Republica Moldova dispune de toate instrumentele constituţionale şi legislative necesare pentru a apăra libertatea de exprimare şi libertatea mass-media, şi nu are nici o lege care ar restricţiona nejustificat mass-media. Legea cu privire la libertatea de exprimare adoptată în 2010 prevede măsuri de protecţie suplimentare menite să modifice procedura de defăimare. În martie 2013, Codul Penal a fost amendat cu două articole ce vizează împiedicarea ilegală intenţionată a activităţii mass-media sau intimidarea persoanei pentru critică, în conformitate cu care aceste acţiuni sunt acum pedepsite cu amenzi, (cu sau fără) privarea de dreptul de a ocupă anumite funcţii publice pentru un termen de la 2 la 5 ani.

În ultimii ani, în Republica Moldova nu au fost documentate cazuri de cenzură “externă”, cu toate acestea, mulţi jurnalişti şi experţi recunosc că o oarecare cenzură “internă”, ar putea există. Piaţa mass-media profitabilă este foarte mult influenţată de unii politicieni care sunt proprietarii unor media private. Experţii argumentează că auto-cenzura este destul de frecventă în instituţiile media unde jurnaliştii sunt plătiţi cu salarii mari în schimbul loialităţii faţă de partidul politic sau de interesele de afaceri ale proprietarului lor. De asemenea, acest fapt contribuie la manipularea opiniei publice prin intermediul mass-media în timpul crizelor politice.

Legislaţia Republicii Moldova nu prevede garanţii esenţiale pentru transparenţa proprietăţii mass-media. Prin urmare, în mare parte, identitatea proprietarilor care deţin canale de televiziune rămâne obscură, sau societăţii îi este prezentat un proprietar “fictiv”. Destul de des, beneficiarul final al unei instituţii mass-media poate fi ghicit după aşa-numită “politică editorială”. Legislaţia actuală privind dreptul de proprietate mass-media foloseşte termenul de “fondator” în loc de “proprietar”, şi, de obicei, chiar dacă numele persoanei juridice este cunoscut, este foarte puţin probabil că acest lucru va determina proprietarul real al mass-media, ceea ce poate duce la concentrarea pieţii media şi concurenţă nedreaptă.

În iunie 2013 a fost înregistrat un proiect de lege care vizează sporirea transparenţei proprietăţii mass-media. Iniţiativa legislativă care prevede amendarea Codului Audiovizualului a fost în prealabil elaborată de organizaţiile societăţii civile şi prevede în mod obligatoriu declaraţia de proprietate pentru deţinătorii canalelor de televiziune şi de staţii radio şi indicarea beneficiarului final, persoană fizică care beneficiază de activitatea comercială a mass-media.

În 2009 şi 2010, Alianţa de guvernare şi-a asumat adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului, recomandat în mai multe rânduri de Consiliul Europei. Noul Cod a fost elaborat în prealabil de către organizaţiile societăţii civile, având expertiză Consiliul Europei şi OSCE şi prezentat publicului pentru examinare preliminară în 2011. În 2013, un grup de deputaţi din Partidul Liberal a înregistrat un nou proiect al Codului Audiovizualului care prevede noi capitole despre publicitate, digitalizare, transparenţă proprietăţii mass-media şi alte modificări importante. Nu a fost adus pentru dezbatere în Parlament, pentru că nu există dorinţa de a înbunătăţi situaţia în audiovizual.

Un alt obstacol în transparenţa mass-mediei se găseşte în sursele de venit frecvent obscure ale instituţiilor mass-media. Dimensiunea redusă a pieţei de publicitate din Republica Moldova şi, respectiv, veniturile insuficiente din publicitate nu pot asigura durabilitatea pieţelor de desfacere media, prin urmare, mulţi dintre ei, în special canalele de televiziune care necesită cheltuieli mari, sunt sprijinite în mod artificial de către proprietarii lor pentru a putea fi folosite în scopuri politice, sau pentru a pune presiune asupra guvernului sau concurenţilor de afaceri. În afară de această, nu există suficiente măsuri împotriva concentrare proprietăţii mass-media, care constituie o ameninţare în creştere la pluralismul mass-media în Republica Moldova.

Unii jucători de pe piaţă mass-media şi-au exprimat de asemenea nemulţumirea faţă de distribuirea publicităţii. Astfel, în ultimii patru ani, mulţi editori şi difuzori s-au plâns de distribuţia inechitabilă şi nejustificată de publicitate şi, implicit, fluxul de numerar pe piaţă media În mod special, se ştie că există o înţelegere de cartel între unele agenţii de publicitate şi singură agenţie de rating TV care pare a fi legată cu un anumit grup de mass-media. În acest sens, este extrem de important să se adopte o nouă lege cu privire la publicitate, ori fără un anumit progres concurenţă pe piaţă nu poate fi una corectă.

Reformele de la Teleradio — Moldova au fost monitorizate pe parcursul ultimilor patru ani. Subliniem ritmul lent al reformelor, în pofida succeselor, mai mult sau mai puţin evidente în implementarea strategiei de reformare. În timp ce bugetul insuficient este una din cauzele stagnării reformelor (de exemplu, bugetul pentru anul 2014 a fost redus cu 12 milioane de lei, echivalentul a 650.000 EURO, faţă de bugetul pentru 2013), gestionarea precară a companiei este, de asemenea, o cauză.

Revoltător este faptul că până în prezent nu au fost selectaţi 6 membri Consiliului de Observatori.

Vă reamintesc, Consiliul de Observatori a devenit nefuncţional şi incapabil de a lua decizii în luna decembrie 2013, după expirarea mandatelor a şase din cei nouă membri. În decembrie, în urmă unui concurs, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a selectat doisprezece candidaţi pe care i-a înaintat Parlamentului Republicii Moldova. Comisia parlamentară pentru mass-media a audiat programele candidaţilor în luna aprilie 2014, însă până în prezent nu a selectat candidaţii care urmează să fie propuşi Plenului Parlamentului pentru numirea în funcţie.

Comisia parlamentară pentru mass-media a audiat programele candidaţilor în luna aprilie 2014, însă până în prezent nu a selectat candidaţii care urmează să fie propuşi Plenului Parlamentului pentru numirea în funcţie. Este evident faptul că tărăgănarea procesului de nominalizare a noilor membri are la baza motive politice.

Precizez că CO are menirea de a asigura respectarea interesului public, promovarea şi protejarea independenţei şi diversităţii politicii editoriale a Companiei.

Lipsa unui Consiliu de Observatori funcţional la IPNA “Compania Teleradio-Moldova” pe parcursul a jumătate de an deja a cauzat unele probleme în organizarea instituţională şi evaluarea radiodifuzorului public naţional, iar tergiversarea în continuare a numirii noilor membri ai CO poate afecta grav activitatea Companiei, mai cu seama în perioada de elucidare a campaniei electorale parlamentare din toamna 2014.

PL este cel mai sincer şi verificat (circumstanţial) luptător pentru libertatea de exprimare şi libertatea presei, acţionând în vederea creşterii capacităţii reale a presei libere. PL este unicul partid relevant, care niciodată, direct sau prin persoane interpuse nu a fondat, finanţat, susţinut şi/sau nu a ţinut în captivitate instituţii media, considerând că acestea trebuie să se dezvolte independent de factorul politic.

Sursa: www.pl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet