Participantele Conferinţei Internaţionale “Femeile în politică: obstacole şi provocări”, desfăşurată la Chişinău, pe data de 17 noiembrie 2012, au adoptat o rezoluţie cu privire la sporirea participării femeilor în viaţa publică şi politică. După o serie de dezbateri şi ţinând cont de propunerile venite din partea experţilor naţionali şi internaţionali, precum şi a reprezentantelor Organizaţiei Femeilor Liberale, rezoluţia a fost votată unanim. Dezbaterile au fost moderate de Eugenia Iurco, Preşedinta Organizaţiei Femeilor Liberale din municipiul Chişinău.

REZOLUŢIE
SPORIREA PARTICIPĂRII FEMEILOR ÎN VIAŢA PUBLICĂ ŞI POLITICĂ

1. Participarea egală a femeilor şi bărbaţilor în viaţa politică este unul dintre pilonii de dezvoltare durabilă, de pace şi democraţie, afirmată de către Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Aceasta (Declaraţia) prevede că orice persoană are dreptul de a lua parte la guvernarea ţării sale în mod direct, fie prin reprezentanţi aleşi liber, fie prin dreptul de acces egal la funcţiile publice, precum şi prin Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (CEDAW). Această convenţie stipulează drepturile omului şi libertăţile sale fundamentale, ale egalităţii pentru femei din întreaga lume şi prevede, printre altele, că statele părţi vor lua toate măsurile adecvate pentru a elimina discriminarea împotriva femeilor în viaţa politică şi publică a ţării.

2. Din păcate, femeile sunt reprezentate insuficient în politică şi în structurile de conducere ale mediului de afaceri. Femeile deţin în continuare mai puţin de 20% din locurile parlamentare şi portofolii ministeriale în întreaga lume, iar mai puţin de 5% din şefii de stat sunt femei. Femeile sunt reprezentate în posturile de conducere ale marilor întreprinderi doar în proporţie de 8%. Această reprezentare inadecvată constituie o discriminare, slăbeşte democraţia şi drepturile femeilor.

3. Există mai mulţi factori care contribuie la prezenţa redusă a femeilor în politică. Unul dintre cei mai importanţi factor este, probabil, amprenta deceniilor trecute care s-au pronunţat pentru limitarea drepturilor femeilor. În Europa multe societăţi rămân caracterizate prin atitudini, comportamente şi obiceiuri care se opun accesului femeilor în viaţa publică. Femeile rămân ostatice modelelor şi stereotipurilor tradiţionale prescrise, conform cărora ele sunt “nepotrivite” pentru luarea deciziilor şi participarea în politică. Criza factorului timp şi lipsa facilităţilor de îngrijire a copilului descurajează angajarea femeilor în politică.

4. Republica Moldova a adoptat o serie de programe şi planuri naţionale şi a stabilit mecanismele instituţionale de monitorizare relevantă pentru avansarea femeilor şi promovarea drepturilor lor în diverse domenii, inclusiv Planul naţional pentru promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi pentru perioada anilor 2010–2015, Hotărârea de Guvern nr. 288 din martie 2005 privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (2005–2015) şi Legea nr. 5/09.02.2006 privind Egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, precum şi Legea nr. 121/2012 privind Asigurarea Egalităţii. Totuşi avem doar 20,8% de femei parlamentare, 12,4% ministre, 18,49% primari.

5. În pofida acestora, adoptarea legilor nu este suficientă: pentru a fi cu adevărat eficientă, aceste schimbări trebuie să fie însoţite de măsuri de implementare a lor. Totodată, menţionăm educaţia civică şi eliminarea stereotipurilor de gen, ca factori ce ar înlătura prejudecăţile legate de candidatele femei, în special în cadrul partidelor politice, dar şi, în general, în mass-media. Aceste măsuri necesită acoperire financiară de la bugetul public.

6. Noi, participanţii la Conferinţa Internaţională “Femeile în politică: obstacole şi provocări” susţinem ideea că lipsa de reprezentare egală a femeilor şi bărbaţilor în procesul decizional este o ameninţare la adresa legitimităţii democratice şi o încălcare a dreptului fundamental al omului, a egalităţii de gen, fiind neproductivă în termeni de dezvoltare socio-economică. Recomandăm subiecţilor /instituţiilor vizate să rectifice iminent această situaţie prin următoarele aspecte:

   (a) punerea în aplicare a recomandărilor conţinute în Comentariile finale ale Comitetului privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor: Republica Moldova;

   (b) reformarea sistemului electoral şi ridicarea nivelului culturii politice în vederea sporirii reprezentării femeilor în Parlament, Primării, Consilii Raionale şi Locale prin următoarele:

   (b.1) introducerea unei cote juridice care ar spori numărul candidaţilor de genul feminin (40%), dar, de asemenea, şi o poziţionare strictă în lista electorală a partidului de preferinţă formula trei bărbaţi, două femei, doi bărbaţi, trei femei ş.a.m.d., precum şi sancţiuni eficiente, cum ar fi non-acceptare a candidaturilor / listelor de candidaţi de către CEC în caz de nerespectare a acestor prevederi.

   (b.2) încurajarea partidelor politice de a adopta, în mod voluntar, cotele de gen şi adoptarea altor acţiuni pozitive la desemnarea candidaţilor pentru alegeri;

   (c) amendarea capitolului Principiile de comunicare audiovizuală din Codul Audiovizualului, printr-un articol care va oferi în mod expres garantarea şi respectarea principiului egalităţii de gen în produsele mass-media. Introducerea monitorizării sistematice de către Consiliul Coordonator al Audiovizualui a emisiunilor din perspectiva de gen;

   (d) adoptarea amendamentelor la Legea cu privire la finanţarea partidele politice, care prevede în mod expres finanţarea de către stat a partidelor care promovează pe listele electorale femei, proporţional cu numărul mandatelor obţinute de candidaţii femei.

   (e) promovarea conştientizării şi recunoaşterea importanţei participării femeilor la procesul politic la nivel local, naţional şi internaţional;

   (f) dezvoltarea mecanismelor şi desfăşurarea instruirilor menite să încurajeze femeile să participe în procesul electoral. Desfăşurarea activităţilor politice şi a altor activităţi de liderism. Abilitarea femeilor în asumarea responsabilităţilor publice, prin dezvoltarea şi furnizarea de instrumente şi competenţe adecvate;

   (g) implementarea acţiunilor adecvate, în cadrul organismelor guvernamentale şi a instituţiilor din sectorul public, pentru eliminarea barierelor directe sau indirecte în vederea sporirii participării femeilor la toate nivelurile de luare a deciziilor;

   (h) îmbunătăţirea şi extinderea accesului femeilor la informaţie şi tehnologii de comunicare, inclusiv instrumente de e-guvernare, în scopul de a permite participarea politică şi promovarea (sau implicarea) în procesele mai largi de guvernare. Perfecţionarea capacităţlor de reacţie a acestor tehnologii la nevoile femeilor, inclusiv a femeilor marginalizate;

   (i) investigarea cazurilor de violenţă, agresiune sau hărţuire a femeilor care candidează pentru funcţii politice. Crearea un nivel de toleranţă zero pentru astfel de infracţiuni şi sesizarea organelor de drept pentru investigarea cazurilor (de exemplu: cazul candidatei pentru funcţia de primar al oraşului Străşeni Valentina Casian la alegerile locale din 2011);

   (k) sporirea încurajării implicării femeilor care pot fi marginalizate, inclusiv a femeilor cu dezabilităţi, femeilor din zonele rurale şi femeilor de orice minoritate etnică, culturală sau religioasă. În procesul decizional este necesară abordarea şi combaterea barierelor cu care se confruntă aceste femei în accederea şi participarea în politică, dar şi în luarea deciziilor la toate nivelurile;

   (l) promovarea unor programe orientate spre sensibilizarea şi orientarea tinerilor şi a copiilor, în special a femeilor tinere şi fetelor, cu privire la importanţa procesului politic şi participarea femeilor în politică;

   (m) asigurarea optimă că măsurile privind concilierea vieţii de familie şi a vieţii profesionale se aplică în mod echitabil pentru femei şi bărbaţi. Se are în vedere împărţirea justă a responsabilităţilor de familie între femei şi bărbaţi, precum şi reducerea poverii duble de muncă remunerată şi neremunerată ca un factor ce contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru participarea femeilor în politică.

   (n) promovarea acordării concediilor de maternitate şi de paternitate mai bine plătite în vederea facilitării participării femeilor în politică;

   (o) adoptarea măsurilor eficiente pentru combaterea factorilor care împiedică participarea femeilor în politică, cum ar fi stereotipurile de gen, violenţa, sărăcia, lipsa de acces la educaţie de calitate şi la serviciile de îngrijire a sănătăţii.

Implicarea mai activă a femeilor în politică, susţinută de Preşedintele PL Mihai Ghimpu

“PL încurajează şi promovează implicarea femeilor în politică, în viaţa publică în general, şi salută propunerea Comisarului european pentru justiţie Viviane Reding, susţinută de participanţii Congresului ALDE, de a implementa iniţiativa legislativă care să impună cote de reprezentare, astfel încât cel puţin 40% din membrii consiliilor de administraţie ale întreprinderilor europene să fie femei”. Această declaraţie a fost făcută de Preşedintele PL Ghimpu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, care a participat sâmbătă, 17 noiembrie 2012, la deschiderea lucrărilor Conferinţei Internaţionale “Femeile în politică: obstacole şi provocări”.

Mihai Ghimpu şi-a exprimat speranţa că organizarea a cât mai multe seminare, conferinţe, traininguri, cu participarea experţilor naţionali şi internaţionali, le va reda femeilor încrederea în forţele proprii, le va oferi mai mult curaj şi îndrăzneala pentru se implica mai activ în activitatea politică, deoarece, din păcate, în societatea noastră, mai sunt femei care cred că locul lor este la bucătărie, iar acest mod de a gândi trebuie schimbat.

“În politică femeile trebuie să fie egale cu bărbaţii. Aceasta depinde doar de dumneavoastră, dragi femei. Ar trebui să vă implicaţi mai activ în politică şi să pretindeţi la funcţii de conducere pentru că în PL nu se face o selectare în funcţie de gen: cine este mai puternic, mai deştept, mai curajos, acela şi merge înainte. La viitoarele alegeri PL poate depăşi cota de reprezentare de 40% femei în listele electorale. Aceasta depinde doar de implicarea femeilor”, a fost îndemnul Preşedintelui PL pentru reprezentantele Organizaţiei Femeilor Liberale, participante la conferinţă.

Mihai Ghimpu a oferit şi aprecieri femeilor liberale, subliniind că sunt responsabile, oneste, corecte şi pun în capul mesei respectarea valorilor umane. “Femeile, în general, sunt mai disciplinate, mai puţin corupte, mai greu de manipulat şi pun suflet în tot ceea ce fac. Graţie acestor calităţi femeile pot contribui la responsabilizarea clasei politice. În rândul femeilor liberale există dorinţa şi puterea de a participa la edificarea şi consolidarea unui stat democratic. Dacă ar fi să parafrazez citatul că în spatele unui bărbat puternic stă o femeie puternică, aş spune că în spatele unei femei deştepte stă un bărbat liberal, care o susţine în tot ceea ce face”, a menţionat Mihai Ghimpu, încurajând implicarea femeilor în politică.

În finalul mesajului de salut adresat participantelor la conferinţă, Preşedintele PL a subliniat că îşi doreşte lărgirea şi consolidarea Organizaţiei Femeilor Liberale. “Îmi doresc ca echipa Organizaţiei Femeilor Liberale să devină şi mai puternică, şi mai numeroasă pentru ca la următoarele alegeri să obţinem un scor electoral mai bun şi să ducem schimbarea până la capăt”.

Deputata Corina Fusu, Preşedinta Organizaţiei Femeilor Liberale, a formulat o serie de propuneri, în numele reprezentantelor OFL, menite să sporească gradul de implicare a femeilor în politică. Potrivit Corinei Fusu, deşi Republica Moldova are legi care asigură egalitatea de gen, totuşi cadrul legislativ trebuie îmbunătăţit în continuare. În acest sens, deputata propune amendarea capitolului “Principiile de comunicare audiovizuală” din Codul Audiovizualului printr-un articol care va oferi în mod expres garantarea şi respectarea principiului egalităţii de gen în produsele mass-media. În aceeaşi ordine de idei, este importantă şi introducerea monitorizării sistematice de către Consiliul Coordonator al Audiovizualui a emisiunilor din perspectiva de gen.

Organizaţia Femeilor Liberale, în parteneriat cu Fundaţia germană Friedrich Naumann, a desfăşurat sâmbătă, 17 noiembrie 2012, Conferinţa Internaţională “Femeile în politică: obstacole şi provocări”. Principalele subiecte puse în discuţii au vizat rolul femeilor politiciene în democratizarea societăţii, introducerea cotei de reprezentare ca un instrument de promovare a femeilor în politică, calităţile şi abilităţile necesare unei femei în funcţie de conducere, pericolul reîntoarcerii la rolurile tradiţionale în Federaţia Rusă, implicarea femeilor din Lituania şi Armenia în procesele decizionale, dinamica modificărilor în Turcia, participarea femeilor în alegerile din 2012 în Ucraina, succesul femeilor din Republica Moldova în politică. Participantele au adoptat şi o rezoluţie privind sporirea participării femeilor în viaţa publică şi politică. La eveniment au participat circa 50 de invitate, inclusiv deputate, viceministre, preşedinte ale filialelor OFL din întreaga republică, femei primar, consilieri locali. Invitaţii de onoare ai evenimentului au fost Irmina Matonyte, profesor universitar, Vicepreşedinta Asociaţiei de Ştiinţe Politice Lituaniane; Violeta Motulaite, Ambasadoarea Lituaniei în Republica Moldova; Knarik Mkrtchyan, coordonator de programe pentru femeile refugiate din Armenia; Nevval Sevindi, jurnalistă şi scriitoare din Turcia; Maria Alekseyenko, consilier de gen în Proiectul Reformei Justiţiei Juvenile din Ucraina; Catinca Mardarovici, directoarea Clubului politic al Femeilor 50/50; Alexei Buzu, Director al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare; expertul independent în domeniul egalităţii de gen Olga Nicolenco.

Departamentul Comunicare şi Imagine al PL

Corina Fusu: Propunerile Organizaţiei Femeilor Liberale în vederea creşterii implicării femeilor în procesul decizional

Discursul deputatei Corina Fusu, Preşedinta Organizaţiei Femeilor Liberale, rostit în cadrul Conferinţei Internaţionale “Femeile în politică: obstacole şi provocări”

Cum am putea defini egalitatea de gen? Aş spune că egalitatea dintre băieţi şi fete, bărbaţi şi femei înseamnă dreptul fiecăruia de a lua decizii, de aş decide soarta, de aş construi viitorul. Dar atât bărbaţii, cât şi femeile, prin potenţialul lor creativ, prin calităţi, capacităţi, felul de a vedea şi a aprecia situaţiile, abordările în rezolvarea problemelor, atitudinea faţă de ce se întâmplă în jurul nostru sunt diferiţi. Tocmai aceasta deosebire dintre bărbaţi şi femei face lumea mai frumoasă, mai bogată, mai interesantă, mai creativă.

Discuţiile despre egalitatea de gen, care se poartă tot mai frecvent în lume, vorbeşte despre faptul că a sosit momentul să ne revizuim perceperea rolului bărbaţilor şi femeilor în societate. Asta nu înseamnă că ne poziţionăm în tabere diferite, asta înseamnă că a venit timpul să spargem stereotipurile tradiţionale, asta înseamă că secolul XXI vine cu noi valori şi noi viziuni.

Cel mai valoros capital al unui stat este potenţialul uman — ceea ce înseamnă abilităţi, educaţie şi productivitatea forţei de muncă, iar femeile reprezintă jumătate din acest capital uman. Dacă e să ne gândim, de ce anume femeile trebuie să fie mai prezente în politică, în posturi unde se iau decizii, în mediul de afaceri, apar mai multe semne de întrebare. Oare bărbaţii nu o fac mai bine, dacă timp de secole şi-au dezvoltat abilităţile de a conduce?

Lumea se schimbă, trăim era când democraţia, drepturile omului, valori precum toleranţa, negocierile, compromisurile vin să înlocuiască agresivitatea şi agresiunea. Se discută foarte aprins la tema cotelor, adică reprezentarea obligatorie a femeilor şi bărbaţilor în proporţie de cel puţin 40% în diferite structuri politice importante. Este o directivă europeană.

Introducerea cotelor de gen (acţiune de discriminare pozitivă) este un instrument eficient în promovarea egalităţii de gen într-o societate modernă sau, dimpotrivă, un mijloc ce privează cetăţenii de drepturile lor individuale? Cât de compatibil este acest instrument cu doctrina liberală, luând în considerare faptul că, conform teoriei liberale clasice, egalitatea este atinsă prin libera competiţie, astfel încât ar fi suficient că li s-a acordat femeilor dreptul de vot şi de a fi votate pentru a fi egale cu bărbaţii ?

Libertatea şi egalitatea în drepturi sunt principii de bază ale liberalismului. Valorile liberale fundamentale sunt libertatea individuală, creativitatea individuală, responsabilitatea şi independenţa personală, respectul drepturilor indivizilor, egalitatea în faţa legii. Liberalismul este definit prin 4 concepte de bază:

• libertatea individuală
• proprietatea privată
• responsabilitatea individuală
• egalitatea în faţa legii

Libertatea individuală este definită ca fiind dreptul de a acţiona fără nicio constrângere impusă din exterior, cu condiţia să nu afecteze drepturile şi libertăţile legitime ale celorlalţi indivizi.

Proprietatea este dreptul individului de a dispune de rezultatele activităţilor sale, de bunurile care-i aparţin. Proprietatea include dreptul la viaţă şi cel de a dispune de propriul corp. Dreptul individului la securitate şi rezistenţă la opresiune derivă din acestea.

Principiul responsabilităţii individuale proclamă individul ca singur răspunzător pentru acţiunile sale proprii.

Egalitatea în faţa legii derivă din principiul responsabilităţii individuale: fiecare individ răspunde pentru propriile fapte, indiferent de avere, sex, naţionalitate, profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale.

Liberalismul proclamă libertatea individului ca fiind problema centrală a societăţii umane şi subliniază rolul statului în a susţine şi consolida proprietatea privată, văzută ca o condiţie fără de care nu se poate dezvolta neîngrădit spiritul uman.

Dacă femeile reprezintă jumătate din populaţie, deci ar trebui să fie aproximativ egale ca număr în rândul reprezentanţilor politici. Faptul că nu se întâmplă aşa se explică prin existenţa unei discriminări intenţionale şi structurale şi alte bariere derivate din aceasta, cum ar fi standardele masculine după care au fost create regulile de reprezentare politică, lipsa parteneriatului în domeniul familial şi insuficientele politici de reconciliere a vieţii private cu munca.

Experienţe precum sarcina, avortul, naşterea, lăuzia, alăptarea, împărtăşite exclusiv de femei, au fost şi sunt supuse controlului politic de către decidenţi exclusiv sau majoritar bărbaţi. Acelaşi lucru se întâmplă cu experienţele prin care trec în principal femeile, cum ar fi îngrijirea (copiilor, vârstnicilor, bolnavilor), monoparentalitatea, violenţa domestică, violul, hărţuirea sexuală, prostituţia, exploatarea sexuală. Deci, cel putin aceste probleme trebuie a fi tratate nu doar din perspectiva bărbătească.

Un argument în plus pentru faptul că introducerea cotelor corespund principiilor liberale este faptul că însăşi UE este constituită pe principii liberale — libertatea individului, economia de piaţă, unitate prin diversitate.

În acest context, grupul ALDE din Parlamentul European susţine propunerea Comisarului Viviane Reding. Propunerea Comisarului pentru Justiţie şi Afaceri Interne, Viviane Reding este de a introduce, până la sfârşitul acestui an, o iniţiativă legislativă ce va sancţiona companiile ale căror Consilii de Supraveghere au în componenţa lor mai puţin de 40% femei către anul 2020. Această iniţiativă vine în contextul când ţări precum Belgia, Franţa, Italia, Olanda şi Spania se află la diferite etape de adoptare a legislaţiei ce prevede introducerea cotelor de gen în Consiliile de conducere ale companiilor. Noul plan vizează reducerea diferenţelor de salarizare şi o mai bună reprezentare a femeilor în consiliile de administraţie ale întreprinderilor.

Combaterea violenţei domestice este, de asemenea, o prioritate.

Deşi în ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte egalitatea de gen, în Europa femeile câştigă, în medie, cu 18% mai puţin decât bărbaţii. De asemenea, sunt slab reprezentate în funcţii de decizie, dar sunt mult mai expuse riscului de a deveni victime ale violenţei domestice. Pe lângă faptul că reprezintă un drept fundamental, egalitatea de gen are o importanţă crucială pentru dezvoltarea UE şi creşterea competitivităţii sale. Integrarea unui număr cât mai mare de femei pe piaţa muncii ar putea contribui la îndeplinirea obiectivului UE care vizează ocuparea forţei de muncă în proporţie de 75% până în anul 2020.

“Pentru a pune din nou în mişcare motorul creşterii economice, Europa trebuie să valorifice calităţile femeilor, inclusiv prin promovarea lor în funcţii de decizie”, a declarat comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding.

Noua strategie UE privind egalitatea de gen propune stabilirea de cote pentru reprezentarea femeilor în consiliile de administraţie, dar şi alte măsuri menite să faciliteze accesul acestora la funcţii de conducere. De asemenea, planul prevede creşterea numărului de femei implicate în sectorul afacerilor şi în activităţi independente, precum şi lansarea unui eveniment de conştientizare, “Ziua europeană a remunerării egale”. În fiecare an, UE îi va invita pe angajatori, pe reprezentanţii sindicatelor şi alte părţi interesate la un dialog pe tema egalităţii de gen, pentru a evalua progresele înregistrate.

UE intenţionează, în acelaşi timp, să ia măsuri pentru combaterea violenţei domestice, mizând, în acest sens, pe sprijinul public.

Strategia vizează şi domeniile în care bărbaţii sunt dezavantajaţi, propunând, de exemplu, măsuri menite să faciliteze accesul taţilor la concediul pentru creşterea copilului sau să reducă rata abandonului şcolar în rândul băieţilor.

Care sunt demersurile şi tendinţele Republicii Moldova în contextul promovării egalităţii de gen?

Republica Moldova este parte la mai multe documente internaţionale: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948), Convenţia asupra drepturilor politice ale femeii (1952), Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale (1966), Convenţia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei (1979), Platforma şi Planul de Acţiuni de la Beijing (1995), Declaraţia Milenară (2000), Convenţiile relevante ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii etc.

Având în vedere aderarea şi alinierea Republicii Moldova la documentele menţionate, la nivel de Parlament şi Guvern au fost întreprinse acţiuni strategice de racordare a cadrului normativ naţional la standardele internaţionale şi regionale în domeniul egalităţii genurilor. Astfel, Constituţia Republicii Moldova proclamă egalitatea femeilor şi bărbaţilor în faţa legii. A fost adoptată în 2006 Legea privind Egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, iar în 2012 Legea privind Asigurarea Egalităţii, Planul naţional pentru promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010–2015, Hotărârea de Guvern nr. 288 din martie 2005 privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (2005–2015).

Deşi, Republica Moldova are un cadru legislativ “favorabil” avansării egalităţii de gen este imposibil să nu punctăm faptul că discriminarea faţă de femei persistă în societate. Deşi adoptată Legea privind egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi în 2006, aceasta nu are un mecanism de implementare şi nu prevede remedii juridice în caz de încălcări. Până în prezent nu există niciun caz sesizat la instanţele naţionale de judecată privind discriminarea în bază de gen. Mai mult ca atât, aceste legi şi hotărâri de guvern nu au acoperire financiară suficientă din bugetul de stat.

Iar unele dintre cele mai importante legi ce ar impulsiona şi ar schimba într-adevăr această situaţie — Legea ce vizează introducerea cotelor şi finanţarea partidelor politice art. 27 — nu ajung a fi dezbătute de partidele politice în Parlament. Articolul respectiv prevede că alocaţiile anuale din bugetul de stat pentru finanţarea partidelor politice constituie 0,2% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv dintre care 10% se distribuie partidelor politice care au promovat femei pe listele de candidaţi în alegerile parlamentare, proporţional cu numărul de mandate obţinute de femei şi 10% se distribuie partidelor politice care au promovat femei pentru funcţiile de consilier nivelul II şi primari, proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegerile locale generale de candidaţii femei.

Totodată, se propune amendarea capitolului “Principiile de comunicare audiovizuală” din Codul Audiovizualului printr-un articol care va oferi în mod expres garantarea şi respectarea principiului egalităţii de gen în produsele mass-media. Este important şi introducerea monitorizării sistematice de către Consiliul Coordonator al Audiovizualui a emisiunilor din perspectiva de gen.

Datele statistice demonstrează că femeile sunt subreprezentate în Parlamentu Republicii Moldova, în organele decizionale locale, în sectorul asociativ şi în business. Potrivit Raportului cu referire la indexul global al egalităţii de gen, lansat de Forumul Economic Mondial 2012, Republica Moldova se plasează pe locul 45 din 180, şi mai exact locul 21 la capitolul “Participare economică şi oportunităţi”, 42 la nivelul de educaţie, 34 la capitolul sănătate şi speranţă la viaţă şi 85 la capitolul “Abilitare politică”.

Care este rolul PL, dar şi a OFL în creşterea implicării femeilor în procesul decizional? La nivel de cifre putem menţiona că avem două deputate din numărul total de 21, nicio funcţie de ministru, 4 viceministre dintr-un număr total de 7, 15 femei primari din 97, şi 7 consiliere raionale dintr-un total de 130.

Unul din motorul promovării mai multor femei pe listele elctorale parlamentare şi locale rămâne a fi Organizaţia de Femei. OFL s-a constituit în 2009 şi are structuri în 32 de raioane. Scopul OFL este de a identifica cât mai multe femei cu potenţial şi care se pot implica în soluţionarea problemelor din comunităţile de unde fac parte. În acest sens, trebuie să menţionăm suportul indiscutabil pe care ni-l oferă organizaţiile naţionale şi internaţionale în vederea dezvoltării capacităţilor instituţionale şi umane prin diferite instruiri. Este vorba de IRI, NDI, Clubul Politic al Femeilor 50/50, Misiunea OSCE din Moldova, UN Women Moldova ş.a.

Un alt scop este de a promova şi cerceta ideile liberale şi interesele femeilor prin diferite activităţi ştiinţifice şi schimb de experienţă cu alte organisme similare.

Aici putem menţiona crearea Institutului de Studii Liberale, unde director este Elena Prus, afilierea la reţele internaţionale precum Reţeaua Europeană a Femeilor Liberale, WDN (Reţeaua Femeilor pentru Democraţie).

Prin urmare, succesul şi potenţialul de dezvoltare a unui stat depind, în mare măsură, de gestionarea eficientă a acestui capital uman de circa 50% care sunt femeile.

Cristina Boaghi, Secretarul General al OFL: “Vrem să convingem femeile să se implice mai activ în politică pentru că politica ne afectează viaţa tuturor”

Discursul Secretarului General al Organizaţiei Femeilor Liberale Cristina Boaghi, rostit în cadrul Conferinţei Internaţionale “Femeile în politică: obstacole şi provocări”

Doamnelor şi domnilor,

Sunt emoţionată că Organizaţia Femeilor Liberale este gazda unui eveniment internaţional — conferinţa “Femeile în politică: obstacole şi provocări”.

Organizaţia Femeilor Liberale este o structură politică constituită în cadrul Partidului Liberal cu scopul de a promova valorile liberale, a programului Partidului în rândul femeilor din Republica Moldova, de atragere, susţinere şi promovare a femeilor în structurile PL pe baza competenţei şi a competiţiei.

Întru atingerea scopurilor enunţate, OFL desfăşoară diverse activităţi, probabil că mai puţine dintre cele specifice organizaţiilor de femei, însă dintre cele pe care le-am avut au fost de mare importanţă. Aici menţionez diverse seminare, training-uri, şcoli de vară, mese rotunde, pentru fortificarea capacităţilor profesionale, politice, dar şi organizaţionale.

Multă lume poate se întreabă de ce în PL avem nevoie de o Organizaţie de femei, că doar toate luptăm, împreună cu partidul pentru egalitatea de şanse. Susţin că avem nevoie de Organizaţia de femei pentru că, din păcate, femeile au mai puţin curaj să se implice mai activ în politică din diverse cauze mai mult sau mai puţin obiective.

Rolul OFL este ca, prin acţiunile pe care le facem, să convingem femeile să intre în politică, să activeze şi să militeze activ pentru că politica ne afectează viaţa tuturor: dacă nu avem bani suficienţi în familie e din cauza unor politici greşite, dacă nu avem apă şi canalizare în anumite localităţi e din cauză că politicul nu şi-a făcut treaba, dacă nu suntem mulţumite de calitatea învăţământului, justiţiei sau oricărui alt domeniu e din cauză că ceva nu funcţionează acolo şi politicul trebuie să ia alte decizii, iar dacă politicul a luat decizii greşite nu putem sta deoparte.

În ultimii ani, de când îndeplinesc funcţia de Secretar General al OFL, mă implic în susţinerea femeilor prin diverse proiecte. Am observat din partea OFL un suflu nou, munca noastră se vede, avem doamne deputate, viceministre, primare, consiliere, directori de agenţii naţionale, care au demonstrat înalt profesionalism în ceea ce fac, atât la nivel local, cât şi la nivel republican. În calitatea mea de Secretar General al Organizaţiei Femeilor Liberale, am o misiune care mă onorează, dar şi mă responsabilizează.

Domnule Preşedinte Ghimpu, am să îndrăznesc să vă spun că sunt mândră de echipa Femeilor Liberale şi vă sugerez că este timpul să aveţi încredere în noi, că trebuie să aveţi curajul să admiteţi mai multe femei în funcţii decizionale. Republica Moldova are nevoie acum mai mult decât niciodată de coerenţă. Avem datoria să îndeplinim recomandările instituţiilor europene, pe care ni le-am asumat în calitate de stat.

Legislaţia Republicii Moldova NU prevede elemente discriminatorii faţă de femei, fiindu-le asigurate drepturi şi libertăţi egale în plan economic, social, politic, civil şi cultural. Cu toate inegalităţile actuale, în ultima perioadă s-au făcut progrese seminificative în realizarea egalităţii între bărbaţi şi femei, prin legile adoptate de Parlament şi aici menţionez:

1. Legea nr. 202/2002 privind Egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi;
2. Legea nr. 121/2012 privind Asigurarea Egalităţii;
3. Planul naţional pentru promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi pentru anii 2010–2015;
4. Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (2005–2015), la capitolul Extinderea participării femeilor în viaţa socială prin:
   • eliminarea stereotipurilor de gen cu privire la locul şi rolul femeii în societate şi în familie;
   • fortificarea mecanismelor de asigurare a parităţii de gen la toate nivelurile de luare a deciziilor;
   • crearea cadrului instituţional de prevenire şi combatere a violenţei în bază de gen.

Aceste sarcini, necesare pentru a avansa cu paşi siguri spre o democraţie palpabilă, nu doar declarativă, POT fi realizate prin:

• majorarea cotei mandatelor deţinute de femei în Parlament;
• implicarea femeilor în ocuparea funcţiilor de lideri şi înalţi funcţionari din administraţia publică, organizaţii economice şi sociale;
• precum şi prin documentele internaţionale la care Moldova este parte — Convenţia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei (CEDAW), adoptată în 1994.

Pentru că Partidul Liberal este partid aflat la guvernare, suntem obligaţi să respectăm şi să indeplinim aceste obligaţiuni asumate la nivel de stat.

Vă mulţumesc.

Sursa: www.pl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet