partide.md

|||

PLDM / 2 iunie 2017

Fracţiunea parlamentară a PLDM a iniţiat o moţiune de cenzură împotriva guvernului Filip, în contextul implicării, acoperirii şi lipsei acţiunilor de contracarare a traficului de substanţe anabolizante, prin intermediul Întreprinderii de Stat “Poşta Moldovei”. În acest sens, deputatul Grigore Cobzac, preşedintele comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea activităţii ÎS “Poşta Moldovei” s-a adresat fracţiunilor PCRM, PL şi PSRM cu îndemnul de a semna moţiunea de cenzură.

“Moldova nu îşi poate permite o guvernare implicată în scheme transfrontaliere şi care încearcă să ascundă o serie de crime grave. Înţeleg că toate aceste acţiuni deranjează, persecuţiile şi intimidările nu contenesc, dar cred că ţara şi legea sunt mai presus de tot. Încercarea guvernării de a muşamaliza această schemă, care afectează securitatea statului, dar şi imaginea acestuia la nivel internaţional nu trebuie trecută cu vederea. Este clară implicarea reprezentanţilor guvernării, de la diferite niveluri în implementarea acestei scheme”, a menţionat Grigore Cobzac în mesajul său.

Moţiune de cenzură
asupra activităţii Guvernului — “Pentru acoperirea exportului de substanţe ilicite şi lipsa acţiunilor de contracarare a schemei”

1. În perioada 21.04.2016 — 15.09.2016, în cadrul Parlamentului Republicii Moldova a activat Comisia de Anchetă pentru verificarea activităţii Întreprinderii de Stat “Poşta Moldovei” în legătură cu informaţiile referitoare la organizarea de către angajaţii întreprinderii a transportării ilegale, în afara teritoriului Republicii Moldova, a substanţelor interzise.

2. Rezultatele activităţii Comisiei de Anchetă au scos în evidenţă o multitudine de abateri de la legislaţia naţională şi internaţională la care Republica Moldova este parte, inclusiv şi încălcări eventual pasibile de răspundere penală. Odată cu aceste dezvăluiri au apărut mai multe semnale şi informaţii că schema de organizare a transportării ilegale, în afara teritoriului Republicii Moldova, a substanţelor interzise s-a desfăşurat cu cunoştinţa, şi admiterea ei de către doi miniştri din actualul Guvern, în acelaşi timp la curent cu aceste fapte a fost/este şi Prim-ministrul — fapte care au asigurat viabilitatea schemei de export a substanţelor ilicite peste hotarele Republicii Moldova prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei”.

3. În lumina acestor considerente, precum şi în deplină conformitate cu prevederile Constituţionale consfinţite la art. 106 ale Legii Fundamentale a Republicii Moldova, şi prevederilor art. 116–118 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797 din 02.04.1996, se depune prezenta Moţiune de Cenzură.

Motivare

Acoperirea exporturilor de substanţe ilicite şi lipsa acţiunilor de contracarare a schemei. Refuzul a colabora cu Comisia de Anchetă parlamentară. Prezentarea documentelor false

4. Urmare activităţii sale, Comisia de Anchetă prin prisma materialelor colectate şi în lumina declaraţiilor martorilor, a ajuns la concluzia că schema de export al substanţelor interzise prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei” există, precum şi a constatat documentar existenţa/activitatea ei din 2009 pînă la data de 30.06.2016. De aici rezultă că la momentul activităţii Comisiei exista un fenomen continuu de export peste graniţa vamală a Republicii Moldova, prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei” a substanţelor interzise de legislaţia Republicii Moldova, şi angajamentele internaţionale asumate de către Republica Moldova, ca spre exemplu Convenţia UPU, dar şi alte norme juridice internaţionale. Rezultatele activităţii Comisiei au fost expuse în aşa intitulatul Raport de alternativă, deşi acesta are acelaşi număr de semnături ale deputaţilor intitulat Raport de bază. Astfel, din perspectivă juridică ambele rapoarte dispun de o putere egală, iar Parlamentul nu poate ignora rezultatele activităţii Comisiei, evitînd includerea Raporturilor în ordinea de zi a plenului, avînd în vedere că aceasta (Comisiei) este emanaţia Plenului Parlamentului şi a fost votată/creată cu o unanimitate de 80 de voturi “pentru”.

5. *Remarcăm că noţiunea de substanţe interzise în sensul Raportului Comisiei şi prezentei Moţiuni este identică cu cea prevăzută în “Codul Mondial Anti-Doping. Lista interzisă pentru 2016”. Astfel, în această listă la Capitolul S.1. “Agenţi anabolici interzişi”. La pct.1 sunt incluşi “Steroizi Anabolici şi Androgeni (SAA)”.

6. Comisia a constatat că exportul substanţelor interzise continuă de mai mulţi ani, aceasta avînd forma de organizare a unei scheme criminale şi a fost posibilă de organizat şi funcţionat doar cu cunoştinţa şi eventuala acoperire de către conducerea de vîrf a Întreprinderii de Stat “Poşta Moldovei”, Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Ministerului Finanţelor, Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Guvernului Republicii Moldova.

7. Comisia de anchetă a stabilit că schema de export a substanţelor ilicite are mai multe ramificaţii, iar Comisia a dispus de minimum informaţii şi resurse necesare pentru a face lumină asupra uneia din ele. Modalitatea de transportare a substanţelor interzise reprezintă trimiteri poştale internaţionale recomandate la export, sub formă de pachete mici, cu greutatea de pînă la 2 kilograme, care potrivit clasificării internaţionale se atribuie la categoria scrisori. Comisia a stabilit că potrivit documentelor de producere a CPTP octombrie 2014 — 30 iunie 2016, tuturor acestor scrisori trimise prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei” le-au fost atribuite coduri de bară cu începutul codului RB02xxxxxxxMD. Totodată, trebuie să menţionăm că lotul de trimiteri poştale cu anabolizante reţinut de către Serviciul de Informaţii şi Securitate, aveau un alt cod de bară, ceea ce dovedeşte că ele erau diverse iar cantităţile exportate sunt mult mai mari decît am putea să evaluăm la moment.

8. Toate aceste pachete mici sunt expediate de către persoane fizice din Republica Moldova, iar destinatarii sunt rezidenţi ai SUA, Germaniei, Australiei, Marii Britanii, României, Noua Zeelandei, Rusiei, Spaniei, Canadei ş.a. Urmare a analizei procesului tehnologic de expediere a trimiterilor poştale internaţionale Comisia a stabilit, vicierea procedurilor vamale şi poştale, inclusiv şi utilizarea identităţilor false a expeditorilor. Comisia nu a reuşit să documenteze direct şi în deplină măsură subiectul cu identităţile false a expeditorilor, principalul motiv fiind refuzul ilegal de a prezenta informaţiile de către Ministerul Finanţelor şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, fapt care vine în contradicţie expresă cu art. 104 alin. (1) din Constituţie. Acest fapt dar şi altele descrise în Raport, denotă cunoaşterea schemei şi eventuala acoperire a acesteia de către un ministru în funcţie şi un fost ministru care deţinea funcţia ministerială la momentul activităţii Comisiei. În context, menţionăm că Î.S. “Poşta Moldovei” se află în subordinea Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, iar Serviciul Vamal în coordonarea Ministerului Finanţelor. De aici, nu este greu să identificăm legătura cauzală între aceste instituţii care contribuie la asigurarea viabilităţii schemei de export a substanţelor interzise peste hotarele Ţării şi cunoaşterea faptelor de către actualul Prim-ministru.

9. Actualul Prim-Ministru între anii 2011–2016 a deţinut funcţia de Ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Telecomunicaţiilor, respectiv este mai mult decît la curent cu schemă stabilită de Comisia de anchetă, avînd în vedere documentarea schemei începînd cu anul 2009. Ulterior fiind în funcţie de Prim-Ministru, dl Filip şi după reţinerile anabolizantelor de către Serviciul de Informaţii şi Securitate din februarie 2016 la Aeroportul Internaţional Chişinău, nu a întreprins nici o acţiune rezultativă, palpabilă şi eficientă pentru contracararea ei şi nici nu a dat indicaţii miniştrilor din cabinetul pe care îl conduce să colaboreze sau să facă lumină în procesul de activitate a Comisiei. Este dificil totuşi să înţelegem raţiunea Primului-Ministru de ce nu a insistat ca miniştrii din Guvernul pe care îl conduce să colaboreze cu Comisia, de ce nu a insistat ca organele de anchetă să urgenteze investigaţia? Toate aceste fapte trezesc dubii rezonabile de integritate cauzate de cunoaşterea şi asigurarea viabilităţii acestei scheme prin eventuala acoperire şi lipsa acţiunilor care se impun în vederea contracarării schemei de export a substanţelor ilicite.

10. În acelaşi timp, Comisia de Anchetă a stabilit că pachetele mici internaţionale se perfectau în alt loc decît CPTP (Centrul de Prelucrare şi Transportare a Poştei) amplasat în Mun. Chişinău, str. Gării nr.3, — loc stabillit de cadrul normativ intern al “Poştei Moldovei” şi Serviciului Vamal. Procesul tehnologic, inclusiv pînă la îmbarcarea coletelor de la Aeroportul Internaţional Chişinău, era executat cu majore abateri de la cadrul legal. Viabilitatea în timp a schemei denotă faptul că pe lîngă figurarea în schemă a executorilor simpli — operatorilor poştali, şefi de servicii, lucrători vamali, eventualul aport al său în contribuirea la asigurarea viabilităţii schemei o au persoane cu funcţii de conducerea de vîrf a Î.S. “Poştei Moldovei”, Serviciului Vamal, Ministerul Finanţelor, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi personal Prim-ministrul.

11. În ceea ce priveşte conţinutul trimiterilor poştale şi că anume substanţe interzise se aflau în ele a fost confirmat de rezultatele analizei documentelor de producere CPTP din perioada octombrie 2014 — iunie 2016, prezentate Comisiei de către Ministerul Finanţelor şi alte instituţii publice, copia “Actului privind controlul complex al activităţii economico-financiare a filialei Î.S. «Poşta Moldovei», CPTP” din 27 noiembrie 2012, prezentat Comisiei, în calitate de probă de Sergiu Cebotari, pe atunci şef Serviciu Control Financiar şi Audit Intern al “Poştei Moldovei”. De asemenea fenomenul a fost confirmat şi de mărturiile din Comisie depuse de Sorin Stati — şef CPTP în perioada 30 aprilie 2009 — 17 februarie 2010, cât şi ale lui Sergiu Cebotari. În acest şir logic s-a înscris şi reţinerea de către angajaţii SIS a unui lot de 15 saci de “anabolizanţi” în februarie 2016 la Aeroportul Internaţional Chişinău. SIS a informat în scris Comisia despre conţinutul ilicit al reţinerilor sale.

12. Martorii principali în acest caz, au prezentat informaţii cruciale din perspectiva importanţei sale, dar şi probe video în cadrul şedinţelor Comisiei de Anchetă. În prezent constatăm persecutarea lor de către organele de drept din Moldova. Observăm că persecuţiile lor s-au început după ce au depus marturii şi probe în cadrul anchetei, totodată au făcut publice şi informaţii referitoare la schemă.

13. Astfel, Sergiu Cibotari a fost arestat chiar în ziua când urma sa transmită probe importante pentru Comisie. A fost eliberat peste trei zile, după ce, a întrerupt colaborarea cu Comisia. Acum are câteva dosare penale intentate, este dus prin judecăţi şi tace. Şi el, si familia sa au fost ameninţaţi cu moartea.

14. Sorin Stati — un alt important martor din ancheta Comisiei, a căzut în dizgraţia justiţiei moldoveneşti după ce a depus marturii la Comisie şi a prezentat proba video. Încă in 2014 a fost intentat un dosar penal pe fapt. Din 2014 pîna în 2017 (trei ani), nici o dată nu a fost interogat. Recent, cu doua săptămâni în urma, brusc, a fost pus sub învinuire in acest dosar. Mai mult, i-au mai intentat încă unul. Întâmplător sau nu, locuinţa sa i-a fost spartă in timpul activităţii Comisiei, caz învăluit de mister pînă la moment.

15. Despre cazul cu reţinerea lotului de “anabolizante” în Aeroportul Internaţional Chişinău la 16 februarie 2016, cîteva surse au confirmat că unii din ofiţerii SIS care au depistat acea trimitere ilegala impunătoare, şi anume trei dintre participanţi la acţiune, şi care au avut implicare decisivă, astăzi sunt concediaţi, iar unul dintre ei este cercetat penal pentru divulgarea de informaţii secrete. Asta după ce informaţia despre “anabolizante” a apărut pe Harta Corupţiei. Acest fapt, dar şi altele ne demonstrează că este o intimidare necamuflată şi încercare de a-i reduce la tăcere.

16. Comisia de Anchetă a analizat în complexitate informaţiile obţinute pe tot parcursul activităţii sale şi a ajuns la concluzia că acţiunile Î.S. “Poşta Moldovei”, Serviciului Vamal, Ministerului Finanţelor şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor au fost orchestrate, avînd drept scop îngrădirea coordonată a activităţii Comisiei de Anchetă privind aflarea adevărului despre conţinutul coletelor expediate, cît şi retururile acestora, persoanele implicate în expedierea şi primirea acestor trimiteri poştale sub formă de pachete mici, elucidarea circumstanţelor reale de organizare a exportului substanţelor interzise, precum şi contracararea acestei scheme ilicite prin întreprinderea măsurilor care se impun, cu atît mai mult că ancheta a stabilit informaţii relevante despre schema de export al substanţelor ilicite.

17. În ceea ce priveşte furnizarea către Comisie a informaţiei false. Urmare a solicitării Comisiei către Minister, “Poşta Moldovei” a furnizat informaţii trunchiate şi falsificate ce ţin de evidenţa codurilor-bare atribuite fiecărei trimiteri poştale internaţionale. Informaţia respectivă este foarte importantă, deoarece ar permite identificarea persoanelor care perfectează ilegal pachetele cu “anabolizante”, în alte locuri decât în OP 2000 MD şi astfel ocolesc procedurile vamale. Evident, stabilind că documentele recepţionate sunt false şi incomplete, prin scrisoare, Comisia a informat MTIC despre acest fapt. Răspunsul primit — “Poşta Moldovei nu efectuează asemenea evidenţă” a convins Comisia că MTIC intenţionat nu a dorit să furnizeze informaţie. Or, de asemenea evidenţă “Poşta Moldovei” dispune şi acesta este un fapt stabilit oficial de către Comisie. (vezi pag. 20,21,22 din Raport). Acest fapt la fel aduce atingere art. 104 din Constituţie şi constituie temei pentru adoptarea prezentei Moţiuni.

18. În final, Comisia de Anchetă a stabilit mai multe informaţii şi documente care trezesc dubii rezonabile de integritate în raport cu un şir de persoane exponente a unui interes politic deosebit, şi anume Ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministrul Finanţelor şi Prim-Ministrul, dar şi alte persoane ca Directorul Serviciului Vamal, Directorul Î.S. “Poşta Moldovei”, avînd în vedere argumentele expuse mai sus şi faptele constatate de Comisia de anchetă în Raportul de alternativă şi înregistrat în Parlament ca Proiectul nr. 34 din 20.02.2017.

Menţinerea în funcţie de conducere a persoanelor în raport cu care există dubii rezonabile de integritate

19. Faptele elucidare de către Comisie, precum şi concluziile la care s-a ajuns nu reprezintă unica opinie în raport cu prezentul caz. Astfel, dorim să evidenţiem faptul că presa de investigaţie din Republica Moldova şi anume investigaţia jurnalistică efectuată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice (CIJM). Ancheta Comisiei parlamentare şi Investigaţia Jurnalistica interferează or, ambele au ca obiect de ancheta aceleaşi “anabolizante”. Menţionăm că Investigaţia CIJM a fost desemnată ca cea mai bună investigaţie jurnalistică pe tema corupţiei în cadrul unui concurs naţional organizat de PNUD şi CNA. Tot aceasta publicaţie a ajuns ca semifinalistă în cadrul concursului Premiul European al Presei. Anticipat vă informăm că această investigaţie jurnalistica nu numai că a confirmat principalele concluzii din Raportul comisiei parlamentare, dar a documentat şi caracterul transnaţional al schemei ilicite care îşi are începutul la noi în Republica Moldova.

20. Pe acest fapt a fost intentată o urmărire penală, iar mai multe detalii sunt expuse la pag. 44–47 ale Raportului Comisiei. Dacă la început Procuratura Generală nu a furnizat Comisiei nici o informaţie pe acest caz, după ce am obţinut informaţii de la Serviciul Vamal că există totuşi intentat un dosar penal, şi Procuratura Generală a venit ulterior cu aceiaşi informaţie. Iar sub protecţia secretului anchetei pînă la moment nu este clar cine este vizat de anchetă şi care sunt progresele ei, necătînd că aceste fapte generale sunt de interes public.

21. În aceste condiţii, suntem în prezenţa unor dubii rezonabile în ceea ce priveşte integritatea, cît şi exercitarea cu bună credinţă a atribuţiilor sale funcţionale de către persoanele vizate în prezenta Moţiune.

22. Cu referinţă la acest subiect Curtea Constituţională:

1. a statuat că: “[…] în respectarea principiului constituţional al statului de drept şi în considerarea interesului general al cetăţenilor, este imperativă luarea măsurilor necesare pentru asigurarea aplicării rapide a suspendării sau demisionării miniştrilor şi altor demnitari de rang înalt care fac obiectul unor dubii rezonabile în materie de integritate.”
2. a reiterat, cu titlu de principiu: “[…] este esenţial pentru credibilitatea unui Guvern ca persoanele care îndeplinesc funcţii ministeriale să se bucure de încrederea publicului, de exemplu, prin prezentarea demisiei atunci când există împotriva lor suspiciuni în materie de integritate.”
3. a reţinut că: “[…] un Prim-ministru care a tolerat în componenţa Guvernului miniştri suspectaţi de corupţie, în privinţa cărora a fost iniţiată urmărirea penală, manifestă o sfidare a principiilor statului de drept şi denotă o lipsă evidentă de integritate, devenind în acest mod incompatibil cu funcţia deţinută.”

23. În conformitate cu principiul fundamental al statului de drept, persoanele aflate în funcţii de conducere trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate. În plus, în cazul în care se constată neîndeplinirea condiţiei, ignorarea acestor constatări şi numirea/menţinerea în funcţii de conducere a unor persoane asupra cărora apar dubii rezonabile privind integritatea reprezintă o sfidare a statului de drept. Or, statul de drept are valoare constituţională, iar această valoare trebuie respectată pe deplin.

24. În acest context vom menţiona articolul 56 din Constituţia Republicii Moldova care prevede că: “[…] Cetăţenii cărora le sînt încredinţate funcţii publice […] răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin […].” Astfel, aceste persoane sunt responsabile în faţa poporului şi legii pentru faptele comise, iar într-o democraţie veritabilă, normalitatea constă în demisia imediată a persoanelor care şi-au pierdut încrederea publică, fără a se ajunge la demitere.

25. În continuarea ordinii de idei, considerăm că este contrară principiilor statului de drept menţinerea în funcţii de conducere a persoanelor în raport cu care au apărut dubii de integritate avînd în vedere documentarea faptelor despre funcţionarea schemei de organizare a transportării ilegale, în afara teritoriului Republicii Moldova, a substanţelor interzise, şi că această schemă a funcţionat cu cunoaşterea şi admiterea ei de către doi miniştri din actualul Guvern (Cu titlu de precizare, menţionăm că la moment unul din aceşti miniştri ocupă fotoliul ministerial, iar altul deja nu mai deţine funcţia respectivă), inclusiv cu buna cunoaştere a existenţei schemei criminale, şi lipsa sau mimarea faptelor concrete pentru combaterea ei de către Prim-ministru.

26. A fortiori, persoanele vizate în prezenta Moţiune, contrar prevederilor art. 104 alin. (1) au obstrucţionat activitatea Comisie de Anchetă prin refuzul prezentării informaţiilor solicitate sau prezentarea informaţiilor eronate, fapt care la fel reprezintă încălcarea jurămînutului depus şi anume respectarea cu stricteţe a Constituţiei şi legilor Republicii Moldova.

27. Pînă la clarificarea de către organele de ocrotire a normelor de drept a circumstanţelor veridice în exportul de substanţe ilicite cu eventuala implicare şi acoperire acordată de către miniştrii din actualul Guvern, precum şi cunoaşterea Primului-ministru despre acest fapt, lipsa măsurilor concrete şi rezultative în vederea contracarării schemei, tergiversarea investigaţiilor penale, toate împreună impun necesitatea aplicării răspunderii politice în raport cu aceste persoane, fapt care reprezintă o normalitate pentru statele democratice în astfel de situaţii.

28. Aşa, răspunderea politică are la bază concepţia statului de drept şi democratic şi se referă la răspunderea deţinătorilor unui mandat politic. Prezumţia de nevinovăţie, prevăzută de articolul 21 din Constituţie ca principiu într-un proces penal, este inaplicabilă răspunderii politice. Mai detaliat aceste aspecte fiind expuse în Raportul Comisiei de la Veneţia CDL-AD (2013) 001 din 11 Martie 2013, cu privire la relaţia între responsabilitatea politică şi penală ministerială.

Încrederea publicului în instituţiile statului

29. Încrederea în instituţiile statului, în general, în personalităţi politice şi publice semnifică aşteptările cetăţenilor ca acele persoane sau instituţii să acţioneze în beneficiul lor, iar consolidarea încrederii în Guvern, ca instituţie fundamentală a statului ce simbolizează un element al democraţiei, este în conexiune directă cu respectarea efectivă a principiului statului de drept şi responsabilitatea politică a persoanelor aflate în funcţii de conducere, inclusiv Prim-Ministrul.

30. Cu referire la acest subiect vom menţiona că transportările ilegale au înflorit în perioada când dl. Filip a exercitat funcţia de ministru al MTIC. Or, în subdiviziunea acestui Minister se află şi astăzi Î.S. “Poşta Moldovei”. Ulterior, aceste ilegalităţi au continuat şi în perioada de când Pavel Filip exercită funcţia de Prim-ministru, doar că de această au apărut informaţii că în schemă eventual figurează doi miniştri din Guvernul pe care îl conduce, respectiv conducătorii Serviciului Vamal şi a Î.S. “Poşta Moldovei”. Argumentarea respectivă este descrisă în Raportul Comisiei de Anchetă. Domnul Pavel Filip nu poate nega faptul că cunoştea existenţa schemei, avînd în vedere că despre aceasta au fost multiple informaţii în presă, dar şi societatea civilă a bătut alarma. Este necesar să menţionăm că la data de 02 martie 2016 pe Harta Corupţiei un grup de ofiţeri SIS, SV şi MAI au plasat informaţie despre schema cu “anabolizante”. Probabil, urmare acestor evenimente dl. Filip, în martie 2016, a dispus o anchetă pentru elucidarea schemei criminale, care spre regret a fost doar una formală. Astăzi, cunoaştem — “ancheta” a fost lipsita de substanţă. Or, ilegalităţile nu doar că nu au fost stopate, dar au continuat şi în timpul desfăşurării anchetei Premierului, dacă ea în general a fost desfăşurată sau a fost numai pentru a linişti opinia publică.

31. Avînd în vedere că nivelul încrederii cetăţenilor în instituţiile statului este în drastică descreştere în ultimul an, încrederea în justiţiei este şi mai mică. La moment 73% din populaţie nu are încredere în actul justiţiei. În aceste condiţii menţinerea în funcţii de conducere a acestui Cabinet de Miniştri viciat de flagelul contribuirii în asigurarea viabilităţii schemei de export a substanţelor interzise, admiterea funcţionării ei, lipsa întreprinderii acţiunilor pentru prevenirea ei şi lipsa oricărei reacţii adecvate pentru eliminarea din funcţiile de conducere a persoanelor care au tangenţă la acest fapt, reprezintă un prejudiciu colosal funcţionării democratice a statului, cît şi subminează într-o măsură şi mai mare încrederea publică în instituţiile statului, organele de drept şi Guvern.

32. Implicarea şi lipsa de măsuri adecvate pentru combaterea acestei scheme de export a substanţelor interzise, tolerarea de către Primul-ministru a faptului că miniştrii din cadrul cabinetului pe care îl conduce sunt vizaţi în relaţii de eventuală acoperire şi coordonare a schemei de export a substanţelor interzise prin intermediul Întreprinderii de Stat “Poşta Moldovei”, reprezintă o sfidare crasă a normelor de drept şi vine în contradicţie cu standardele ridicate în materie de integritate din care motiv încrederea acordată Guvernului de către Parlament urmează a fi retrasă.

Dispozitiv

33. Delimitînd foarte clar responsabilitatea politică ministerială de cea penală, potrivit practicilor legale naţionale, precum şi cele internaţionale explicate în Raportul Comisiei de la Veneţia CDL-AD (2013) 001 din 11 Martie 2013, cu privire la relaţia între responsabilitatea politică şi penală ministerială;

În temeiul art. 106 al Constituţiei Republicii Moldova, potrivit căruia Parlamentul poate exprima neîncrederea în Guvern şi prevederilor art. 116–118 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797 din 02.04.1996, care stabileşte depunerea, dezbaterea şi efectele moţiunii de cenzură;

Depunem prezenta Moţiunea de Cenzură, în contextul implicării, acoperirii, lipsei acţiunilor de contracarare, a membrilor actualului Guvern şi personal a Primului — Ministru, în contribuirea la viabilitatea schemei de export al substanţelor ilicite peste hotarele Republicii Moldova, de către angajaţii Întreprinderii de Stat “Poşta Moldovei”, şi exprimăm neîncrederea în actualul Guvern al Republicii Moldova.

Sursa: www.pldm.md