Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
La 13 februarie 2014 Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea pentru controlul constituţionalităţii Legii nr. 199 din 12 iulie 2013 privind scutirea de plata unor impozite, contribuţii, prime şi defalcări, precum şi anularea majorărilor de întârziere şi a amenzilor aferente acestora (Sesizarea nr. 3a/2014).
La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 20 ianuarie 2014 de către deputaţii în Parlament, dnii Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu şi Gheorghe Brega.
În speţă, la 4 iulie 2013 deputaţii Veaceslav Ioniţă, Marian Lupu, Vadim Cojocaru şi Iurie Chiorescu au prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă proiectul de lege nr.306 privind scutirea, prin derogare de la prevederile fiscale, a SRL “Glorinal” de plata unui şir de impozite şi contribuţii la bugetul public naţional în sumă de 12 milioane lei, în contul datoriilor formate în procesul de executare a lucrărilor de reconstrucţie şi restaurare a Complexului Monastic “Curchi” din satul Curchi, raionul Orhei. De asemenea, a fost propusă anularea penalităţilor şi sancţiunilor fiscale (amenzile), calculate pentru SRL “Glorinal”.
La 10 iulie 2013, prin Hotărârea nr.506, Guvernul a aprobat avizul la proiectul de lege, în care s-a opus propunerilor înaintate, menţionând că scutirea de plata unor impozite şi taxe numai a SRL “Glorinal” încalcă principiul echităţii fiscale.
De asemenea, Guvernul a menţionat că, ţinând cont de faptul că reconstrucţia Complexului monastic “Curchi” nu a fost preconizată spre finanţare din bugetul de stat în cadrul unor programe investiţionale, lipseşte temeiul legal pentru recunoaşterea datoriei bugetului la acest obiect.
Potrivit Guvernului, datoriile SRL “Glorinal” la bugetul public naţional datează din anii 2008–2013 şi vizează în întregime activitatea întreprinderii, dar nu numai executarea lucrărilor de reconstrucţie şi restaurare a Complexului monastic “Curchi” din s.Curchi, raionul Orhei.
Guvernul a mai menţionat că, în temeiul amnistiei fiscale operate în anul 2007, SRL “Glorinal” a beneficiat deja, ca şi restul întreprinderilor, de anularea tuturor restanţelor faţă de bugetul public naţional la compartimentul “plăţi fiscale”.
De asemenea, Guvernul a semnalat inexistenţa sursei de finanţare, din cauza lipsei resurselor financiare disponibile în bugetul de stat, pentru redresarea situaţiei SRL “Glorinal” urmând a fi identificate şi realizate măsuri ce nu ar implica suportul din partea bugetului de stat, astfel încât să se asigure menţinerea nivelului deficitului bugetar stabilit.
La 12 iulie 2013, contrar obiecţiilor formulate de Guvern, Parlamentul a adoptat proiectul de lege.
Ulterior, la 23 decembrie 2013, prin Legea nr. 324 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care s-a stabilit noua politică bugetar-fiscală, Parlamentul a operat modificări în Legea nr.199 din 12 iulie 2013.
Potrivit acestor modificări, scutirile acordate SRL “Glorinal” au fost extinse şi în privinţa taxei pe valoare adăugată, precum şi în privinţa taxelor şi impozitelor viitoare. De asemenea, suma acestor scutiri a fost majorată de la 12 la 25 milioane de lei.
Autorii sesizării au pretins că prevederile contestate, prin care un agent economic a fost scutit de plata taxelor, impozitelor, penalităţilor şi sancţiunilor fiscale, încalcă procedura de formare a bugetului public naţional şi principiul liberei concurenţe, fiind contrare articolelor 6, 126, 130, 131 şi 132 din Constituţie.
Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:
Audiind argumentele părţilor şi examinând materialele dosarului, Curtea a reţinut că, potrivit articolului 131 alin. (4) din Constituţie, orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.
Curtea a reţinut faptul că, atât Legea iniţială din 12 iulie 2013, cât şi amendamentele din 23 decembrie 2013, au fost adoptate de Parlament în lipsa acceptului Guvernului.
Astfel, legea iniţială a fost adoptată în lipsa acceptului acestuia şi în pofida avizului negativ al Guvernului, în condiţiile în care proiectul de lege avea impact bugetar în sensul diminuării veniturilor bugetare şi a afectării echilibrului bugetar, în sumă de 12 milioane de lei.
De asemenea, modificările operate, prin care a fost majorată de la 12 la 25 de milioane de lei suma scutirilor, nu au figurat în proiectul de lege aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului spre aprobare (Hotărârea Guvernului nr. 959 din 3 decembrie 2013). Respectivele amendamente au fost incluse în proiectul legii ulterior adoptării la 17 decembrie 2013 de către Parlament a proiectului de lege în I lectură. Atât Parlamentul, cât şi Guvernul nu au putut comunica instanţei de jurisdicţie constituţională identitatea autorului (autorilor) amendamentelor, atribuind autoratul Comisiei economie, buget şi finanţe.
Curtea a reiterat că Guvernul nu poate renunţa la un drept/o obligaţie constituţională, inclusiv de a-şi exprima acceptul/refuzul în privinţa unor propuneri legislative sau amendamente cu impact bugetar.
Curtea a subliniat că, potrivit normei constituţionale, acceptul urmează să fie exprimat de Guvern, în calitatea sa de organ colegial, şi nu de un membru al executivului.
Astfel, Curtea a statuat că lipsa acceptului prealabil, expres şi univoc, al Guvernului referitor la amendamentele care atrag majorarea sau reducerea veniturilor şi cheltuielilor bugetare constituie o omisiune. Curtea a constatat că această omisiune a survenit ca rezultat al neexecutării prevederilor articolului 131 alin.(4) din Constituţie, motiv pentru care normele astfel adoptate sunt neconstituţionale.
Curtea a menţionat că, în conformitate cu exigenţele constituţionale, orice iniţiativă sau propunere legislativă cu impact bugetar urmează a fi prezentată numai după identificarea sursei de finanţare şi cu acceptul prealabil al Guvernului. În acest sens, prevederea alineatului (4) al articolului 131 din Constituţie urmează a fi aplicată în coroborare cu alineatul (6) al respectivului articol.
De asemenea, Curtea a subliniat importanţa asigurării principiului transparenţei procedurilor bugetare, care ţine de însăşi esenţa parlamentarismului. În acest context, Curtea a menţionat necesitatea respectării ordinii cronologice şi a termenelor în cadrul procedurii de elaborare şi aprobare a bugetului public, precum şi a publicării integrale în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizelor Guvernului referitoare la iniţiativele şi propunerile legislative cu impact bugetar.
În acelaşi timp, Curtea a reţinut că acest gen de facilităţi fiscale instituie un tratament privilegiat al unui agent economic în raport cu concurenţii săi, ceea ce încalcă principiile constituţionale ale liberei concurenţe şi economiei de piaţă.
Totodată, în partea ce ţine de exercitarea dreptului deputaţilor la iniţiativă legislativă, inclusiv formularea propunerilor şi amendamentelor legislative, Curtea a menţionat că exigenţele constituţionale reclamă individualizarea autorilor, chiar şi în cazul asumării acestora de către comisiile permanente, anonimatul fiind inadmisibil în procedurile parlamentare.
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională:
Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Departamentul Imagine şi Comunicare al PL
Sursa: www.pl.md