european va depinde de maturitatea cetăţenilor noştri la viitoarele alegeri. Ei vor fi cei care vor decide, prin votul lor, dacă vor fi continuate reformele în Republica Moldova sau dacă va fi o perioadă de stagnare şi regres. Eu am încredere în cetăţenii noştri care au ales vectorul european al Republicii Moldova.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

Departamentul Comunicare şi Imagine al PL
Sursa: www.pl.md

Iniţiativa deputaţilor PL: “Limba noastră cea română” — denumirea oficială a sărbătorii naţionale	Mihai Ghimpu a fost decorat cu cea mai înaltă distincţie în stat “Ordinul Republicii”

partide.md