Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPLDM

Discursul lui Valeriu Streleţ la solicitarea votului de încredere pentru mandatul de Prim-ministru

|versiune pentru tipar||
PLDM / 30 iulie 2015
Partidul Liberal Democrat din Moldova

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,
Onoraţi invitaţi,
Stimaţi deputaţi,

Aş vrea să încep acest discurs prin a mulţumi, în numele meu şi al colegilor propuşi pentru noul Cabinet de miniştri, tuturor cetăţenilor Republicii Moldova care, la 30 noiembrie 2014, au făcut o alegere pentru un viitor democratic, prosper, civilizat şi european al generaţiilor actuale şi celor care vin.

Învestirea guvernului are loc într-o perioadă extrem de dificilă: atât politic şi economic, cât şi moral-spiritual. Frauda de proporţii nemaivăzute din sectorul bancar a generat o reacţie în lanţ, care a destabilizat situaţia economică, a dus la devalorizarea monedei naţionale, la scumpirea resurselor financiare, la creşterea tarifelor la resurse energetice, scumpiri în lanţ şi la regres economic. Relaţiile cu partenerii de dezvoltare sunt la cel mai jos nivel de la 2009 încoace. Asistenţa financiară externă destinată pentru suport bugetar este suspendată sau îngheţată până în momentul când guvernarea nu-şi va proba prin fapte angajamentul său pentru reforme democratice.

Întreaga noastră regiune este afectată de criză economică şi de serioase provocări de securitate. Vecinii noştri ucraineni luptă pentru a-şi apăra integritatea teritorială şi este greu să anticipăm felul în care vor evolua evenimentele mai departe şi cum vom fi afectaţi noi de aceste evenimente.

Anume în aceste condiţii vin în faţa Dstră, stimaţi colegi, pentru a solicita votul de încredere în învestirea unui guvern democratic şi proeuropean, care s-a lăsat cam mult aşteptat.

Ieri a fost ziua Constituţiei ţării noastre, dar şi s-au împlinit exact 6 ani de la alegerile parlamentare care au remodelat scena politică, alimentând speranţele majorităţii populaţiei într-un viitor european mai bun, civilizat şi prosper. Pe unele domenii avem reuşite notabile, care ne-au ajutat să schimbăm în bine viaţa oamenilor. Au fost realizate mii de proiecte de infrastructură — grădiniţe, şcoli, iluminare stradală, edificii culturale, centre de sănătate, drumuri naţionale şi cele din intravilan, apeducte şi sisteme de canalizare. Au fost puse în practică multiple proiecte de infrastructură post-recoltare în sectorul agricol, care a beneficiat de creşterea graduală a fondului de subvenţionare în fiecare an. Au fost iniţiate reforme profunde pe mai multe sectoare şi domenii, care ne-au permis să devenim stat partener asociat cu UE iar cetăţenilor noştri să se bucure plenar de una din libertăţile de bază — cea de deplasare.

Dar avem stagnări şi regrese notabile în mai multe domenii pe care suntem obligaţi să le contracarăm. În aceste condiţii, fiind ghidaţi împreună cu colegii mei de o fermă determinare de redresa situaţia şi de a mişca Moldova înainte, rog să-mi permiteţi, stimaţi colegi deputaţi, să fac o succintă prezentare a Programului de activitate a Guvernului Alianţei pentru Integrare Europeană III.

Ordinea expunerii capitolelor în programul de activitate a Guvernului nu semnifică gradul de importanţă a domeniilor abordate, deoarece toate problemele cu care se confruntă societatea sunt în egală măsură stringente şi necesită soluţionare urgentă.

Excluderea corupţiei din viaţa publică şi din mentalitatea colectivă va fi o prioritate absolută a noului Guvern deoarece acest fenomen a devenit omniprezent, generând reacţii în lanţ care strangulează economia şi erodează temeliile statului de drept, descurajând antreprenorii şi cetăţenii oneşti. Printre acţiunile pe care Guvernul şi le propune pentru executare în mod prioritar la acest capitol se numără:

Pe domeniul POLITICA EXTERNĂ, SECURITATE ŞI APĂRARE, Guvernul îşi propune implementarea practică a unor obiective fundamentale şi ambiţioase, cum are fi:

Obiectivul de REINTEGRARE A ŢĂRII va fi una din preocupările constante a guvernului după învestirea sa. Eforturile noastre se vor concentra pe următoarele direcţii de bază:

La acest capitol, urmare a consultărilor cu viceprim-ministrul pentru Reintegrare, se conturează şi o viziune care, deocamdată, nu este inclusă în programul de activitate a Guvernului, dar care poate constitui subiectul unui document separat de politici — definirea unui termen definit pentru reintegrarea ţării.

Republica Moldova nu va putea nici merge înainte şi nici creşte fără o DEZVOLTARE ECONOMICĂ durabilă, asigurarea SECURITATĂŢII ENERGETICĂ, SPORIREA COMPETITIVITĂŢII ŞI CREAREA LOCURILOR DE MUNCĂ

În ultimul timp, deja şi oamenii mai puţin iniţiaţi în politică şi economie vorbesc despre necesitatea restabilirii relaţiilor cu Fondul Monetar Internaţional, ca o precondiţie pentru normalizarea cooperării cu toţi partenerii de dezvoltare. Guvernul va avea acest obiectiv prioritar şi va întreprinde demersuri susţinute pentru atingerea lui în termeni cât mai restrânşi.

În acest context, Stabilizarea, Transparentizarea şi consolidarea sectorului financiar-bancar, constituie una din principalele priorităţi, constituind piatra de boltă de care depinde starea economiei şi societăţii per ansamblu. Echipa guvernamentală contează foarte mult pe susţinerea parlamentului în vederea punerii în practică a tuturor obiectivelor din programul de activitate a guvernului la acest capitol şi în mod prioritar:

Nu vom ezita să demarăm, în cooperare cu parlamentul, verificarea modului de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău, de executare a angajamentelor contractuale şi întreprinderea acţiunilor în apărarea interesului statului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Un obiectiv prioritar va constitui şi asigurarea protecţiei dreptului de proprietate, a respectării obligaţiilor contractuale şi a prevenirii tentativelor de preluare abuzivă a afacerilor. În aceiaşi linie se înscrie şi prioritatea de a elabora şi aproba, în cooperare cu Parlamentul, a legislaţiei în vederea instituirii funcţiei de avocat al poporului pentru protecţia mediului de afaceri (business ombudsman).

Noul Cod al Muncii este solicitat atât de asociaţiile patronale cât şi de sindicate. Adoptarea acestuia va fi o prioritate pentru noul Guvern. La fel de importantă este şi revizuirea şi consolidarea mecanismului de analiză a impactului de reglementare în procesul de creaţie legislativă, inclusiv în cadrul procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea europeană, neadmiterea aprobării fără analiza impactului de reglementare a actelor normative şi legislative care afectează sectorul privat. O atenţie specială va fi acordată Inovaţiilor, cercetării şi dezvoltării tehnologice, cu accentul pe implementarea practică a realizărilor ştiinţifice şi inovaţionale. Politici fiscale şi administrare fiscală şi vamală eficientă va constitui o preocupare constantă a Guvernului, având drept obiectiv motivarea şi stimularea mediului de afaceri de a se dezvolta prin respectarea rigorilor legale şi în parteneriat cu autorităţile statului. Nu mai puţin importantă este Administrarea proprietăţii publice, care să aducă cetăţenilor siguranţa probată prin fapte că statul îşi poate proteja şi multiplica avuţia.

Dezvoltarea agriculturii moderne va garanta securitatea alimentară a ţării prin dezvoltarea dinamică a sectorului agroindustrial şi sporirea competitivităţii/productivităţii acestuia, cu accente pe: promovarea producţiei cu valoare adăugată înaltă, asigurarea pieţei interne cu produse autohtone competitive, substituirea produselor agroalimentare din import şi creşterea exporturilor, în special de produse finite. Măsurile primordiale vizate de guvern la acest capitol se vor axa pe: revizuirea sistemului de impozitare în agricultură, resetarea şi regândirea sistemului de subvenţionare în agricultură, accesul sectorului la resurse financiare cât mai ieftine şi pe termen lung.

Securitatea energetică a ţării şi eficienţa energetică va constitui una din preocupările majore ale cabinetului de miniştri şi a mea personală. Dependenţa de energia de import dintr-o singură sursă ne-a transformat în ostateci nu doar a unor costuri exagerate şi fraudelor din sistem, dar şi ne face foarte vulnerabili în faţa unui posibil şantaj cu tentă geopolitică. Integrarea Republicii Moldova în piaţa energetică europeană prin construirea infrastructurii de interconectare cu sistemele energetice ale celor mai apropiate state europene (în primul rând România) şi transpunerea acquis-lui Uniunii Europene în domeniul energetic vor fi în topul agendei guvernului.

Un alt domeniu indisolubil legat cu precedentul este Justiţia şi consolidarea statului de drept. La întâlnirea de ieri cu reprezentanţii investitorilor străini mi s-a spus că business-ul tratează sistemul de justiţie drept un cost suplimentar şi nu drept un pilon de sprijin şi element de garanţie. Este inadmisibil ca această stare de lucruri să perpetueze în continuare, deoarece suferă nu doar subiecţii antreprenorialului dar şi foarte mulţi oameni oneşti. Setul de acţiuni şi măsuri pe care guvernul urmează să le realizeze împreună cu parlamentul vizează atât sistemul judecătoresc, cât şi sistemul procuraturii. Sunt masuri primordiale pe care le vom realiza în cooperare cu partenerii de dezvoltare, cu suportul expertizei profesioniste în domeniu şi urmând cele mai bune practici europene.

Afacerile interne şi siguranţa cetăţeanului, buna guvernare, protecţia sănătăţii şi cea socială, grija faţă de tineri şi oamenii în etate, reforme în administraţia publica centrală şi locală care să garanteze servicii publice de calitate şi accesibile, securitatea informaţională şi mass-media independentă, cooperarea cu societatea civilă şi o atenţie deosebită care urmează să o acordăm culturii — toate aceste obiective sunt extrem de importante şi sunt detaliate în programul de activitate a Guvernului pe care-l aveţi în faţă, stimaţi colegi deputaţi.

Am comunicat zilele curente cu mai mulţi parteneri sociali relevanţi — mediul academic, de afaceri, asociativ, patronate, sindicate, asociaţii culturale şi de creaţie, ambasadori şi parteneri de dezvoltare. Toţi conştientizează faptul că suntem “contracronometru” — nu mai putem pierde nici o zi. În caz contrar gravele probleme cu care ne confruntăm pot genera un colaps sistemic, o reacţie destructivă în lanţ cu efecte imprevizibile.

Scopul final al actului de guvernare, pe care ne angajăm să îl înfăptuim, este consolidarea unui stat puternic, care să servească poporul. Un stat cu instituţii corecte şi drepte, care acţionează în baza principiului transparenţei şi eficienţei. Un stat unde funcţionează legea, unde instituţiile de drept sunt depolitizate, unde justiţia se face în interesul cetăţeanului, iar banul public este cheltuit în interesul public. Un stat în care corupţia şi crima sunt efectiv combătute, iar prioritare sunt respectul pentru drepturile şi libertăţile omului, refacerea spiritului comunitar şi întărirea solidarităţii.

Condiţiile în care are loc votul pentru învestirea Guvernului AIE III sunt diferite de votul din 18 februarie. Avem o majoritate parlamentară clar definită, proeuropeană şi democratică, fapt pentru care ţin să le mulţumesc liderilor partidelor care constituie această majoritate: Dlui Vlad Filat, Preşedinte al PLDM, Dlui Marian Lupu, Preşedinte PDM şi Dlui Mihai Ghimpu, Preşedinte PL. Domniile sale au reuşit, cu înţelepciune şi responsabilitate, să găsească compromisul necesar şi să depăşească propriile orgolii politice, făcând posibilă depăşirea unei lungi crize politice. La fel de sincer le mulţumesc fracţiunilor parlamentare ale partidelor menţionate pentru coeziune şi suport în formarea echipei guvernamentale.

Votul de astăzi pentru investirea guvernului va fi un vot pentru normalitate, un vot care să le ofere cetăţenilor siguranţa că pot avea încredere în capacitatea clasei politice de a le proteja interesele. Necesitatea afirmării unui spirit de consolidare şi solidaritate socială este astăzi mai actual ca niciodată. Acesta ar fi motivul care ar încuraja deputaţii şi din alte fracţiuni parlamentare, în afară de cele care au constituit majoritatea, să susţină echipa guvernamentală şi programul de activitate a acesteia.

Îmi doresc un spirit de echipă în noua echipă guvernamentală, care să depăşească ambiţiile înguste de partid şi în cadrul căreia competiţia politică să fie înlocuită de competiţia pentru randament şi performanţă. La fel de importantă va fi şi o cooperare exemplară a guvernului cu parlamentul. În acest sens, voi apela la unele citate care aparţin marelui profet şi împărat Solomon (din Cartea Proverbelor şi din Eclesiastul):

“Planurile nu izbutesc, când lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc când sunt mulţi sfetnici. Căci prin măsuri chibzuite câştigi bătălia şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa.”

Şi un alt citat: “Cine se uită de unde bate vântul, nu va semăna, şi cine se uită de unde vin norii, nu va secera. Dimineaţa, seamănă sămânţa şi până seara nu lăsa mâna ta să ţi se odihnească, deoarece nu ştii ce va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amândouă sunt deopotrivă de bune.”

Morala acestor texte este să muncim, să activăm, să dăm dovadă de iniţiativă in ciuda oricăror provocări. Nu trebuie să ne uităm prea mult la vânturile si norii geopolitici, ci trebuie sa facem ceea ce avem de făcut, să asigurăm sinergia cooperării dintre guvern şi parlament şi să aducem marile schimbări în ţara.

Dacă vom întruni aceste condiţii şi vom crede cu fermitate în obiectivele care ni le propunem, dacă ne vom consacra deplin şi fără rezerve dreptăţii, adevărului şi servirii cetăţenilor — vom reuşi.

Acestea fiind spuse, rog să-mi permiteţi, stimaţi deputaţi, să vă prezint întreaga componenţă a cabinetului de miniştri, propus astăzi pentru investire:

  1. Valeriu STRELEŢ — Prim-ministru al Republicii Moldova
  2. Gheorghe BREGA — Viceprim-ministru
  3. Victor OSIPOV — Viceprim-ministru
  4. Stephane BRIDE — Viceprim-ministru, Ministru al Economiei
  5. Natalia GHERMAN — Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene
  6. Anatol ARAPU — Ministru al Finanţelor
  7. Mircea BUGA — Ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
  8. Oleg BALAN — Ministru al Afacerilor Interne
  9. Ion SULĂ — Ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare
  10. Loretta HANDRABURA — Ministru al Tineretului şi Sportului
  11. Corina FUSU — Ministru al Educaţiei
  12. Valeriu MUNTEANU — Ministru al Mediului
  13. Anatolie ŞALARU — Ministru al Apărării
  14. Iurie CHIRINCIUC — Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor
  15. Vladimir CEBOTARI — Ministru al Justiţiei
  16. Vasile BÎTCA — Ministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
  17. Monica BABUC — Ministru al Culturii
  18. Ruxanda GLAVAN — Ministru al Sănătăţii
  19. Pavel FILIP — Ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

Vă mulţumesc, Vă doresc sănătate, pace şi prosperare şi fie ca bunul Dumnezeu să ocrotească ţara noastră — Republica Moldova!

Sursa: www.pldm.md

Guvernul a fost învestit Discursul susţinut de Liliana Palihovici la finalul sesiunii parlamentare