Deputaţii PL — Mihai Ghimpu, Corina Fusu, Valeriu Munteanu şi Gheorghe Brega, au susţinut azi, 26 mai 2014, o conferinţă de presă cu tema: “Iminenţa ameninţărilor la securitatea Republicii Moldova”.

La începutul conferinţei, Mihai Ghimpu a accentuat că după ce a fost adoptată Constituţia R. Moldova, un lucru foarte important pentru noi, sunt unele aspecte care se contrazic şi prezintă un pericol pentru securitatea statului — “Pe 29 iulie 1994 a fost adoptată Constituţia Republicii Moldova, un pas important pentru crearea statului de drept, garant al suveranităţii şi securităţii statului şi cetăţenilor. Însă, Constituţia conţine şi unele prevederi care au fost incluse intenţionat pentru a apăra interesele politicii ruse”. În acest sens, Preşedintele PL a citat articolele 11 şi 13 din Constituţie care prevăd:

Articolul 11. Republica Moldova, stat neutru

(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.
(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.

Articolul 13. Limba de stat, funcţionarea celorlalte limbi

(1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine.
(2) Statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării.
(3) Statul facilitează studierea limbilor de circulaţie internaţională.
(4) Modul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică.

La aceastea, Mihai Ghimpu a evidenţiat faptul că neutralitatea statului poate fi exclusă doar prin organizarea unui referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale, iar art. 13 poate fi modificat după 7 ani de la adoptare, cu votul a 2/3 din deputaţi, fapt irealizabil deocamdată întrucât partidele de stânga sunt proruse şi nu va fi posibilă această modificare. “Rusia a inclus această prevedere privind neutralitatea R. Moldova, asigurându-ne că-şi va retrage armata. Acest lucru nu s-a întamplat, fapt pentru care în 1999, la Istanbul, Rusia şi-a asumat la nivel internaţional retragerea armatei de pe teritoriul Republicii Moldova. După cum cunoaşteţi, prevederea de neutralitate a statului este în Constituţie, dar pe teritoriul republicii este şi armata rusă, armată străină, lucruri care sunt incompatibile. Ce ţine de funcţionarea limbii oficiale pe teritoriul R. Moldova, în special atestarea acesteia, nu pot fi efectuate modificări, întrucât este nevoie de votul a 2/3 din deputaţi”.

Preşedintele Liberal a reiterat că Partidul Liberal, succesor de drept al Partidului Reformei, a inclus în programul său (PR de atunci şi PL acum) aderarea la NATO — “integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi în structurile euroatlantice”. Mai mult decât atât, PL are inclus în programul său şi reforma constituţională — “Constituţia R. Moldova, adoptată de Parlament în 1994, nu conţine voinţa suverană a poporului ca manifestare de voinţă generală, pe care trebuie să o includă Legea fundamentală a statului. Numeroase articole ale Constituţiei conţin formulări neclare, cu un dublu înţeles, produc confuzii în viaţa politică, aduc prejudicii dezvoltării democraţiei, realizării drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. PL pledează pentru elaborarea şi adoptarea unei noi Constituţii a Republicii Moldova, conformă standardelor europene în materie constituţională”, şi a fost consecvet în lupta şi susţinerea obiectivelor propuse. “Timpul de azi, agresiunea militară din Georgia în 2008 şi Ucraina în 2014, demonstrează că PL a avut o politică corectă în ceea ce priveşte securitatea Republicii Moldova, garantarea libertăţii şi drepturilor cetăţenilor, pentru că niciun om nu poate fi liber, daca nu are asigurată această securitate. Republica Moldova nu poate exista ca stat independent şi va pierde această independenţă, dacă nu aderăm la NATO, care nu are o altă misiune decât cea de a asigura pacea cetăţenilor statului, în cazul dat — Republica Moldova. Cursul european al R. Moldova este legat de aderarea la NATO, dar mai importantă este securitatea republicii, care ar trebui să ne preocupe în mod prioritar. Cum poate funcţiona această prevedere din art.11 al Constituţiei, dacă pe teritoriul republicii este prezentă armata rusă? În acest caz, ne întrebăm, poate Republica Moldova adera la NATO, deşi Constituţia prevede neutralitatea, din moment ce pe teritoriu este prezentă o armată străină? Dacă există armata rusă, poate fi dislocat şi un alt bloc militar pe teritoriu?” — a mai menţionat Mihai Ghimpu.

Preşedintele PL a accentuat că Deputaţii PL au depus o sesizare la Curtea Constituţională, privind interpretarea art. 11 din Constituţie.

Vicepreşedinta PL, Corina Fusu, a menţionat că atât articolul 13 din Constituţie, cu privire la limba oficială vorbită pe teritoriul R. Moldova, cât şi art. 11, care prevede neutralitatea republicii, au fost promovate de către Federaţia Rusă prin constrângere, minciună şi manipulare. “Deşi armată rusă era deja dislocată pe teritoriul Republicii Moldova, urmare a razboiului de pe Nistru din 1992, în 1994 Kremlinul, prin sateliţii săi, au făcut posibil R. Moldova să includă în Constituţie prevederea despre neutralitatea permanentă a statului, promiţând ca în asemenea condiţii Federaţia Rusă va fi obligată să respecte Constituţia Republicii Moldova şi să îşi retragă trupele militare. Ba mai mult, în octombrie 1994, după ce a fost adoptata Constituţia, între Republica Moldova şi Federaţia Rusă a fost semnat un Acord prin care Rusia se obligă, ţinând cont de posibilităţile tehnice şi timpul necesar pentru amenajarea trupelor la noul loc de dislocare, va realiza retragerea formaţiunilor militare pe parcursul a 3 ani din ziua intrării în vigoare a Acordului. Lucru care nu s-a întâmplat nici până astăzi şi pune în pericol securitatea statului” — a mai enunţiat Vicepreşedinta PL.

Corina Fusu a mai precizat că Parlamentul R. Moldova a avut mai multe încercări eşuate de a soluţiona această problemă şi a menţionat Hotărârea Parlamentului privind unele măsuri de ameliorare a situaţiei din raioanele nistrene în legătură cu intervenţia armată străină(Nr. 1042 din 27.05.1992), Hotărârea Parlamentului privind unele măsuri de soluţionare a conflictului armat din raioanele răsăritene ale Republicii Moldova(Nr. 1059 din 11.06.1992), Apelul către Parlamentele şi popoarele lumii (Hotărârea Parlamentului Nr. 1037 din 26.05.1992) ş.a.

Deputatul Gheorghe Brega a precizat că “încă la momentul adoptării şi intrării în vigoare a Constituţiei, pe teritoriul suveran al Republicii Moldova erau dislocate trupe militare ale Federaţiei Ruse, solicitările de retragere ale cărora au început concomitent cu escaladarea conflictului armat în regiunea estică a Republicii Moldova, culminând cu asumarea de către Federaţia Rusă la Summiturile OSCE din Istambul (1999) şi Porto (2001) a obligaţiei de retragere a armamentului”.

Gheorghe Brega a mai menţionat că “istoria a demonstrat că ţările mici nu pot avea independenţă economică şi forţă militară şi de cele mai multe ori ele sunt ocupate de către statele mari cu politică imperialistă, precum Federaţia Rusă. Rusia îşi continuă agresivitatea sa faţă de Republica Moldova nestingherit, faptul că Ucraina avea, de asemenea, inclusă neutralitatea, i-a folosit la ceva? Dimpotrivă!”

Valeriu Munteanu a accentuat că “ab inítio, considerăm nul articolul 11 din Constituţie cu aliniatul 2 al acestuia, întrucât deputatul legiuitor când a adoptat acest articol ştia că pe teritoriul R. Moldova este dislocată cea mai mare armată cu cele mai mari muniţii din Europa. Deputaţii au fost mintiţi că daca vor adopta această prevedere, armata rusă se va retrage de pe teritorul republicii”.

Deputatul a menţionat că “PL a depus o sesizare la Curtea Constituţională prin care solicităm Curţii emiterea unei hotărâri privind interpretarea art. 11 din Constituţie, cu elucidarea prin prisma normelor invocate a următoarelor întrebări:

1. sunt aplicabile prevederile art. 11 din Constituţie, având în vedere că deja la momentul adoptării şi intrării în vigoare a Constituţiei pe teritoriul Republicii Moldova erau dislocate trupe militare ale altui stat, fiind astfel ab initio lovite de nulitate aceste prevederi?
2. având în vedere raţiunile de existenţă a statului Republica Moldova, este admisă derogarea de la principiul neutralităţii permanente consfinţite în art. 11 din Constituţie în cazul în care perpetuarea neutralităţii ar putea duce la dezmembrarea sau chiar dispariţia statului?
3. dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor militare ale unor grupuri de state sau sub mandat internaţional contravine prevederilor art. 11 din Constituţie?”

Departamentul Imagine şi Comunicare al PL
Sursa: www.pl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet