Stimate doamne, stimaţi domni, onorat Parlament!

Prezint atenţiei Dvs. raportul activităţii Guvernului Republicii Moldova, axat pe realizarea priorităţilor programului de guvernare “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”.

Supremaţia legii şi statul de drept. Guvernul pe care am onoarea să-l conduc şi propus drept scop construirea unui stat de drept bazat pe supremaţia legii, căci o ţară europeană, pe care ne-o dorim cu toţii, este o ţară a statului de drept, unde cetăţeanul se simte în siguranţă, şi toţi sunt egali în faţa legii. De aceea, reformele din acest domeniu sînt îndeosebi importante pentru parcursul nostru european.

Reforma justiţiei este, probabil, cea mai dificilă reformă pe care o implementăm. Conducîndu-se de Strategia şi Planul de Acţiuni aprobate în acest Parlament, Guvernul a realizat 56% din acţiunile programate pentru anul 2012, 31% acţiuni sînt în proces de realizare, iar 13% din acţiuni au rămas nerealizate. Am reuşit: reformarea sistemul instanţelor judecătoreşti economice, organizarea şi funcţionarea sistemului judecătoresc şi aplicarea noii Legi privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor, scopul căreia este fortificarea sistemului organelor de autoguvernare judecătorească, introducerea noilor măsuri de transparenţă a activităţii de înfăptuire a justiţiei, revizuirea instituţiei “imunităţii” judecătorilor, ameliorarea condiţiilor de activitate în sistemul judecătoresc, instituirea unui mecanism nou şi transparent de selectare, promovare şi evaluare a activităţii judecătorilor, precum şi alte aspecte care perfecţionează reglementarea acestui domeniu. În proces de definitivare este şi proiectul Legii care instituie un mecanism nou al răspunderii disciplinare a judecătorilor. Abordate în complex şi sistemic, toate aceste componente, odată interconectate vor contribui la edificarea unui sistem judecătoresc eficient şi responsabil în faţa societăţii.

Chiar şi în aceste condiţii, trebuie să recunoaştem că reformarea justiţiei continuă să rămînă una din marile noastre restanţe. Pînă în prezent, au fost făcuţi mai mulţi paşi concreţi în această direcţie, dar aceştia nu au determinat încă o schimbare radicală în ceea ce ţine de modul în care e percepută justiţia în societate.

Perioada critică pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei vor fi anii 2013–2014.

Anume în această perioadă vor fi promovate cele mai cardinale transformări structurale în sectorul justiţiei.

Stimaţi deputaţi! Onorată asistenţă!

În perioada 2010–2013 s-au redus simţitor cazurile de tratament inuman, corupţie şi abuz de putere din partea poliţiei. Astfel, conform studiului publicat de Transparency International şi Ambasada SUA în Moldova în noiembrie 2012, volumul estimat de mită achitat de reprezentanţii mediului de afaceri poliţiei a scăzut în jumătate în comparaţie cu anul 2008. Camerele instalate în comisariatele de poliţie monitorizează non-stop procesul de audiere şi detenţia temporară, ceea ce previne ilegalităţile la care am fost cu toţii martori în 2009. Poliţiştii ce abuzează de funcţia lor sînt sancţionaţi. Doar în 2012 MAI a aplicat 851 de sancţiuni disciplinare, transmiţînd clar un mesaj de toleranţă zero faţă de abuzuri şi corupţie în poliţie.

Ministerul Afacerilor Interne este în faza finală de implementare a acţiunilor prevăzute în Programul de guvernare pentru 2011–2014. Din 14 acţiuni menţionate expres în program, 10 sunt deja finalizate. Cele mai importante realizări ale MAI în această perioadă sunt:

Noua Lege a poliţiei, prin care s-a reuşit demilitarizarea MAI, prin scoaterea gradelor speciale în cadrul Ministerului. Poliţia a devenit o instituţie subordonată autonomă, condusă de un şef profesionist, numit de Guvern pe 5 ani. Noua lege prevede trei mecanisme moderne anticorupţie — testul de integritate, monitorizarea stilului de viaţă şi angajarea doar prin concurs a poliţiştilor.

Finanţarea poliţiei locale a trecut la bugetul de stat, pentru a exclude dependenţa poliţiei de factori economici locali. O eficienţă sporită se observă şi la indicatorii vitali: de exemplu, numărul de victime ale accidentelor rutiere descreşte, de la 508 în 2008, la 441, în 2012.

Am avansat în lupta cu crima organizată astfel încît, prin cooperarea internaţională, inclusiv cu Interpolul, să curmam activitatea şi să dăm pe mîna justiţiei mai multe grupuri criminale care subminau nu doar securitatea RM, dar şi a Uniunii Europene. Ministerul este în plin proces de dotare a subdiviziunilor, la moment acestea fiind înzestrate cu echipament şi automobile noi.

2013 este un an decisiv pentru Reforma MAI — începînd cu 5 martie intră în vigoare noua Lege a poliţiei şi va fi desemnat noul şef al Inspectoratului General de Poliţie. Vor fi create două structuri noi - Inspectoratul Naţional de Patrulare, cu 1400 de poliţişti care vor asigura patrularea întregii ţări, şi Inspectoratul Naţional de Investigaţii, cu 500 de poliţişti specializaţi în prevenirea şi combaterea crimelor grave.

În continuare, urmează să întreprindem acţiuni ferme în combaterea şi prevenirea corupţiei. Reforma Centrului Naţional Anticorupţie a avut un parcurs anevoios şi trebuie să recunoaştem că aceasta trebuie avansată în continuare, astfel încît justificările ei — de a spori eficienţa instituţiei de prevenire şi combatere a corupţiei prin consolidarea independenţei CNA, sporirea capacităţii sale şi întărirea sprijinului public pentru eforturile anticorupţie — să fie aduse în practică.

În prezent, avem în lucru un amplu pachet de modificări legislative ce privesc măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei, inclusiv proiectul unei noi Legi privind testarea integrităţii profesionale a actorilor din sistemul justiţiei. Acestea sînt la etapa finală de definitivare şi urmează a fi prezentate Parlamentului spre examinare în cadrul sesiunii de primăvară a anului 2013. Proiectele în cauză vin să asigure aplicarea unuia dintre principalele obiective ale Strategiei de reformă în sectorul justiţiei, care vizează promovarea şi implementarea principiului toleranţei zero pentru manifestările de corupţie. Expertizele favorabile din partea Consiliului Europei servesc drept un argument forte că suntem pe calea cea dreaptă. Aceste proiecte sunt total conforme standardelor şi bunelor practici în domeniul protecţiei drepturilor omului.

Pe parcursul ultimilor ani s-a îmbunătăţit simţitor situaţia în domeniul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Am crezut că libertatea presei este unul din succesele majore ale democratizării ţării noastre. Totuşi, nu am ştiut să gestionăm această libertate, să o menţinem. Situaţia de astăzi, dar mai ales ce ar putea urma acum în caz de campanie electorală, ar pune în pericol progresele obţinute în acest domeniu şi ne va arunca înapoi pe lista statelor cu o presă controlată şi servilă.

Am atins progrese reale în dialogul cu societatea civilă şi la capitolul transparenţă. Dacă în anul 2009 erau consultate cu societatea civilă doar 38% de proiecte de decizii de politici publice, atunci în anul 2012 organele centrale de specialitate au aplicat procesul de consultare pentru 79% din proiectele de acte legislative şi normative elaborate. Am construit şi platforme moderne unde statul să interacţioneze cu cetăţenii săi, cu mediul de afaceri, cu societatea civilă.

Consolidarea statului de drept, eradicarea corupţiei, reformarea justiţiei sînt componentele de bază ale unei democraţii. De ele au nevoie atît cetăţenii noştri, cît şi mediul de afaceri. O economie dinamică, competitivă, inovatoare, poate exista doar acolo unde domneşte legea, nu interesele personale, corupţia, monopolurile şi înţelegerile oculte. Vedem în eradicarea corupţiei şi reţeta pentru creşterea economică a Republicii Moldova.

Reforme economice. Obiectivul absolut al Guvernului a fost, este şi va fi bunăstarea fiecărui cetăţean. Iar pentru aceasta sunt necesare reforme economice ce vor ţinti spre crearea locurilor de muncă şi creşterea calităţii vieţii, ameliorarea mediului de afaceri şi stimularea concurenţei şi desigur atragerea investiţiilor. Iar investiţiile vin acolo unde sunt reforme. De aceea, am efectuat şi vom continua avansarea unui set important de reforme. Am făcut paşi concreţi în această direcţie, însă suntem conştienţi că mai avem foarte multe de făcut. Spre exemplu, dacă în 2009 Republica Moldova era pe locul 103 în clasamentul Băncii Mondiale “Doing Business”, în ultimul clasament elaborat în 2012, ţara noastră s-a poziţionat pe locul 83, avansînd cu 20 locuri per total. Doar la un capitol — protecţia investitorilor — am avansat cu 32 locuri în ultimul timp. Totuşi, reformele economice trebuie să avanseze simţitor pe toate fronturile. Mai avem multe de făcut în protecţia concurenţei, în demonopolizarea şi liberalizarea pieţelor, în administrarea fiscală, în administrarea vamală.

Deşi conjunctura economică mondială nu a fost una bună, investiţiile străine directe au crescut pe parcursul ultimilor 3 ani cu aproximativ 25% — de la 2,6 mlrd. dolari în 2009 la 3,22 mlrd. dolari în 2012 (ianuarie-septembrie). Am tins să stimulăm şi investiţiile interne, prin intermediul a 5 programe de creditare a IMM-urilor. Am prelungit şi programul PARE 1+1 pînă în 2015.

Asta ne-a permis să creăm locuri de muncă decente pentru o parte din populaţia noastră, să avem o creştere constantă a salariului mediu (dacă în 2009 salariul mediu anual a constituit 2747 lei, atunci în 2012 acesta a atins cifra de 3477 lei). Investiţiile în producţie ne-au oferit şansa să creştem exporturile şi deci să avem un influx de capital de peste hotare. Activitatea economică ascendentă, comerţul şi o administrare fiscală mai eficientă au adus o creştere economică cumulativă în aceşti trei ani de 14,5%. Au crescut veniturile la bugetul de stat, iar acest lucru ne-a permis să creştem în continuu salariile bugetarilor: profesori, medici, funcţionari şi să creştem, pe cît de posibil a fost, pensiile celor ce au muncit toată viaţa şi merită un trai decent şi liniştit. Aceste majorări, însă, trebuiau făcute responsabil şi în măsura posibilităţilor. Şi eu mi-aş dori să avem creşteri mai mari, dar asta, însă, ar pune în mare pericol bugetul de stat. Nu putem cheltui mai mult decît producem. În 2009 am găsit un deficit bugetar de 15%. Am reuşit să reducem treptat acest deficit şi să introducem o disciplină bugetară. În 2013 urmează să reducem deficitul bugetar la 1,5% din PIB, iar datoria de stat va fi redusă pînă la 23% din PIB (faţă de 24% la moment). Asta în condiţiile unei creşteri economice de 4% estimate pentru 2013.

Pentru asta, însă, trebuie să muncim zi de zi. Întreg Guvernul trebuie să fie devotat reformelor economice — dintr-o parte să descătuşăm definitiv concurenţa, să liberalizăm pieţele, din alta să creştem eficienţa administrării fiscale şi, foarte important, să combatem corupţia.

La moment avem în dezvoltare 26 Proiecte de Parteneriat public-privat în diferite sectoare: sănătate, transport, aprovizionare cu apă, locuinţe etc. Avansarea şi finalizarea lor este decisivă pentru sute de mii de oameni.

Sîntem optimişti vizavi finalizarea negocierilor pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană sunt, ultima rundă a negocierilor fiind programată pentru 11 martie 2013. Semnarea Acordului dat va impulsiona economia noastră, va oferi accesul liber al produselor moldoveneşti pe cea mai mare şi prosperă piaţă din lume, cea a Uniunii Europeane. Integrarea economică a Moldovei în piaţa Uniunii Europene va creşte în continuare activitatea investiţională, ceea ce, la rîndul său, va crea locuri de muncă decente, va creşte exporturile şi va oferi noi oportunităţi de afaceri pentru antreprenorii noştri. Aceasta este o definiţie a unei economii dinamice, competitive şi inovatoare.

În următoarele cîteva luni avem de efectuat paşi decisivi pentru securitatea energetică a statului (cum ar fi gazoductul Iaşi-Ungheni, interconectările liniilor de energie electrică Iaşi Ungheni-Străşeni şi Suceava Bălţi), securitatea financiară (reformele ce ni le-am propus în sectorul fiscal, bancar, de achiziţii publice sînt aici un exemplu elocvent), securitatea alimentară (am creat Agenţiei de Siguranţă a Alimentelor, dar mai sunt multe de făcut în termeni de legislaţie, de creşterea capacităţilor).

Onorat Parlament!

Dezvoltarea ţării nu poate fi privită decît prin prisma unui concept cu priorităţi clar stabilite. În context, aş dori să amintesc de Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020”, aprobată în 2012, care este primul document de planificare strategică pe termen lung, similar strategiilor europene elaborate în prezent. Mai mult decît atît, durata acestui document derivă şi din necesitatea de a-l sincroniza la următorul ciclu financiar al UE care acoperă perioada 2014–2020.

Spre deosebire de documentele strategice anterioare, Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020” conţine priorităţi definite concret, concentrînd eforturile Guvernului asupra celor mai critice probleme. Noul document oferă o viziune generală asupra felului în care Republica Moldova va arăta către anul 2020. Astfel, “Moldova 2020” conţine şapte priorităţi care vor conduce la creşterea economică şi reducerea sărăciei.

Impactul scontat de la implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare “Moldova 2020” este majorarea creşterii economice cumulative pînă în 2020 cu 12% peste scenariul de bază. Accentul se va pune pe calitatea creşterii economice, bazată pe investiţii şi industrii exportatoare. În ceea ce priveşte rata sărăciei, se prognozează o scădere a acesteia cu 4,2% faţă de scenariul de bază.

Politici agroindustriale. Agricultura este un important pilon al economiei noastre şi o sursă de venit pentru o bună parte din oamenii noştri. Aceştia sunt oamenii cu cele mai modeste venituri. De aceea, am depus eforturi pentru promovarea unei agriculturi moderne şi performante, am mobilizat finanţări pentru creşterea competitivităţii produselor noastre, am iniţiat reforme structurale pentru ca procesele demarate de noi să aibă un caracter durabil. La concret, au fost mobilizate finanţări externe în sumă de 329 mil. euro — bani direcţionaţi atît spre reabilitarea infrastructurii în irigaţie, cît şi spre oferirea de credite şi granturi pentru IMM-uri pentru investiţii în echipamente şi utilaje agricole. Proiectele investiţionale Compact, EMPARD, 2KR, etc., sînt doar cîteva exemple de finanţări ce însumează împreună aproximativ 100 mii beneficiari.

În 2010, a fost creată Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură cu scopul de a institui standarde mai riguroase în sistemul de subvenţionare în agricultură. Acest sistem de management va facilita pe viitor şi accederea acestor mijloace, cît şi eventuala acreditare conform standardelor europene la acest capitol.

În perioada 2010–2012 au fost achitate toate datoriile faţă de producătorii agricoli formate pînă în anul 2010, în baza deciziilor emise fără acoperire financiară. Adiţional, s-au investit în sectorul agro-industrial peste 10 miliarde lei, fiind plantate peste 13 000 hectare de culturi multianuale.

Mobilizarea proiectelor investiţionale cu finanţare străină, dar şi finanţările din buget, au dus la crearea a aproximativ 15 mii locuri de muncă noi.

A fost înfiinţat Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, care va fi o structură public-privată şi va permite transferarea mai multor competenţe ale statului către Oficiu. În acest domeniu important al economiei naţionale au fost mobilizate finanţări semnificative cum ar fi proiectul Băncii Europene de Investiţii în sumă de 75 mil. euro. De la lansarea acestui proiect în 2010, 9 entităţi economice au obţinut proiecte investiţionale în sectorul vitivinicol în sumă de 13,7 mil. euro, ce au atras după sine 15,6 mil. euro, ca şi cofinanţare din partea beneficiarilor.

O agricultură performantă şi competitivă înseamnă o infrastructură modernă. Pînă în prezent au fost reabilitate sisteme centralizate de irigare în toată ţara, beneficiari ai cărora sunt 6000 de producători agricoli. Peste 15 500 hectare de teren agricol au acces la apă pentru irigare.

Rezultate durabile ale reformelor structurale iniţiate de Guvern deja pot fi văzute. În pofida secetei din 2012 ce a dus la o scădere cu peste o cincime a producţiei agricole, exportul produselor agroalimentare, conform estimărilor, va constitui aproximativ 821,6 mil. USD, fiind în creştere cu 1,4 la sută, faţă de rezultatele obţinute în 2011. Asta înseamnă că avem o agricultură mai modernă, ce se orientează spre segmente cu o valoare adăugată mai mare, că producătorii noştri încearcă să se extindă pe pieţe noi şi profitabile, că investiţiile în agricultură aduc rezultate.

Infrastructură pentru cetăţeni. Din asistenţa de 1,6 miliarde euro recepţionată în ultimii trei ani, practic 80% au fost direcţionate spre infrastructură: agricultură (inclusiv irigaţie) — 329 mil. euro, transport — 244 mil. euro, energetică — 117 mil. euro, apă şi salubritate — 150 mil. euro, infrastructură socială — 195 mil. euro, acestea fiind doar cîteva din cele mai importante capitole. De asemenea, din fondurile bugetare de dezvoltare au fost alocaţi 4,4 miliarde lei pentru aproape o mie proiecte de infrastructură (Fondul Rutier, Fondul Ecologic, Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul de Eficienţă Energetică). Alte 360 mil. lei au fost alocaţi pentru finanţarea a 800 proiecte de investiţii capitale şi reparaţii finanţate din bugetul de stat. S-a procedat astfel deoarece ferma noastră convingere este că o infrastructură bună este cheia succesului pentru o economie dinamică, competitivă şi eficientă. De aici rezultă importanţa acestor investiţii. Aceasta explică şi faptul că la moment multe regiuni din ţară sunt în stare de şantier — drumuri, apă, irigaţii, şcoli, energetică.

Transport. În 2010–2012 s-au reabilitat 170 km drum, însă lucrările masive abia încep. Pînă în anul 2015 urmează să avem 1500 km de drum nou, drum european. Asta înseamnă reabilitarea întregii reţele de drumuri naţionale în următorii trei ani. În 2013 Fondul Rutier va depăşi cifra de 1,25 miliarde lei, ceea ce este de aproape 5 ori mai mult decît în 2009.

Anul trecut Republica Moldova a semnat Acordul privind Spaţiul Aerian Comun cu Uniunea Europeană. Este un acord important, în interesul cetăţeanului, care deja a adus preţuri mai avantajoase decît acum doi ani, oferte mai multe şi circulaţie mai sigură.

În 2013 finanţarea în domeniul transporturilor practic se va dubla — atît din contul finanţărilor naţionale, cît şi a celor externe. În următoarele luni urmează să semnăm încă cîteva acorduri de finanţare cu băncile de dezvoltare pentru asigurarea unei finanţări în continuu în infrastructura drumurilor, căi ferate, transport aerian. Aici vreau să mă refer la negocierile avansate pe care le ducem cu Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiţii pentru mobilizarea unei sume de aproximativ 350 mil.euro în domeniul infrastructurii drumurilor şi a căilor ferate.

Aprovizionare cu apă. Una dintre principalele obiective a fost faptul că aprovizionarea cu apă şi canalizarea va fi o prioritate importantă pentru Guvern. Este ceva elementar pentru secolul XXI, pentru o ţară modernă. Am făcut investiţii considerabile pentru a înainta în acest proces. La moment, sunt în lucru, la diferite stadii, peste 1000 km de apeducte. Beneficiari direcţi ale eforturilor noastre din ultimii ani sînt aproximativ 415 mii cetăţeni ale Republicii Moldova. Ponderea populaţiei cu acces la apă a crescut în permanenţă cu 2–3% anual. Mai avem, însă, mult pînă vom putea spune că toate localităţile din Republica Moldova sunt aprovizionate cu apă.

Aceste lucrări continuă, noi proiecte urmează să fie promovate de urgenţă, cum ar fi apeductul Soroca-Bălţi, care va conecta mun. Bălţi şi 6 raioane din nordul Moldovei — Soroca, Drochia, Floreşti, Rîşcani, Sîngerei şi Teleneşti — într-o reţea unică de aprovizionare cu apă şi canalizare.

Administraţie responsabilă şi eficientă. Abia un an în urmă am reuşit să punem capăt unei perioade de instabilitate politică, alegînd Preşedintele ţării. Am mizat foarte mult pe această perioadă de relativă stabilitate pentru a reforma administraţia pe interior. Pentru a face paşi hotărîţi în descentralizare, în reforma administraţiei publice centrale avem nevoie de o previzibilitate, trebuie să ieşim din umbra permanentului pericol de alegeri anticipate. În doar ultimul an am reuşit să facem cîţiva paşi decisivi în direcţia respectivă. În 2012 a fost aprobată Strategia Naţională de Descentralizare — o reformă care trebuie dusă la bun sfîrşit.

Acest document de politici reprezintă cadrul conceptual general de reformare a acestui domeniu vital pentru Republica Moldova. Scopul final a Strategiei Naţionale de Descentralizare este crearea unor autorităţi locale puternice, eficiente care ar presta servicii de calitate cetăţenilor.

Salariile aleşilor locali urmau demult să fie majorate. Pentru 2013 este planificată suma de 33 milioane lei pentru majorarea cu 48% a salariilor aleşilor locali. Aceste majorări vor fi efectuate de îndată ce Parlamentul va efectua modificările în Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, proiect înaintat de Guvern.

Modernizarea a presupus şi regîndirea modului în care funcţionează Guvernul. Guvernul Electronic întruneşte toate caracteristicile unui Guvern modern: un Guvern pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, transparent, deschis, eficient. S-a muncit timp de trei ani punînd fundamentul şi planificînd activităţi. Acum suntem în perioada în care avem rezultate vizibile. A fost lansat Portalul Datelor Guvernamentale, iar Republica Moldova a fost a şasea ţară din lume ce s-a alăturat iniţiativei Guvern deschis. A fost deschis Portalul Serviciilor Publice — ghişeu unic de livrare electronică a serviciilor publice, unde cetăţenii şi mediul de afaceri în curînd vor putea accesa electronic toate serviciile prestate de autorităţile publice centrale. Au fost lansate proiecte ca:

Semnătura digitală mobilă, Cazierul electronic, Registrul electronic al achiziţiilor publice şi multe altele.

Vedem în implementarea Guvernului electronic maximizarea transparenţei instituţiilor publice, pe lîngă raţionamentele enunţate mai sus, şi măsuri extrem de eficiente în prevenirea corupţiei.

În 2013 urmează să finalizăm asemenea iniţiative cum ar fi Guvernul fără Hîrtie, urmînd să limităm la maxim comunicarea pe suport de hîrtie dintre instituţiile statului. În perioada martie-octombrie 2013, urmează a fi lansat serviciul guvernamental de plăţi electronice, servicii e-certificate de stare civilă, e-factură fiscală, e-viză, e-cadastru. Astea sunt doar cîteva procese ce necesită un efort continuu şi o implementare riguroasă.

Asistenţa externă. În martie 2010 la Bruxelles, Guvernul Republicii Moldova a venit cu o viziune strategică în faţa comunităţii partenerilor de dezvoltare — “Rethink Moldova” în care a prezentat o viziune pe termen mediu a priorităţilor de reformă şi a costurilor pentru realizarea reformelor în infrastructură, servicii publice, dezvoltare economică, climat investiţional, stat de drept, sistemul justiţiei şi combaterea corupţiei. În urma acelui eveniment, Guvernul a obţinut un angajament financiar fără precedent din partea partenerilor de dezvoltare. În ultimii trei ani am recepţionat 1,6 mlrd. euro, dintre care 64% asistenţă nerambursabilă, sub formă de grant. Acesta nu a fost un cadou. Aceasta este modul în care partenerii noştri susţin reformele în Republica Moldova. Reforme pe care noi ne-am obligat să le promovăm.

Anul acesta Guvernul urmează să realizeze 35 acţiuni de reformă în diferite domenii, pentru a asigura un suport bugetar în mărime de aproximativ 100 mil. euro pe care îi vom primi în anul 2014. Deja în 2013 vor fi debursaţi aproximativ 57 mil. euro, suport bugetar de la UE — bani care sînt deja bugetaţi. Aceşti bani sunt destinaţi reformelor din mai multe domenii: justiţie, economie, energetică, social, sănătate. Respectivul suport bugetar vizează dezvoltarea economică, sectorul energetic, justiţia, sănătatea. Urmează a fi crescut capitalul pentru instrumentul PARE1+1 despre care am menţionat mai sus, vom creşte bugetul pentru Agenţia de Intervenţie şi Plăţi Pentru Agricultură, vom înfiinţa un business incubator, acţiuni de eficienţă energetică, ajustări legislative în domeniile sus-numite.

Politica externă. În 2009 Moldova era în totală izolare internaţională. În trei ani şi jumătate am reuşit să redresăm acea situaţie. Am reuşit să plasăm Moldova ferm nu doar pe harta Europei, dar am obţinut ca problemele şi aspiraţiile noastre să fie incluse pe agenda marilor jucători internaţionali. Vizitele în Republica Moldova a importanţilor conducători de state şi lideri europeni sînt cea mai bună dovadă în acest sens. Toţi au venit să sprijine Moldova în demersul său european, cu oferte concrete de suport. Ceea ce am reuşit, de fapt, să facem a fost să transformam politica externă şi cursul de integrare europeană într-un instrument de promovare a reformelor şi, implicit, de îmbunătăţire a vieţii cetăţenilor.

Integrarea în UE înseamnă calea spre o Moldova europeană. Cu instituţii europene, cu poliţie şi justiţie europeană, cu spitale europene şi cu scoli şi universităţi europene. Tot ce am făcut în aceşti mai bine de trei ani a avut la bază anume această viziune.

Totodată, integrarea europeană mai înseamnă libertate: libertatea circulaţiei în baza unui regim liberalizat de vize, libertatea comerţului în baza Acordului de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător şi libertatea politică pe care o presupune relaţia de asociere. Am ajuns pe ultima sută de metri în negocierea acestor libertăţi. Si astea nu sînt libertăţi abstracte — ele înseamnă cetăţeni reîntorşi acasă, investiţii în economie, standarde de viaţă mai înalte etc.

Moldova are interese serioase — economice, politice şi de securitate şi în Est şi aici mă refer la partenerii noştri ca Rusia, Ucraina, alte state CSI. Anume de aceea o direcţie foarte importantă a fost relansarea relaţiilor politice şi economice cu Rusia şi Ucraina. Am intensificat schimburile diplomatice, am redeschis mai multe canale de parteneriate economice cu Rusia şi Ucraina.

Relaţia bilaterală cu China a fost fortificată şi o să contribuim în continuare la acest proces în cadrul multiplelor noastre interacţiuni la nivel înalt.

Regula de care ne-am ghidat în politica externă este că diplomaţia noastră trebuie să fie activă şi prezentă acolo unde sînt interesele ţării. Pentru a asigura şi promova interesele ţării, trebuie, însă, să ne asigurăm o prezenţă în noi teritorii, astfel promovînd relaţii de prietenie cu noi state şi consolidînd noi prietenii. Suntem în plin proces de deschidere a trei noi ambasade — în Canada, Olanda şi Qatar.

Am realizat un lucru important în perioada de activitate a actualului Guvern şi anume faptul că sîntem trataţi cu respect peste tot — şi în Est, şi în Vest. Am obţinut oportunităţi remarcabile şi acum e important să le folosim la maximum!

Reintegrarea. La baza practic a tuturor activităţilor Guvernului din perioada de referinţă a stat un obiectiv vital — reintegrarea ţării, soluţionarea conflictului transnistrean. Cea mai mare realizare în acest sens o reprezintă reluarea procesului de negocieri oficiale în format 5 plus 2 după o pauză de circa şase ani. A urmat relansarea activităţii grupurilor mixte de experţi, soluţionarea unor importante probleme pentru cetăţeni, cum ar fi: reluarea circulaţiei trenurilor prin Transnistria, facilitarea încadrării agenţilor economici din stînga Nistrului în cîmpul legal de activitate al republicii Moldova, extinderea unor proiecte sociale pe malul stîng al Nistrului etc.

Nu ar fi corect din partea mea să afirm că pe segmentul ce vizează reglementarea problemei transnistrene totul este bine şi lucrurile merg aşa cum ne-am dorit noi. Probleme există mai multe, dar pentru noi este important că procesul de soluţionare a acestora este unul continuu. Sînt sigur că, dacă vom continua să aplicăm şi în continuare aceeaşi politică şi vom beneficia de acelaşi suport din partea participanţilor la formatul 5 plus 2, vom ajunge să vorbim în termeni mult mai concreţi de soluţionarea acestei probleme grave pentru Republica Moldova.

Educaţie şi cercetare. În ultimii trei ani Guvernul a fost criticat pentru optimizarea în educaţie, fără, însă ca aceşti critici să acorde atenţie lucrurilor bune ce se întîmplă în acest sens. În ultimii trei ani am reabilitat şi dotat 65 instituţii preşcolare, am dotat cu materiale didactice alte 600 instituţii preşcolare (42 la sută din totalul naţional, inclusiv două centre pentru copiii cu necesităţi speciale. 3 şcoli profesionale tehnice şi căminele acestora au fost reabilitate şi modernizate. 266 cămine au fost dotate cu echipamente şi acces la Internet pentru ca circa 42 mii studenţi să poată atinge performanţe mai bune în procesul de studii.

Însă, noi nu investim doar în infrastructură. Am demarat un set de reforme structurale ce vor determina o cheltuire mai eficientă a banilor publici.

O educaţie de calitate înseamnă şi o remunerare decentă pentru dascălii copiilor noştri. De aceea, în pofida dificultăţilor prin care trecea ţara, am identificat sursele necesare pentru creşterea cu 50% a salariilor profesorilor.

Reformele demarate în educaţie vor determina o noua abordare a sistemului. Noua formulă de finanţare a instituţiilor şcolare va permite nu doar o utilizare mai echitabilă a resurselor financiare, dar şi mai multă flexibilitate a APL în folosirea mijloacelor alocate. Implementarea acestei reforme necesită în continuare efort şi mobilizare, pe alocuri compromis, dar ea este necesară pentru creşterea calităţii educaţiei din ţara noastră, necesară pentru viitorul tinerilor din Republica Moldova.

Pe parcursul acestor 3 ani am dat curs mai multor acţiuni şi proiecte menite să reformeze sistemul de învăţămînt din RM. În ciuda dificultăţilor, am reuşit să mărim numărul instutuţiilor preşcolare din ţară (din 2009 pînă in 2012 acestea au crescut cu 78 unităţi). Împreună cu partenerii noştri de dezvoltare am lansat proiectele TEMPUS privind autonomia universitară, inclusiv cea financiară şi asigurarea unei mai bune calităţi a învăţămîntul superior. Am deschis două centre de formare profesională şi plasare în cîmpul muncii a studenţilor. Impactul acestor şi multor alte proiecte depinde de calitatea implementării lor, dar mai ales de funcţionalitatea instituţiilor în stat, de continuarea onorării angajamentelor asumate în faţa cetăţenilor şi a partenerilor de dezvoltare.

După ce timp de 20 de ani, învăţământul profesional tehnic, care constituie baza de pregătire a forţei de muncă pentru orice economie, a fost complet ignorant, Guvernul a demarat un proces amplu de reformare care presupune atît ajustarea învăţămîntului la cerinţele pieţei, cît şi investiţii masive pentru renovarea şi reutilarea instituţiilor de învăţămînt. Pentru implementarea reformei am reuşit să obţinem suport extern în valoare de 5 mil. euro şi sîntem foarte aproape să obţinem mijloace nerambursabile în valoare de 25 mil. euro pentru investiţii în sector. Pe parcursul perioadei de referinţă, au fost deschise pentru şcolile de profil 2 fabrici în domeniul viti-vinicol cu o investiţie totală de 650 mii euro şi dotate 20 de ateliere în sumă totală de aproximativ 1 mil. de euro.

Sănătate. Începînd cu 2010, au fost lansate proiecte de modernizare, renovare, construcţie, precum şi dotare a instituţiilor medicale din ţară în cadrul asistenţei medicale primare, spitaliceşti şi de urgenţă. S-au construit ori reconstruit 78 de centre de sănătate. Aceasta a permis accesul calitativ la asistenţa medicală mai aproape de casă pentru 1,2 mil. cetăţeni. Obiectivul de bază al acestui proiect rămîne asigurarea accesului locuitorilor de la sate la servicii medicale de calitate. Dar este adevărat că nu ne putem permite să deschidem asemenea centre în fiecare sat, pentru că trebuie să avem şi finanţare respectivă.

A sporit gradul de protejare financiară a populaţiei. Acoperirea cu asigurări medicale s-a mărit de la 71.6 % in 2009 pina la 81.6 %. Acoperirea cu medicamente compensate a crescut de 2.5 ori in 2012 comparativ cu 2009, iar costul medicamentelor a scăzut cu 15 %. De aceste acoperiri beneficiază toată populaţia, inclusiv familiile vulnerabile.

În 2013 urmează a fi dat în exploatare un nou bloc chirurgical republican modern, compus din 16 săli de operaţie, dotate cu utilaj modern de ultimă oră de serviciile căruia vor beneficia 4500 cetăţeni anual. Tot în 2013 vor fi date în exploatare alte două instituţii medicale, construcţia cărora a început în 2010: Centrul de transplant de măduvă osoasă şi a Centrul educaţional pentru copiii internaţi pe termen îndelungat în Institutul Oncologic, de care vor beneficia anual 840 copii. Este extrem de important să reuşim finalizarea la timp a acestor proiecte.

Protecţie socială, combaterea sărăciei, drepturile omului. Reţeaua de siguranţă socială a rezistat la toate provocările acestei perioade dificile. Au intrat în fază de ireversibilitate o serie de reforme magistrale cum ar fi: ajutorul social, de care beneficiază peste 100 mii de familii, a fost regîndit sistemul de susţinere a persoanelor cu dizabilităţi, a fost lansată reforma în domeniul pensiilor.

Ajutorul pentru perioada rece a anului a fost instituit în ianuarie 2011. Am construit 29 centre sociale comunitare, care deservesc pînă la 33 000 de săraci, persoane în etate, persoane cu dizabilităţi şi reprezentanţi ai altor pături vulnerabile.

Rata sărăciei a scăzut în aceşti trei ani, dar nu şi numărul celor care se simt săraci. În 2012 ajutorul social şi-a demonstrat eficienţa în întreaga lume, dar e nevoie de timp ca acesta să se manifeste eficient şi la noi.

Trebuie să motivăm oamenii să se reîncadreze în cîmpul muncii, să ne concentrăm pe cei care într-adevăr au nevoie de ajutor, să excludem cerinţele inutile. Dacă nu o vom face în continuare, foarte rapid, ineficienţele sistemului vor creşte ca impact negativ şi ca pondere.

Însă Republica Moldova nu se sfîrşeşte în limitele hotarelor sale geografice, ci este acolo unde sînt cetatenii nostri. Conform ultimelor date, peste hotare sunt peste 800 mii moldoveni. În astfel de conditii, doar printr-un efort conjugat a celor de aici şi a cetăţenilor de peste hotare, putem dezvolta, transforma şi moderniza Moldova, astfel încît conaţionalii noştri să poată reveni acasă. Anume pentru accelerarea acestei interacţiuni şi conlucrări cu cetăţenii de peste hotare am creat recent Biroul pentru Relaţii cu Diaspora, care a demonstrat deja că este o instituţie publică viabilă şi activă. Concetăţenii noştri stabiliţi în diferite ţări trebuie să ştie că Republica Moldova este ţara lor şi că tot ce facem noi este inclusiv pentru binele lor.

Stimaţi deputaţi!

Raportul pe care l-am prezentat astăzi vorbeşte despre unele reuşite înregistrate pînă în prezent în principalele domenii de activitate. Sigur că aşteptările noastre ale tuturor au fost mult mai mari şi sigur că se putea de făcut mult mai mult dacă Republica Moldova ar fi avut condiţiile necesare. Dar, chiar şi în aceste condiţii putem constata că în ultimii ani în Republica Moldova au fost demarate importante procese care trebuiesc duse la bun sfîrşit pentru ca de rezultatele lor să beneficieze oamenii.

Sînt conştient de faptul că nu acest raport îi interesează pe cei care au iniţiat moţiunea de cenzură. Totodată, consider că noi ne-am facut daotria, bazîndu-ne pe realitate. Sînt cu sentimentul de datorie îndeplinită, am promovat deschis şi transparent obiectivul de integrare europeană a ţării noastre. Indiferent de rezultatele acestui exerciţiu, ţin să vă asigur că eu şi colegii mei vom continua să muncim pentru a transforma Republica Moldova într-un stat cu adevărat liber, democratic, european şi pentru a oferi un trai decent cetăţenilor!

Sursa: www.pldm.md

Declaraţii şi comunicate de presă

• Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului pe motiv de corupţie
  PCRM, 28 februarie 2013

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet