Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Discursul preşedintelui fracţiunii parlamentare — domnul Ion Hadârcă în deschiderea sesiunii parlamentare de toamnă-iarnă
|
|
Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi deputaţi, Stimaţi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice, Doamnelor şi domnilor,
Suntem pe ultima sută de metri a unui îndelungat şi chinuitor parcurs istoric, cu un nume urât de toată lumea — Tranziţie. Pe acest parcurs am îndurat timp de 22 de ani inflaţie, război cu mijloace militare, război cu mijloace economice, sărăcie, exod, comunism, hoţie. În momentul când părea că întunericul ne va înghiţi pentru vecie, la capătul tunelului a apărut pe neaşteptate un licăr de lumină. Scânteia revoltei întru libertate a fost aprilie 2009. Şi iată că, în doar patru ani de guvernare democratică, acel licăr s-a transformat într-o puternică lumină. Este lumina integrării europene, care poate însemna pentru mult-pătimitul nostru popor, sfârşitul rătăcirii prin tranziţie şi salvarea definitivă.
Aici ne aflăm noi astăzi, societatea Republicii Moldova, din punctul de vedere al cronografiei politice, la o răscruce a despărţirii de trecut şi la începutul unei etape noi. Este şansa înnoirii pentru toţi membrii societăţi şi nu doar a unor elite oligarhice sau grupuri de profitori, hoţi sau corupţi, poate deveni perioada ce revine actualei sesiuni parlamentare de toamnă-iarnă 2013–2014.
În această sesiune, avem câteva proiecte prioritare: adoptarea Codului Educaţiei, care va defini procesul de modernizare; adoptarea Legii cu privire la finanţarea partidelor, care este o etapă importantă în afirmarea democraţiei electorale; adoptarea cât mai rapidă a politicii bugetar-fiscale şi a Bugetului de Stat pentru anul 2014. De asemenea reforma Procuraturii Generale, reforma justiţiei şi consolidarea sistemului de combatere a corupţiei rămân printre priorităţile noastre.
Prioritatea de vârf rămâne însă procesul de integrare europeană. La sesiunea APCE din 30 septembrie-4 octombrie, se va discuta raportul despre funcţionarea instituţiilor democratice din RM, primul după rezoluţia din 2009, adoptată de APCE pe marginea evenimentelor din 7 aprilie 2009. Trecerea la etapa de post-monitorizare este obiectivul pe care şi-l propune fracţiunea noastră şi vom promova această opţiune la APCE, prin formularea de amendamente şi promovarea lor pentru a fi adoptate.
La finele lunii octombrie la Chişinău va fi convocată comisia de cooperare parlamentară Republica Moldova — UE. La 18–23 noiembrie la Chişinău va avea loc pentru prima dată, la invitaţia Dnei Ana Guţu, reuniunea Adunării Parlamentare a Francofoniei, Regionala Europa. Circa 100 parlamentari din ţări europene vor veni la Chişinău în ajunul summit-ului Parteneriatului Estic pentru a discuta despre dialogul intercultural prin ştiinţă şi educaţie, având la bază limba franceză.
Rolul nostru ca deputaţi nu se opreşte aici. Trebuie să colaborăm cu celelalte instituţii ale statului întru îndeplinirea programului de guvernare asumat şi, totodată, avem o responsabilitate politică care ne obligă să luăm atitudine faţă de anumite decizii controversate. Este vorba de cazurile privind Banca de Economii şi Aeroportul Internaţional Chişinău. Noi, deputaţii liberal-reformatori, suntem adepţi ai ideologiei liberale şi susţinem deetatizarea proprietăţii publice atât timp cât aceasta se face transparent, conform legii şi în interesul cetăţeanului. Suntem de acord că management-ul privat este mai eficient şi că ar putea îmbunătăţi performanţa economică şi calitatea serviciilor oferite atât de către Banca de Economii, cât şi de către Aeroportul Internaţional Chişinău. Însă privatizarea sau darea în concesiune către o companie privată sunt justificate atunci când se fac spre beneficiul cetăţenilor, nu doar al companiei respective. Atunci când statul are mai mult de pierdut decât de câştigat, astfel de acţiuni nu pot fi justificate de nicio ideologie politică sau altfel de raţionamente. Ceea ce am contestat, inclusiv la Curtea Constituţională, este modul şi condiţiile în care au fost realizate aceste tranzacţii. Rezumând atitudinea noastră asupra situaţiei în jurul BEM şi a Î.S. Aeroportul Internaţional Chişinău, spunem cu fermitate: nu se poate!
Aceste acţiuni ale liberal-reformatorilor au fost ghidate de ideea că interesul cetăţeanului este şi interesul Coaliţiei de guvernare, aşa cum considerăm că este cazul. Sub nicio formă nu intenţionăm să subminăm Coaliţia. Intenţia şi motivaţia noastră nu pot fi puse la îndoială, or anume datorită deciziei majorităţii reformatoare a fracţiunii liberale a fost posibilă formarea acestei Coaliţii şi păstrarea unui Guvern pro-european. Prin votul nostru, am pus capăt unei crize politice şi am evitat alegerile anticipate. Este, desigur, regretabil că foştii noştri colegi au făcut tot posibilul pentru a provoca alegeri anticipate şi periclita succesul Republicii Moldova la Vilnius. Ei au decis să fie în opoziţie, alături de comunişti. Opoziţie, practic, faţă de cursul european al Republicii Moldova, curs pe care noi, liberal-reformatorii, am reuşit să-l salvăm.
Reiterăm angajamentul nostru în cadrul Coaliţiei pro-europene şi considerăm că acum, mai mult ca niciodată, trebuie să dăm dovadă de hotărâre şi determinare, dar şi de solidaritate în faţa obstacolelor interne şi externe. Oponenţii Integrării Europene ştiu că aceste acorduri ne vor duce mai aproape de Europa şi vor diminua drastic influenţa Rusiei în Republica Moldova.
Succesele obţinute până acum nu îi bucură însă pe neprietenii Republicii Moldova. Au apărut presiuni deschise externe şi interne pentru a ne opri din calea firească a Integrării Europene, presiuni de ordin politic, economic şi informaţional. Embargoul rusesc asupra produselor moldoveneşti nu-l putem califica altfel decât o tentativă de embargo asupra suveranităţii naţionale şi a dreptului nostru de a alege un viitor mai bun şi mai previzibil. Vrem să le spunem acestor neprieteni că ulciorul nu merge de multe ori la apă şi nici embargoul rusesc nu poate funcţiona la nesfârşit. Dovada e faptul că tot mai puţine exporturi moldoveneşti merg în Rusia. În schimb, partenerii noştri europeni se arată dispuşi să ne ofere piaţa lor pentru produsele noastre. Trebuie să facem tot posibilul, atât în plan intern, cât şi extern, pentru a facilita accesul producătorilor noştri pe această piaţă mai competitivă, într-adevăr, dar şi mai onestă, şi mai profitabilă.
În contrapondere cu revoluţionarii de profesie, care cheamă lumea în stradă, obsedaţi de ideea veşnicei “revoluţii cu ghimpi de cafenea”, noi ne propunem, în preajma Summit-ului de la Vilnius, convocarea unei ample şi paşnice Adunări populare, la care îndemnăm să participe toate forţele democratice proeuropene din Parlament şi dinafară.
Pentru a depăşi obstacolele dinăuntrul şi din afara ţării, avem nevoie de stabilitate politică, solidaritate, calm şi consecvenţă în realizarea obiectivelor propuse. Partenerii noştri internaţionali, prietenii Republicii Moldova susţin plenar parcursul european al Republicii Moldova. La rândul nostru, trebuie să dăm dovadă de fermitate, responsabilitate şi unitate în efortul nostru de plăsmuire a unui nou destin pentru cetăţenii noştri. În această sesiune parlamentară trebuie să existe un singur obiectiv major: succesul la Summit-ul de la Vilnius!
Sursa: reformapl.md
