Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Doamnelor şi domnilor,
Statul de drept constituie un principiu fundamental şi o valoare supremă a Republicii Moldova. Acest principiu este consfinţit şi garantat de art. 1 alin. (3) din Constituţia Republicii Moldova. Trebuie reţinut faptul că statul de drept este un proces complex, care îmbină eforturile comune ale tuturor, ale ramurilor puterii în stat, ale autorităţilor publice, ale organelor de drept şi a fiecărui cetăţean în parte.
Noţiunea de “stat captiv” îşi are sorgintea în Republica Moldova odată cu apariţia şi dezvoltarea fenomenului oligarhico-corupt şi deja a devenit faimos şi peste hotarele plaiului mioritic. Această faimă are un caracter malefic datorită scandalurilor de corupţie, organelor de stat controlate politic.
Datorită subordonării politice a organelor de ocrotire a normelor de drept abuzurile în efectuarea justiţiei au avut loc şi continuă şi în prezent.
O dimensiune total distinctă şi o altitudine ameninţător de ilicită al fenomenului de control politic al justiţiei a fost atins în acel moment cînd Justiţia Moldavă a început a fi utilizată pentru lichidarea oponenţilor politici.
Tonalitatea acestui fenomen de control politic total al sectorului justiţiei a atins un nou apogeu concomitent cu abuzurile juridice procedurale comise la ridicarea imunităţii domnului Vlad Filat.
Acestea nu s-au limitat la cele menţionate şi au continuat la nivel de CNA şi Procuratură Generală, prin interzicerea accesului deputaţilor din Fracţiunea parlamentară a PLDM în incinta instituţiei publice — Curtea de Apel Chişinău la data de 18.11.2015, precum şi în instituţia de stat — Penitenciarului nr. 13.
Suplimentar la acţiuni ilegale, vom remarca încă una — revoltătoare -privarea de dreptul constituţional la libera exprimare a deputatului în exerciţiul mandatului Vlad Filat, după şedinţa de judecată de la Curtea de Apel Chişinău din data de 18.11.2015.
Onorat Parlament,
În contextul celor expuse mai sus, vom menţiona că accesul deputatului în incinta Curţii de Apel Chişinău care este şi o instituţie publică, nu poate fi limitat sau blocat. În acest sens vom remarca art. art. 117 al Constituţiei statuează că: “În toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sînt publice. Judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură.”.
Acelaşi lucru este consfinţit şi la art. 10 alin. (1) al Legii nr. 514 din 06.07.1995 privind organizarea judecătorească.
Mai mult decît atît, potrivit art. 21 alin. (2) al Legii nr. 39 despre statutul deputatului în Parlament: “Deputatul are dreptul de a vizita, prezentînd legitimaţia de deputat, orice organ de stat şi obştesc, orice unitate, în modul stabilit de Biroul permanent.”.
În acest context, vom remarca faptul că deputaţilor Fracţiunii parlamentare a PLDM nu li s-a permis accesul nici măcar pe holurile Curţii de Apel Chişinău, ceea ce este ilicit şi inexplicabil.
Forţele speciale care au îngrădit ilegal dreptul deputatului de acces într-o instituţie publică aparţin Detaşamentului cu Destinaţie Specială al Departamentului Instituţiilor Penitenciare “Pantera”. În acest context, considerăm nu doar ilegal îngrădirea accesului deputaţilor într-o instituţie publică, dar şi disproporţionată utilizarea forţelor speciale contra deputaţilor care au venit la Curtea de Apel Chişinău, pentru a-l susţine moral pe Preşedintele Fracţiunii parlamentare a PLDM, domnul deputat Vladimir Filat.
Vom menţiona că anterior deputaţilor Fracţiunii PLDM le-a mai fost îngrădit accesul în Penitenciarul nr. 13. Potrivit art. 181 alin. (1) lit. d) al Codului de Executare: “în timpul exercitării funcţiilor de serviciu, deputaţii, au dreptul de a vizita instituţiile care asigură deţinerea persoanelor, fără permisiune specială”.
În aceste condiţii, nu este nevoie de interpretări şi dezbateri pentru a înţelege că procurorii au încălcat flagrant legea cînd au interzis deputaţilor accesul într-o instituţie de stat.
Totodată, menţionam că persoanele ce se fac responsabile de violarea drepturilor fundamentale ale lui Vlad Filat, se fac vinovate şi de încălcarea normelor legale menţionate mai sus şi sunt pasibile de răspunderea legală, stabilită de art. 316 alin. (1) al Codului Contravenţional, pentru “neîndeplinirea cerinţelor legitime ale deputatului în Parlament sau împiedicarea desfăşurării activităţii de deputat”.
Credem că ar fi în spiritul legii dacă Procuratura Generală se va autosesiza în acest caz de violare a normelor legale menţionate mai sus, iar persoanele care au contribuit la încălcarea lor să fie supuse responsabilităţii juridice, potrivit prevederilor legii.
Stimaţi deputaţi,
Cu referinţă la dreptul persoanei la expresie şi opinie, drept de care a fost privat ilicit domnul deputat Vlad Filat ieri, 18 noiembrie 2015, iluminăm cunoştinţa procurorilor că potrivit art. 32 alin. (1) al Constituţiei - Libertatea opiniei şi a exprimării, stabileşte că “Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gîndirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil.
Alineatul (3) al aceluiaşi articol constituţional stabileşte expres cazurile cînd dreptul persoanei la expresie şi opinie poate fi limitat, astfel: «sînt interzise şi pedepsite prin lege
Astfel, deducem că celelalte motive inventate de procurori sunt ilicite şi neconstituţionale.
Remarcăm că la moment, domnul Filat este deputat în exerciţiul mandatului, iar art. 9 alin. (2) al Legii privind statutul deputatului în Parlament prevede că: «Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică sub nici o formă pentru opiniile politice sau voturile exprimate în exercitarea mandatului.»
Potrivit art. 3. Alin. (1) al Legii cu privire la libertatea de exprimare «Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi şi de a comunica fapte şi idei.».
Tot aici vom remarca că Plenul Curţii Supreme de Justiţiei în Hotărîrea nr. 7 din 24.12.2012 Cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a unor prevederi ale Legii cu privire la libertatea de exprimare, prevede că:
”Jurisprudenţa CEDO a delimitat trei categorii principale de exprimare — politică, artistică şi comercială, acordîndu-i cea mai mare importanţă protecţiei exprimării politice, care a fost definită foarte larg, astfel încît să includă discursurile privind toate chestiunile de interes public general.
Totodată, Plenul Curţii Supreme de Justiţie explică că Instanţele de judecată trebuie să ţină cont de faptul că, în conformitate cu art.3 şi 4 din Declaraţia despre libertatea disputelor politice în mass-media, adoptată la 12.02.2004 la întrunirea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, “personalităţile politice, care stăruie să-şi impună opinia politică, prin însăşi acest fapt îşi exprimă acordul de a fi supuşi aprecierilor publice şi criticii în mass-media.”.
Totodată, acest drept este valabil şi însuşi pentru politicieni care au dreptul la opinie şi de a critica oponenţii politici, — drept garantat de articolul 32 din Constituţia Republicii Moldova şi articolul 10 al Convenţiei CEDO — Libertatea de exprimare.
Stimaţi deputaţi din toate fracţiunile,
Declarăm că la moment asistăm cu toţii la o sfidare flagrantă a legii, şi a autorităţii deputatului în Parlament. Mîine putem să ne pomenim fiecare din noi în această situaţie cînd ni se va “închide gura”, nu ni se va răspunde la interpelări, ni se va îngrădi dreptul de acces în instituţiile publice. Rog respectuos să luăm atitudine, altfel ne trezim într-un stat captiv şi totalitar!
Sursa: www.pldm.md