La data de 23 august 2013, după 23 de ani de aşteptări, în scuarul Gării Feroviare din Chişinău a fost dezvelit Monumentul în memoria victimelor deportărilor comuniste.

Piatra de temelie a fost instalată încă în vara anului 1990 de către regretatul patriot Gheorghe Ghimpu, de aceea, la începutul evenimentului, Primarul General al mun. Chişinău a lăsat ca să fie auzită, de pe o înregistrare, dorinţa lui Gheroghe Ghimpu — cea de a ridica un monument la locul pietrei amplasate de către el. Ulterior, Dorin Chirtoacă a continuat: “Am considerat ca fiind corect ca nu eu, chiar dacă sunt Primar General al Chişinăului, să iau cuvântul primul la acest eveniment, ci Gheorghe Ghimpu, care a pus piatra de temelie a Monumentului pe care îl inaugurăm astăzi. Piatra a fost pusă încă din 1990, şi iată că au trecut peste 20 de ani ca acest monument să fie ridicat, iar astăzi îi putem spune lui Gheorghe Ghimpu că marea lui dorinţă a fost realizată.

23 august 1939 a fost o zi neagră în istoria omenirii şi, respectiv, a Basarabiei. Astăzi, însă, 23 august 2013, scriem o pagină albă, o zi albă a istoriei noastre, căci prea multe am suferit. Astazi am un sentiment de datorie împlinită, pot spune că mi-am facut datoria minimă faţă de poporul român. Am auzit voci care spun că suma pentru monument este prea mare, dar de fapt, multă este suferinţa poporului de la Pactul Ribbentrop — Molotov încoace, mult este sângele vărsat în temniţe şi camere de torturi, multe sunt lacrimile vărsate de mame, soţii şi surori în Siberia. Costul acestui monument este doar o picatura în marea de suferinţă şi oceanul de chinuri prin care au trecut buneii şi părinţii noştri, sper ca toata societatea să înţeleaga acest lucru.

Regimul comunist de ocupaţie a provocat aproape 1 milion de victime prin foamete organizată, deportări, colectivizări forţate, gulaguri, crime etc. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în acest proiect, dar marele meu regret este ca nici o Guvernare a Republicii Moldova n-a dat nici un leu pentru acest monument, nu ne-au scutit barem de taxele suplimentare, sperăm ca măcar mai târziu decât deloc”.

Autorul Monumentului, Iurie Platon, cel care a muncit aproximativ 3 ani la acest proiect, a menţionat: “Acesta este un eveniment care a fost aşteptat foarte, foarte mulţi ani şi care, în sfârşit, s-a produs. În sfârşit Monumentul a fost dezvelit! Vreau să vă mulţumesc tuturor pentru această mare încredere pe care mi-aţi acordat-o şi aduc sincere mulţumirii şi întregii echipe care a muncit împreună cu mine la edificarea acestui falnic monument”.

Ion Negara a precizat la eveniment: “Aceasta zi va rămâne cu siguranţă în istoria Republicii Moldova, iar inaugurarea Monumentului în memoria victimelor regimului comunist de ocupaţie este un eveniment extrem de important în promovarea adevărului şi condamnarea crimelor ocupanţilor”.

Deputatul Mihai Ghimpu, Preşedintele Partidului Liberal, fratele marelui patriot Gheorghe Ghimpu, a accentuat: “Sincer, nu-mi pot lua ochii de la acest monument! Atât de bine autorul Iurie Platon a redat maşinăria totalitară comunistă care a venit să distrugă, să depersonalizeze omul, sa-l lase fără nimic, dar mă gândesc ca nu cumva Curtea Constituţională să-l declare şi pe acesta neconstituţional. Astăzi, în această tristă zi de 23 august, ziua Pactului Nedreptăţii şi Subjugării, prin inaugurarea acestui Monument este ridicat definitiv poporul nostru în picioare. Monumentul inaugurat, dacă îl privim cu atenţie şi dacă conştientizăm, de fapt înseamnă victoria noastră asupra celor care ne-au ocupat, care ne-au deportat, care au organizat foametea, gulagurile, puşcării, care ne-au luat Limba, Cultura, Mama, Casa , tot ce aveam mai sfânt şi mai scump pe lume. Acest monument pune punct o dată, sper şi pentru totdeauna, acestui regim ocupant. Cei care instaurează dictatura sunt cei mai fricoşi, sunt laşi, le este frică de popor! Şi astăzi mai avem din aceştia care se gândesc doar la ei când au funcţii.

Mă închin în faţa DVS şi vă înţeleg pe deplin durerea, ştiu cât de mult vă doare, ştiu că aşteptaţi în fiecare zi dreptatea şi nu vine, nu vine pentru că o bună parte din noi, românii moldoveni, cu o mână o vrem, dar cu două o respingem, ne este frică de ce va spune străinul. Sper ca dreptatea să triumfe pe acest pământ, şi depinde doar de noi! Vedeţi şi DVS, timp de 20 de ani nici arhivele nu au fost deschise, nu a călcat nici un Preşedinte, pâna la mine, la această piatră, şi acum — la acest monument. Este regretabil prin câte chinuri a trecut acest popor, dar iată că a sosit momentul dreptăţii, iar acest moment al dreptăţii şi demnităţii stă în faţa DVS. Vom continua să luptăm până când nu vom aduce Libertate, Dreptate, Bunăstare şi Unitate acestui popor chinuit şi îndurerat.

Vă mulţumesc că aţi ales Dorin Chirtoacă, îmi spune inima că dacă ar fi fost ales alt primar în 2007 şi apoi 2011 — nu mai era acest Monument. Vă mulţumesc foarte mult că aţi contribuit prin aceasta să punem punct dictaturii şi să ridicăm în ceruri demnitatea noastră românească. Trăiască victoria asupra dictaturii şi îi mulţumesc Primarului General, Dorin Chirtoacă, pentru acest Monument!”

La inaugurarea monumentului au participat mii de oameni — foşti deportaţi şi descendenţi ai acestora, oameni de cultură, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, foşti şi actuali politicieni, simpatinzanţi ai Partidului Liberal, oameni simpli care luptă pentru adevăr şi dreptate etc.

Dintre personalităţile notorii care au luat cuvântul în cadrul evenimentului se numără — Ion Ungureanu, Nicolae Dabija, Eugen Doga, Eugen Tomac, Boris Vasiliev (autorul cărţii “Stalin mi-a furat copilăria”), Ion Ciocanu, Iurie Colesnic.

Compozitorul Eugen Doga a punctat: “Cer Domnului puteri ca să scăpăm de aceste urgii şi să ajungem la acea zi a momentului de glorie la care visează copiii noştri. Exprim mulţumiri Primăriei mun. Chişinău, D-lui Dorin Chirtoacă şi celor care au contribuit la înălţarea acestui monument şi sper că la urmatorul eveniment, inaugurarea monumentului în Piaţa Marii Adunări Naţionale, să vină şi cei de la conducere, măcar să vadă lacrimile şi durerea poporului, dacă nu îşi doresc să contribuie”.

Nicolae Dabija, scriitor şi academician, a prezizat că “Acest monument este un simbol al celor care au fost duşi cu trenurile în Siberii de gheaţă, dar şi un simbol al veneticilor aduşi, care să le amintească să plece de unde au venit. Monumentul inaugurat aici la Chişinău este doar un început, ar trebui să predăm în şcoli drama poporului nostru începând cu 1812, până acum. Noile generaţii trebuie să cunoască adevărul ca să nu aibă tentaţia să meargă în Uniunea Euroasiatica, care este Uniunea Gulagurilor. D-le Primar, veţi rămâne în istorie pentru această realizare, dar mai aveţi o misiune — Muzeul Ocupaţiei. Noi trebuie să facem tot posibilul ca să aducem adevărul despre ideologia comunistă care este una criminală şi trebuie scoasă în afara legii, la fel cum a fost scoasă ceea nazistă”.

Ion Ungureanu, fost Ministru al Culturii, a declarat la eveniment: “Ne-am adunat azi şi aici, toţi cei care avem memorie, căci astăzi, prin inaugurarea acestui monument, am deschis uşa spre adevăr. Autorii Monumentui au făcut o lucrare excepţională, i-au adus înapoi pe cei deportaţi ca să depună mărturie în faţa istoriei, să ne aducă adevărul şi demnitatea naţională! În fiecare localitate trebuie să existe câte un asemenea monument, astfel am fi avut în toată republica un imens zid al plângerii. Le mulţumesc din suflet tuturor celor care au depus suflet şi au realizat o faptă de înălţare a demnităţii şi dreptăţii poporului nostru”.

Istoricul Iurie Colesnic a ţinut să concretizeze că “Avem, cu certitudine, nevoie de acest monument, căci acum se încearcă cu disperare să fie sterse chinurile, sângele şi durerea celor care au suferit din cauza regimului comunist. Am demonstrat prin acest Monument că suntem un popor cu demnitate care îşi cunoaşte trecutul, care iartă, dar care NU UITĂ!”

Eugen Tomac, Deputat în Parlamentul României, Preşedintele Comisiei pentru Comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a declarat că este pentru prima dată când vine la Chişinău cu astfel de emoţii pentru a fi alături de cei prezenţi la inaugurare, întrucât acest eveniment sporeşte solidaritatea între fraţi. “La 23 august 1939, doi tirani şi-au pus semnăturile pentru a condamna poporul român la suferinţă. E de datoria noastră ca în fiecare an să-i comemoram pe cei care au suferit, căci sute de mii de oameni au cunoscut una dintre cele mai tragice întâmplări care s-a abătut asupra poporului nostru — valul de deportări.

În 2010, Preşedintele Mihai Ghimpu a semnat un decret prin care a declarat ziua de 28 iunie — Ziua Ocupaţiei Soviectice, este una dintre primele pagini de demnitate românească, basarabeană, chiar dacă consecinţele acestui decret au fost contestate, nu înseamnă că noi nu ştim ce s-a întâmplat atunci, regretul este ca mai exista oameni lipsiţi de patriotrism care uită că avem obligaţia să privim cu responsabilitate şi determinare tot ce s-a întâmplat cu naţiunea noastră.

2013, 23 august, iată-ne la Chişinau unde D-nul Primar, împreună cu echipa care îl susţine, au ridicat acest Monument în memoria victimelor regimului comunist. Le mulţumesc lor, dar le mulţumesc şi celor care sunt alături de Dorin Chirtoacă pentru că este un om politic consecvent şi determinat, preocupat de soarta viitorului nostru. Sperăm şi suntem în aşteptarea zilei celei mari — când vom fi Liberi şi Uniţi”.

Boris Vasiliev, Victimă a regimului comunist ocupant, autorul cărţii “Stalin mi-a furat copilăria”, a menţionat: “Sunt martor al momentelor de groază când mureau bunei, mame, prunci şi, cel mai mare păcat, prunci noi născuţi care nici nu erau îngropaţi, dar înveliţi cu o creangă de brad… Vor intra în istorie cei care au făcut acest semn de demnitate, dar nu ne vom opri aici, vom lupta până la capăt pentru Libertatea şi Dreptatea acestui popor”.

Iurie Gacina, o altă victimă a ocupanţilor, a ţinut să mulţumească celor care au muncit la înălţarea monumentului: “Aducem sincere mulţumiri D-lui Mihai Ghimpu şi tânărului şi curajosului Dorin Chistoacă, care au ridicat din genunchi poporul nostru! Pacat că din toate partidele care sunt în republică, nu a putut să vină nici câte un reprezentant. Noi, cei de aici, am scris astăzi o pagină a libertăţii în istorie şi să ne ajute Dumnezeu ca întotdeauna să fim UNIŢI, UNIŢI şi iar UNIŢI! Puneţi umărul şi contribuiţi fiecare pentru ca să ridicăm câte un monument în memoria celor care au avut de suferit din cauza regimului comunist ocupant în fiecare localitate din republică”.

Academicianul şi criticul literar Ion Ciocanu a conchis spre final de eveniment că: “Genocidiul ocupanţilor asupra poporului nostru încă continuă, ne-au ucis şi deportat buneii, părinţii, fraţii etc; i-au lăsat să moară de foame, i-au împuşcat şi chinuit, de aceea trebuie să ne ridicăm din genunchi şi să luptăm pentru adevăr, aşa cum o facem astăzi, prin inaugurarea acestui monument”.

Sculptura inaugurată în scuarul Gării Feroviare din Chişinău este realizată în bronz şi are 3 metri înălţime, 12 metri lungime şi greutatea de aproximativ 15 tone. Lucrarea a fost turnată în bronz la Minsk, Belarus.

Menţionăm că data inaugurării Monumentului în memoria victimelor regimului comunist — 23 august, coincide cu ziua când în 1939, a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care Uniunea Sovietică şi Germania nazistă şi-au împărţit sferele de influenţă în Europa, zi neagră în istoria neamului nostru.

Departamentul Imagine şi Comunicare al PL

Corina Fusu: Monumentul aşteptat timp de douăzeci de ani

23 august 1939 s-a înscris ca o zi neagră în istoria Europei, ziua în care la Moscova este semnat Pactul Ribbentrop-Molotov sau Hitler-Stalin, prin care cei doi măcelari au recroit harta Europei Centrale şi de Est după bunul lor plac.

A început cel de-al doilea Război Mondial, cu un tribut de vieţi omeneşti nemaiîntalnit în istorie, cu uciderea în masă a unor populaţii nevinovate, cu umilinţe şi suferinţe de neimaginat. Stalin, care toata viaţa a tins să refacă Imperiul Rus, a insistat ca Basarabia să-i revină URSS. Pentru noi, repercusiunile, urmările Pactului hidos, rămân a fi simţite până în prezent.

Armata rusă nu părăseşte teritoriul din partea stângă a Nistrului, Republica Moldova nu cotrolează o treime din teritoriul său, securitatea hotarelor nu este asigurată şi controlată de autorităţile de la Chişinău. Federaţia Rusă nu doarme şi urmăreşte cu gelozie să nu ne integrăm în Uniunea Europeană, căci, altmiteri, putem deveni liberi şi prosperi, după cum este Estonia, Lituania, Letonia, Finlanda, Polonia, ţări care de asemenea au fost subiectul Pactului marilor dictatori, Stalin şi Hitler. Aşadar, din cele 6 ţări vizate în documentul secret, doar Basarabia rămâne ostatica lui Putin, urmaş fidel al viziunilor imperialiste ruseşti.

Este absolut firesc să ne întrebăm de ce tocmai noi am rămas în urma trenului European? Pentru mine lucrurile sunt foarte clare, dacă e să umăreşti istoria recentă a RM, care a avut în fruntea statului persoane şovăielnice, nostalgice după perioada apusă, concentrate pe interes personal sau de grup, care au gândit conform zicalei româneşti “mai aproape dinţii, decât părinţii”. Piatra din faţa gării feroviare de la Chişinau, instalată în 1992, prin eforturile marelui patriot român Gheorghe Ghimpu, a marcat locul monumentului în memoria victimelor deportărilor staliniste. Piatra a aşteptat douăzeci de ani ca monumentul să fie instalat. O istorie lungă, ce caracterizează pe deplin activitatea clasei politice de la Chişinău, care până în ziua de astăzi stă cu frica în sân la gândul “ce va zice oare Moscova?”, manipulând opinia publică că i-am putea ofensa pe cei care se consideră urmaşi ai lui Stalin şi ai moldovenismului primitiv.

Acum ne este clar de ce Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, este atât de incomod chiar la el acasă. Pentru că Federaţia Rusă nu va ierta niciodată Decretul Preşedintelui Interimar al RM, prin care ziua de 28 iunie 1940, a fost declarată zi a ocupaţiei sovietice. În faţa Guvernului RM stă instalată piatra în memoria victimelor regimului totalitar comunist, care ne spune că pe acel loc va fi instalat un monument. Şi în faţa Parlamentului avem marcat locul pe care cândva va fi instalat Monumentul Libertăţii, în memoria tinerilor ce s-au jertfit în aprilie 2009 în numele democraţiei şi a viitorului european al RM. Promisiuni care aşteaptă omul potrivit care nu are frică de ce vor zice străinii.

Nu departe de gara feroviară se ridica falnic o statuie ecvestră care îl reprezintă pe Grigorii Ivanovici Kotovski, şeful unei bande sovietice, care făcea ordine conform principiilor comuniste “cine nu este cu noi, e împotriva noastră”. Imediat îmi vine în gând asocierea cu statuia Domnitorului Ştefan cel Mare pe cal, precum şi alte multe sculpturi din mari oraşe europene ce-i imortalizează pe cei mai vrednici dintre fiii şi fiicele neamului: regi şi regine, conducători de oşti, gânditori şi filozofi care şi-au dedicat viaţa slujirii neamului.

Este nevoie să reanimăm memoria neamului nostru, neam frumos care a fost supus unei proceduri nemaivăzute de dezmoştenire şi uitare a propriei fiinţe româneşti. Monumentul în memoria victimelor deportărilor staliniste, instalat prin eforturile de mai mulţi ani ale lui Dorin Chirtoacă, primar general al Municipiului Chişinău, vine să ne amintească zilnic că durerea şi suferinţele predecesorilor noştri sunt parte din istoria noastră, parte din noi înşine.

Autorul acestui proiect este artistul plastic Iurie Platon, care a câştigat concursul pentru monument acum câţiva ani. Este un proiect absolut inedit, de mare curaj artistic, dar şi foarte complicat din punct de vedere tehnologic. Închipuiţi-vă o lucrare sculpturală turnată în bronz cu o înălţime de 3 metri şi o lungime de 12 metri! Monumentul reprezintă un tren al durerii, al suferinţei, al morţii, al distrugerii şi depersonalizării omului. Începutul trenului reprezintă vagoane cu imaginea integră a oamenilor, iar la sfârşit acestea devin componente ale trenului: şuruburi, piuliţe, mecanisme, roţi, uşi, geamuri. L-am întrebat pe un om de-al nostru dacă se consider român, “doar pe jumătate, căci capul mi-a rămas rus”, mi-a răspuns. Deja este bine că oamenii conştientizează problema cu care ne confruntăm.

Trezirea memoriei este leacul tămăduitor. Monumentul ne va spune mereu că nu putem fugi de trecutul nostru, că suntem oameni cu demnitate, care iartă, dar nu uită prin ce a trecut neamul.

Sursa: www.pl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet