Deputaţii Fracţiunii PL au prezentat astăzi un raport separat cu privire la situaţia Băncii de Economii, Banca Socială şi Unibank.

În cadrul acestui raport, deputaţii PL au reconstituit cronologia evenimentelor şi au demascat interesele ascunse ale regizorilor JAFULUI SECOLULUI. Raportul cuprinde informaţii ample cu dovezi despre istoricul problemelor BEM, integritatea membrilor “Comisiei de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară a Republicii Moldova, măsurile întreprinse pentru stabilizarea cursului de schimb al leului moldovenesc…” 2015, situaţia de la BEM, Banca Socială şi Unibank, în perioada 2014–2015, precum şi cauzele crizei de pe piaţa financiar-valutară, inclusiv deprecierea considerabilă a leului.

Discursul Dlui Iurie Chirinciuc, deputat PL, rostit în Plenul Parlamentului, în cadrul şedinţei secrete din 24 martie 2015

Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,

Vă mulţumesc pentru încrederea pe care aţi avut-o atunci când m-aţi delegat în calitate de membru al acestei Comisii de anchetă

Fiind pătruns de un sentiment de puternică responsabilitate pe care o am în faţa cetăţenilor care au votat un parcurs european al Republicii Moldova, nu am putut să admit transformarea acestei Comisii într-o farsă.

Astfel, am venit cu un raport/opinie separată care, în opinia mea, exprimă situaţia veridică de la BEM, Unibank şi Banca Socială şi adevăratele cauze care au dus la deprecierea subită a monedei naţionale în ianuarie — februarie 2015.

În primul rând, vreau să aduc aminte domniilor voastre că pe marginea situaţiei de la BEM au fost formate deja trei comisii de anchetă.

Încă în anii 1995–96 şi-a desfăşurat lucrările prima comisie de anchetă din Parlament, care a constatat deturnări de fonduri din bugetul de stat către compania NefteGazGroup, cu sediul în Malta. Cu banii deturnaţi NefteGazGroup, prin intermediul companiilor sale fiice şi în complicitate cu demnitari cu funcţii înalte în stat, diminuează pachetul de acţiuni al statului la BEM de la 59%, la 14,19%

Graţie primei Comisii de anchetă şi a voinţei politice, prin Hotărârea guvernului Ciubuc nr 1214e şi HG nr. 78 din 2 februarie din 1999, statul reintră în posesia a 56,1% din acţiunile BEM.

Deşi statul a pierdut profiturile încasate de BEM în perioada 1994–98, totuşi a reuşit să reintre în proprietatea băncii.

Este greu să ne imaginăm că această victorie ar putea să nu fie pe placul aleşilor poporului, cu toate acestea constatăm că nu toţi s-au bucurat de revenirea BEM în patrimoniul statului.

Astfel, în 2012, Hotărârile de Guvern menţionate mai sus au fost atacate la Curtea Constituţională de către Oleg Reidman şi Sergiu Sîrbu, care au cerut întoarcerea BEM în proprietatea lui Miron Şor, tatăl lui Ilan Şor. De ce?! Rămâne o întrebare retorică!

Constatăm cu regret şi îngrijorare că oameni cu funcţii înalte în stat acţionează împotriva intereselor statului.

Modificările ample de legislaţie din perioada 2005 — septembrie 2014, regizate de oameni cu funcţii înalte în stat şi interese înguste de grup, au dus la colapsul de astăzi din sistemul financiar-bancar.

Stimaţi deputaţi,

În calitate de membru al acestei comisii, am propus ca perioada de investigaţie să fie extinsă, astfel încât comisia să nu se limiteze doar la evenimentele ce s-au petrecut în 2014–2015. Această propunere a fost respinsă cu vehemenţă, iar principalul argument a fost existenţa Raportului Comisiei, prezidată de Oleg Reidman în 2013.

Ţin să vă comunic că Comisia de anchetă din 2013 a investigat situaţia de la BEM timp de 4 luni, încheindu-şi lucrările cu un raport de 17 pagini, care nu are nici o semnătură a membrilor comisiei, nici un număr de înregistrare şi nici o anexă.

Mai mult decât atât, în urma numeroaselor demersuri pe care le-am făcut către: Secretariatul Parlamentului, responsabilul de regimul secret al Parlamentului, Comisiei Economie Buget şi Finanţe, am constatat că nici raportul şi nici materialele documentare ale acestei comisii nu sunt în arhiva Parlamentului, deci acest raport nu există.

În aceste circumstanţe, putem concluziona că acea comisie a avut cu totul alt scop, decât cel declarat. În sprijinul acestei teze este şi faptul că Hotărârea Parlamentului nr 152 din 21.06.2013 nu a fost executată nici până în prezent. Or articolul 4 al acestei Hotărâri obliga CNA şi Procuratura Generală să prezinte în Plenul Parlamentului un raport timp de 3 luni. Acest lucru nu s-a realizat din cauza că Comisia Economie, Buget şi Finanţe nu le-a trimis raportul. Din ce motiv?! Este clar că cineva cu interese a ordonat că această hotărâre să nu ajungă pe masa organelor de drept. Iar a doua întrebare: de ce nu s-au autosesizat instituţiile de drept?

Întâmplător sau nu, în componenţa Comisiei de anchetă din 2015 se regăsesc persoane care au contestat dreptul statului de a deţine pachetul majoritar la BEM, dar şi persoane care au participat în Comisia din 2013.

Astfel, deputaţii O.Reidman, S.Sîrbu şi G.Mocanu nu aveau nici măcar dreptul moral să se regăsească în această comisie.

Cât priveşte propunerile înaintate în calitate de membru al Comisiei de anchetă 2015, vă pot spune că au fost complet ignorate, iar în unele cazuri am stârnit chiar furia unor membri ai Comisiei. Printre propunerile respinse de membrii comisiei sunt:

1. Propunerea de semnare a unei declaraţii pe proprie răspundere, prin care membrii Comisiei să confirme, în scris, lipsa unui conflict de interese;
2. Am cerut să fie audiaţi şi reprezentanţii companiei Kroll pentru a ne comunica rolul şi obiectivele pe care şi le-a propus compania în activitatea sa pe cazul celor trei bănci;
3. Am solicitat invitarea în Comisie, în calitate de persoane care dispun de informaţii despre fapte sau împrejurări de natură să servească la cercetarea cauzei, a domnilor Veaceslav Negruta — ex. Ministrul Finantelor şi Veaceslav Ioniţă — ex preşedinte al Comisiei Parlamentare Economie Buget şi Finanţe. Preşedintele Comisiei M. Răducanu a respins, categoric, propunerea şi a refuzat să o pună la vot;
4. Am propus audierea în cadrul Comisiei de anchetă a actualului Ministru al Economiei şi patron al companiei Grant Thornton (Stephane Bride), companie care a efectuat în 2014 auditul la băncile BEM, Banca Socială şi Unibank şi a avizat pozitiv bilanţurile contabile ale acestor instituţii.

Prin refuzurile pe care le-am primit la propunerile formulate, am înţeles că această comisie nu vrea să elucideze cauzele adevărate ale situaţiei de pe piaţa financiar valutară, ci are drept scop muşamalizarea şi îngroparea adevărului sub povara grea a secretului de stat.

Stimaţi colegi,

În baza documentelor primite de la instituţiilor statului în cadrul acestei comisii, consider că principalele cauze ale devalorizării leului moldovenesc în lunile ianuarie-februarie 2015 sunt:

1. Realizarea, pe parcursul anului 2014, a unor operaţiuni suspecte de transfer din Federaţia Rusă a unor sume de peste 100 de miliarde de ruble în B.C. Moldinconbank, care au fost, ulterior, convertite în dolari SUA şi euro şi au fost transferate în companii off-shore şi, ulterior, în Federaţia Rusă;
2. Acordarea, în zilele de 25–26 noiembrie 2014, a creditelor în sumă de 13,6 miliarde lei către companiile afiliate lui Ilan Şor: Danmira SRL, Davena- Com SRL, Voximar-Com SRL, Contrade şi Caritas Group;
3. Cesionarea imediată a creanţelor companiilor menţionate către firma off-shore Fortuna United LP (din Marea Britanie) a sumei de 17,6 miliarde de lei;
4. Inacţiunea sau poate chiar complicitatea instituţiilor statului (BNM şi CNPE, CNA şi Procuratura Generală).

Drept urmare a acestor acţiuni, BEM, Unibank şi Banca Socială au fost devalizate, iar BNM vede pentru aceste 3 bănci - două soluţii: lichidarea, care ar costa aproximativ 16 miliarde lei sau recapitalizarea, în valoare de 33 miliarde lei.

Statul, prin Hotărârea Guvernului, a garantat creditul de urgenţă de 9,4 miliarde lei, acordat de BNM celor 3 bănci, iar la 27 martie 2015, adică peste 3 zile, acest credit devine scadent.

În urma acestor scheme, prejudiciul cauzat se ridică la valoarea de 17,6 miliarde lei. Această sumă ar fi fost suficientă pentru plata pensiilor tuturor pensionarilor din Republica Moldova pentru 2 ani înainte, sau pentru reconstrucţia tuturor drumurilor republicane.

Stimaţi deputaţi,

Copiii celor care ne-au ales au meritat aşa povară? Cum să îndrăznim să le spunem tinerilor să nu plece din Moldova, în timp ce unii decidenţi le fură viitorul? Generaţia tânără este cea care va plăti pentru banii furaţi, pentru minciuna unora şi pentru mişelia altora.

Pentru ca să dăm o şansă ca lucrurile să ia o întorsătură corectă în acest caz şi cetăţenii să nu-şi piardă definitiv încrederea în aleşii săi, vă îndemn să votaţi proiectul de hotărâre nr. 94 din 24 martie 2015, înaintat de Fracţiunea Partidului Liberal.

Vă îndemn să demonstrăm copiilor noştri că în această legislatură sunt şi oameni cu demnitate!

Iurie Chirinciuc,
Deputat PL,
Membru al Comisiei de anchetă privind situaţia BEM, BS şi Unibank

Sursa: www.pl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet