VITALIA PAVLICENCO:

Stimaţi reprezentanţi ai presei,

La conferinţa de astăzi din 19 octombrie au participat Iulia Deleu, preşedintele Fundaţiei “Dreptul şi democraţia”, Gaşina Legcova, preşedintele ONG “Femeile Moldovei contra corupţiei”, Andrei Luchian, preşedintele ONG “Adjuta-Cives” şi Vitalia Pavlicenco, preşedintele Partidului Naţional Liberal. Noi mereu am colaborat cu societatea civila, sintem si acum impreuna cu reprezentanti ai acesteia in lupta contra faradelegilor si a coruptiei.

Noi am luptat mereu mereu pentru respectarea legii şi pedepsirea oricăror abuzuri, urmăreşte cu interes modul în care decurge examinarea sesizărilor, depuse de mine instituţiilor statului şi, respectiv, responsabilitatea celor implicaţi în fraude de acest gen.

Sărăcia ţării şi a populaţiei vine de la corupţia în structurile de vîrf a statului prin elaborarea legilor imperfecte şi prin protejarea unor agenţi economici cu capitaluri mari, în spatele căror stau funcţionari de stat.

În cadrul Conferinţei de presă din 03.06.2011, la agenţia Info-Prim Neo, în calitate de preşedinte al Fundaţiei obşteşti “Dreptul şi Democraţia” şi acţionar minoritar al BC “Mobiasbancă”, fiind jertfă a acţiunilor ilegale comise de membrii Consiliului băncii şi de acţionarii majoritari, Iulia Deleu a acuzat banca de faptul că face capital pe fondul sărăciei din Moldova.

Consiliul BC “Mobiasbanca — Groupe Societe Generale” SA şi acţionarii majoritari sînt acuzaţi că prin acţiunile sale ilegale, cu sprijinul funcţionarilor de stat, au comis şi mai comit încălcări ale legislaţiei, prin neplata, către acţionari, a dividendelor timp de 10 ani şi nevarsarea, către Buget a unor impozite pe venit timp de 14 ani, inclusiv a altor impozite, diminuate prin scheme frauduloase în proporţii colosale, ceea ce, evident, contribuie la sporirea nivelului sărăciei în ţară.

Cu mare regret, indiferent de informaţia răspîndită publicului în cadrul conferinţei de presă, care urma să impună instituţiilir de resort să intervină cu acţiuni de competenţă, aceasta nu numai că nu s-a întîmplat, ci, dimpotrivă, fiind sesizate de Iulia Deleu personal, cu excepţia unor instanţe de judecată, şi-au manifestat în mod deschis de a stimula ilegalităţile referitoare la activitatea Băncii, prin neexercitarea atribuţiilor cuvenite. În continuare va relata presei ce are de spus Iulia Deleu.

IULIA DELEU:

Stimaţi reprezentanţi ai presei, mulţumesc pentru că aţi manifestat interes pentru conferinţa noastră, că ne-aţi onorat cu prezenţa.

Dorim să vă comunicăm despre fărădelegile din sistemul bancar, ce nu limitează la cele 4–5 cazuri mediatizate.

Azi vreau să vă comunec despre “atacul raider” în cadrul BC “Mobiasbancă — Groupe Societe Generale” SA, care a adus la neplata mijloacelor băneşti către Bugetul de Stat şi acţionarii minoritari.

Subiectul acestei istorii este următorul:

1. BC “Mobiasbancă”, cu active în jurul a 2 miliarde lei, a fost evaluată la 440 milioane;
2. Pachetul de control de acţiuni de 63% a fost vîndut la o sumă redusă;
3. Acţionarii minoritari au fost intimidaţi şi deposedaţi de dividende şi de acţiuni;
4. Consecinţele acestui “atac raider” a fost neplata impozitului la vînzarea-cumpărarea pachetului de control de acţiuni, estimată aproximativ la 140 mln.lei;
5. Acţionarii n-au primit dividende timp de 10 ani;
6. Ca un element ieşit din comun, am putea spune chiar inovaţional, a fost scutirea, în mod suspect, a Băncii de plata impozitului pe venit, începînd cu anul 1999 pînă în anul 2008, cînd s-a întrodus cota zero la impozitul pe venit.

Stimaţi reprezentanţi a masmedia, respectuos vă rog să difuzaţi cel puţin acest mesaj, dacă nu toată conferinţa de presă.

În sectorul bancar au loc fărădelegile şi deposedările de avere. Îi solicit premierului Vlad Filat să nu se limiteze numai la cazurile investigate de Comisia Parlamentară şi îi adresez următorul mesaj: “Domnule Filat, daca doriti sa aveti sprijinul societăţii civile pentru a duce la bun sfirsit lupta impotriva fărădelegilor, dorim sa vedem mîine în Parlament acţiunile unui luptător pentru adevăr şi valori naţionale şi în cazul pe care il voi expune”.

Acum detalizăm şi deschidem parantezele acestui “atac raider”.

În calitate de pătimită, prin intermediul actualei conferinţe de presă, doresc să reţin atenţia opiniei publice, a instituţiilor statului, a guvernanţilor asupra altor metode de acaparare “raider” a proprietăţii acţionarilor minoritari autohtoni, care nu se produc fără sprijinul şi implicarea politicienilor, a instituţiilor de stat abilitate, prin alte scheme frauduloase, pe care le vom prezenta în calitate de reprezentanţi a societăţii civile.

În contextul discuţiilor asupra atacurilor raider, săvîrşite asupra băncilor comerciale, informez conducerea de vîrf a ţării, în special, pe premierul Vlad Filat, inclusiv publicul, despre faptul că acţiunile ilegale întreprinse în Banca “Mobiasbancă” sînt elemente ale “atacurilor raider”, săvărşite prin alte metode noi, consecinţele căror se reflectă negativ asupra economiei ţării, prin nevărsarea în buget a surselor financiare în proporţii de sute de milioane, inclusiv şi prin deposedarea acţionarilor minoritari de bunurile sale, adică de proprietatea lor.

Consider că toate “atacurile raider” au devenit deja fenomene cu caracter obişnuit pentru ţara noastră şi sînt demarate şi dirijate de personaje influente din structurile statului şi ele există chiar de la începutul procesului de privatizare a patrimoniului statului, adică a bunurilor întregului popor. Acestea se desfăşoară în continuare numai prin diferite scheme şi metode, unele dintre care intenţionez să le descriu eu, astfel, exprimîndu-mi neindiferenţa atît faţă de soarta proprietăţii mele, cît şi a economiei statului în întregime.

În anul 1996, mizînd pe faptul că drepturile constituţionale ale cetăţeanului în Republica Moldova sînt protejate de stat, în baza contractului încheiat între părţi, am investit în capitalul statutar al BC “Mobiasbancă” o sumă enormă de bani. Urmare acestei tranzacţii, Banca şi-a asumat obligaţia de a-mi calcula şi achita anual dividendele cuvenite, ceea ce s-a respectat timp de 3 ani, cu reinvestirea dividendelor în emisiune de acţiuni.

Începînd cu anul 1999 şi pînă în curent, adică pe parcursul a 12 ani, Consiliul Băncii şi acţionarii majoritari, inducîndu-i în eroare pe acţionarii minoritari, dispuneau să nu se distribuie dividendele, invocînd motivul că Banca are încheiate Acorduri cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de a beneficia de facilitatea fiscală cu privire la scutirea impozitului pe venit, iar una dintre condiţiile acordurilor este de a nu distribui dividende acţionarilor.

Erorile acţionarilor din partea Băncii sînt exprimate în faptul că, pe o perioada a 8 ani, adică anul 1999–2002 şi 2007–2011, cînd Banca efectiv a avut încheiate Acorduri cu organul fiscal, nici condiţiile acordurilor şi nici normele de drept fiscale aplicate la încheierea acordurilor, nu prevedeau restricţia de a nu distribui dividendele acţionarilor, fapt pe care îl confirmă şi organul fiscal.

Referitor la perioada de timp de 6 ani, ce cuprinde anii 2003–2006 şi 2006–2008, după cum Consiliul Băncii, în cadrul adunărilor generale a acţionarilor, făcea declaraţii referitoare la scutirea impozitului pe venit în lipsa acordurilor cu organul fiscal, urmează de investigat acţiunile sub alt aspect al legislaţiei.

La 05.01.2007 acţionarul majoritar al Băncii — compania americană, a înstrăinat la preţ redus pachetul de control de acţiuni în mărime de 63,68% băncii franceze “Societe Generale”, cu încălcarea prevederilor art.50, 82 şi 83 din Legea privind societăţile pe acţiuni. Ca rezultat, Consiliul Băncii şi acţionarii majoritari au comis încălcări grave ale legislaţiei la înstrăinarea şi cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni fără acordul Consiliului Băncii şi al Adunării generale anuale a acţionarilor, astfel, prejudiciind enorm Banca şi Bugetul de Stat, fiind o tranzacţie destul de suspectă, care, ulterior, intenţionat poate conduce la falimentarea Băncii sau la alte consecinţe grave — atît pentru economie, cît şi pentru acţionarii minoritari şi alţi clienţi ai Băncii. Conform art.50 din Legea privind societăţile pe acţiuni, organul suprem de conducere al societăţilor pe acţiuni este Adunarea generală a acţionarilor. Adunarea generală a acţionarilor, conform art.50 alin.(3) lit. “f” din Lege, are atribuţia exclusivă de a adoptai hotărîrea cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii, prevăzute de art.83 alin.(2), tranzacţie ce constituie mai mult de 50% din toate acţiunile cu drept de vot ale societăţii. Tranzacţia de proporţii conform art.82 alin.(1) lit. “c” este tranzacţia de achiziţionare de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.

BC “Mobiasbanca”, Banca Naţională, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Procuratura Anticorupţie şi Procuratura Generală interpretează intenţionat în mod eronat normele de drept menţionate, invocînd motivul că acţionarul majoritar, şi nu Banca, a înstrăinat acţiunile, conform propriei sale decizii, neţinînd cont că Societăţile pe acţiuni nu sînt deţinătoare de acţiuni, decît ale unui număr limitat, ce nu depăşeşte 10%, pe termen scurt şi în anumite cazuri, de unde e clar că sensul normelor de drept menţionate vizează înstrăinarea acţiunilor în număr mai mare de 25% şi 50 %, ce aparţin în proprietate acţionarilor majoritari şi nicidecum aflate în proprietatea Societăţii, adică aparţin acţionarilor din cadrul societăţii pe acţiuni.

Nu au manifestat interes instituţiile nominalizate nici faţă de evaluarea intenţionat diminuată a Băncii la doar 440 mln.lei (33,1 mln.USD, 1 $ — 13,32 lei ), pe cînd numai dividendele nedistribuie la acel moment constituiau în jurul la 200 milioane lei. Valoarea ofertei de vînzare a fost estimată la suma de 308,8 mln.lei sau 23,4 mln. USD, la preţul unei acţiuni în valoare de 62,51 bani, fiind un preţ manipulat de persoane interesate, nefiind bazat pe valoarea reală, neţinănd cont nici de valoarea activelor Băncii la momentul negocierilor (a.2006–2007), de 1,8 mlrd.lei (138 mln.USD), conform altor date — 1,895,5 mlrd. -143 mln.USD.

Preţul unei acţiuni de 62,51 lei, propus prin oferta tender, evident era nereal, fără a se ţine cont că situaţia financiară a bancii, pe parcursul a 15 ani de la fondare, era enormă pentru evaluarea acţiunilor la un preţ mai mare, pe cînd, peste un an, de la cumpărarea pachetului de control, acţionarul majoritar a evaluat costul acţiunilor la bursa de valori mobiliare la preţul de 200 lei.

Mai mult — pornind de la cele menţionate mai sus, prin manipularea preţului acţiunilor, concomitent Banca a diminuat plata impozitului pe venit din suma tranzacţiei urmare vînzării pachetului de control, astfel prejudiciind Bugetul de Stat. Urmare a celor expuse şi din motive de neîncredere, acţionarii minoritari, în lipsa propriei voinţe, au fost nevoiţi să-şi înstrăineze acţiunile la preţ redus, în scopul de a avea o sursă de a supravieţui în condiţiile dificile economice, dar şi nemaifiinf protejaţi de stat.

Banca, în persoana membrilor Consiliului Băncii şi a acţionarilor majoritari, nici după înstrăinarea acţiunilor de către unii acţionari minoritari, n-a dispus de a elibera dividendele cuvenite acestora pînă la înstrăinare, însuşindu-şi, astfel, ilegal, fără acordul acţionarilor, profitul acestora, acumulat timp de 10 ani, întrînd chiar şi în posesia cotelor lor din patrimoniul Băncii.

Instituţiile de resort nominalizate, de a căror competenţă ţine investigarea faptelor expuse de mine în cereri, nu au manifestatt interes, chiar dacă şi aceste fapte constituie elemente constitutive ale infracţiunii.

Calific acţiunile instituţiilor nominalizate faţă de examinarea şi cercetarea faptelor drept interes de a-i proteja pe funcţionarii de stat, ce servesc drept “umbrele” activitaţii ilegale şi distribuirii profitului Băncii, în scopul îmbogăţirii personale, prin sustragere deschisă şi ilegală a capitalului, astfel, neexercitîndu-şi atribuţiile lor în modul cuvenit. Urmare a interpretării eronate şi incorecte de către Procuratură şi instanţele abilitate de control a normelor de drept nominalizate. Prin aceasta, ilegal se stimulează funcţionarea lor în detrimentul tuturor acţionarilor minoritari, care au făcut investiţii în capitalul statutar al Băncii, ilegalităţile acţionarilor majoritari, exprimate în deposedarea de bunuri pe acţionarii minoritari, ceea ce constituie o încălcare gravă a prevederilor art.9, 46–47, 127 din Constituţia RM. Acestea prevăd că proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului, că dreptul la proprietatea privată, precum şi creanţele asupra statului, sînt garantate şi, că statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare şi dispoziţia art.1 din Primul Protocol al Convenţiei Europene pentru Drepturile şi Libertăţile fundamentale ale Omului, care prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decît pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Banca, în persoana membrilor Consiliului şi acţionarilor majoritari a Băncii, neţinînd cont de aceste principii constituţionale şi internaţionale, fără acordul meu, în calitate de proprietar-acţionar, se foloseşte de proprietatea mea în detrimentul meu, lipsîndu-mă de surse de existenţă. Pe cînd de proprietatea mea beneficiaza Banca în persoana acţionarilor majoritari — persoane juridice străine, atingîndu-şi scopurile strategice de capitalizare şi extindere a reţelei bancare.

În contextul dat, doresc să fac referinţă la imperfectitatea legislaţiei, care este elaborată la comanda cuiva în favoarea persoanelor juridice cu capitaluri mari şi în detrimentul persoanelor fizice, adică a cetăţenilor de rînd cu unele venituri insuficiente de a supravieţui, însă care sînt impozabile.

Articolul 15 Codul Fiscal. Cotele de impozit

Suma totală a impozitului pe venit se determină:

1. pentru persoanele fizice, inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi întreprinderile individuale:
   • în mărime de 9% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 16200 lei;
   • în mărime de 14% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 16200 lei şi nu depăşeşte suma de 21000 lei;
   • în mărime de 20% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 21000 lei;
2. pentru persoanele juridice — în mărime de 18% din venitul impozabil.

[Art.15 modificat prin Legea nr.224-XV din 01.07.04, în vigoare 01.01.05]

Articolul 15 Codul Fiscal. Cotele de impozit

Suma totală a impozitului pe venit se determină:

1. pentru persoane fizice, cu exepţia gospodăriilor ţărăneşti şi întreprinzătorilor individuali, în mărime de:
   • 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşente suma de 25200 lei;
   • 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 25200 lei;
2. pentru persoane juridice — în mărime de 0% din venitul impozabil;

[Art. 15 modificat prin Legea nr. 111-XVI din 27.04.2007, în vigoare 01.01.2008]

Reproducem exemplul reţinerii impozitului pe venit la sursa de plată în mărime de 5% din suma tranzacţiei — 76522 lei. Ulterior, la 08.07.2009 am primit fişa de verificare de la OF Rîşcani, care reflectă informaţia privind impozitul pe venit reţinut la sursa de plată din veniturile primite în perioada 01.01.2007–31.12.2007, adică perioada cînd am fost silită să înstrăinez o parte din acţiuni, în valoare de 1.821.916 lei, din care organul fiscal mă anunţă că sînt datoare bugetului cu încă cu 226745 lei, rezultînd că organul fiscal încasează dublu impozitul pe venit, probabil, în contul acţionarului majoritar, care a diminuat valoarea acţiunilor la vînzarea lor.

În cererile adresate instituţiilor nominalizatea, am mai menţionat că, la 20.12.2007, în cadrul adunării generale extraordinare a acţionarilor (AEGA) BC “Mobiasbanca” SA s-a examinat problema aferentă măririi capitalului statutar al băncii, prin efectuarea unei emisiuni suplimentare de acţiuni, care, la fel, o consider ilegală, fiind impusă prin interesele unor personaje influente. În baza Hotărîrii Adunării generale extraordinare a acţionarilor, s-a dispus vînzarea acţiunilor din emisiunea suplimentară unui cerc restrîns din două persoane. Astfel, contrar prevederilor legislaţiei, acţionarii minoritari au fost privaţi de drepturile lor de preemţiune la emisiunea suplimentară şi, concomitent, de cotele din capitalul Băncii, acumulat cu aportul acestor pe parcursul a 15 ani pînă în anul 2007, pe cînd acţionarii subscrişi la emisia suplimentară au întrat ilegal în posesia patrimoniului Băncii, neţinînd cont că aceştia nu au avut drepturi preferenţiale în raport cu acţionarii minoritari, lipsiţi de drepturi. Unul dintre subscriitori, care deţinea numai o acţiune cu drept de vot, a întrat în posesia a 884.150 de acţiuni

Conform dispoziţiilor art. 43 din Legea privind societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02.04.1997 — “mărirea capitalului social”, alin.(1) lit.b) capitalul social al societăţii poate fi mărit prin plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare în limitele claselor şi numărului de acţiuni autorizate spre plasare. Însă alin.(2) a acestui articol stipulează faptul că Consiliul societăţii are dreptul să ia decizii privind mărirea capitalului social cu cel mult 50% din valoarea acestuia la data ultimei adunări generale a acţionarilor. În acest caz, acţionarii societăţii dispun de dreptul preferenţial de subscriere la acţiuni proporţional cotei de acţiuni pe care le deţin.

În conformitate cu dispoziţiile art.25, care prevede, în mod expres, drepturile acţionarului, în special, alin.(10) că “acţionarul care deţine acţiuni cu drept de vot are drept de preemţiune asupra acţiunilor cu drept de vot plasate public”.

Toţi acţionarii Băncii, deţinători ai acţiunilor de aceeaşi clasă, au drepturi egale, după cum şi prevede dispoziţia alin. (1) art. 15 al Legii privind societăţile pe acţiuni, însă Consiliul Băncii şi acţionarul majoritar nu a ţinut cont de drepturile acţionarilor minoritari. Consider că, emiţînd decizia privind mărirea capitalului social prin plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare şi vînzarea acţiunilor din emisia suplimentară unui cerc restrîns de persoane intenţionat, Consiliul Băncii a urmărit scopul de deposedare a acţionarilor minoritari de drepturile lor asupra capitalului Băncii. Aceasta este vădit şi din alte prevederi a aceluiaşi articol, care şi urmau, în primul rînd, să fie aplicate, după cum rezultă din dispoziţia alin.(1) lit. a)art.43, ce prevăd în mod expres: “capitalul social al societăţii poate fi mărit prin mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate”, ceea ce intenţionat nu a fost respectat.

În virtutea celor expuse, consider că membrii Consiliului Băncii şi acţionarii majoritari au comis şi încă mai comit încălcări grave ale legislaţiei locale şi internaţionale, prejudiciind enorm Banca, acţionarii minoritari şi Bugetul de Stat, pentru ce ar trebui să ducă răspundere după cum prevăd dispoziţiile art.74 din Legea privind societăţile pe acţiuni, “Persoanele cu funcţii de răspundere, în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia penală, administrativă şi cu legislaţia muncii, răspund pentru prejudiciul cauzat societăţii”, dacă ele:

2. au denaturat sau au ascuns premeditat informaţia despre activitatea economico-financiară a societăţii, altă informaţie pe care creditorii, acţionarii şi autorităţile publice trebuie să o primească în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative;
3. au difuzat informaţie neveridică sau inducătoare în eroare, au folosit alte metode care au condus la schimbarea cursului valorilor mobiliare ale societăţii în detrimentul acesteia;
4. nu au convocat adunarea generală a acţionarilor, încălcînd prezenta lege sau statutul societăţii;
5. au plătit sau nu au plătit dividende sau dobînzi, alte venituri aferente obligaţiilor, încălcînd prevederile prezentei legi, ale statutului societăţii sau ale deciziei de emitere a acţiunilor sau obligaţiunilor;
6. au înstrăinat valorile mobiliare ale societăţii la preţuri evident mai mici decît valoarea lor de piaţă în detrimentul societăţii;
7. au folosit bunurile societăţii în interes personal — fie în interesul terţilor, de care aceştia sînt interesaţi material în mod direct sau indirect;
8. au încălcat ordinea modificării capitalului social al societăţii;
9. au încălcat ordinea încheierii tranzacţiilor de proporţii şi/sau tranzacţiilor cu conflict de interese;
10. au admis încălcări, cu premeditare sau grave, ale altor prevederi ale prezentei legi sau altor acte legislative.

În cereri am mai menţionat şi despre faptul că pare dubioasă şi realitatea creditelor problematice pe perioada a 2 ani — 2007–2008, de la momentul apariţiei acţionarului majoritar a băncii “Groupe Societe Generale”, returnate în anul 2008, în sumă de 36 mln.lei, 10 mln.lei din care au fost recuperate din Fondul de Risc al Băncii, ceea ce a fost confirmat în cadrul adunării generale anuale a acţionarilor din 30.04.2009.

Dubioase sînt şi operaţiunile cu mijloacele băneşti pentru acoperirea pierderilor din Fondul de rezervă, mărirea fondului de plată pe anul 2009 cu 20 milioane lei, pierderile pe anul 2009 constituie o sumă colosală în valoare de 145 milioane lei, dintre care 138 milioane lei pentru creditele problematice, cheltuielile ineficiente pentru programul informaţional, în valoare de 59 milioane lei ş.a. acţiuni, destul de dubioase.

Calific acţiunile menţionate drept spălarea mijloacelor băneşti, prin rambursarea dubioasă a creditelor problematice şi a altor operaţiuni frauduloase în valoare de sute de milioane de lei din capitalul şi fondurile de rezervă a Băncii.

Dubioasă este şi denumirea adevărată a fostului acţionar majoritar din motive că din informaţia din internet, expusă de Bancă, am stabilit o altă denumire “New Century Holdings” — fond privat de capital din 1997, de cînd acţionarul majoritar “Development Capital Corporation” a şi cumpărat pachetul de control de acţiuni.

Ţinînd cont de faptul, că acţionarii minoritari au investit mijloacele băneşti în baza contractelor de participare în fondul statutar cu oferirea drepturilor de acţionar al Băncii, pentru ce banca şi-a asumat obligaţiile de a asigura interesele acţionarului în conformitate cu drepturile oferite şi stipulate în Legea privind societăţile pe acţiuni, Statutul Băncii şi Regulamentul cu privire la fondator şi cota de investire, de a asigura calcularea dividendelor anuale şi, pornind de la natura altor acţiuni, expuse destul de dubioase, consider acţiunile membrilor Consiliului Băncii şi ale acţionarilor majoritari drept infracţiuni contra patrimoniului, exprimate în escrocherie şi delapidare a averii străine, însuşirea în proporţii mari şi deosebit de mari, cauzarea de daune materiale prin înşelăciune şi abuz de încredere, cu însuşirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredinţate în administrarea vinovatului ş.a. infracţiuni, ce cad sub incidenţa art.190–191 din Codul Penal al RM.

În baza tuturor celor expuse, pe lîngă adresările către Banca Naţională şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare, ale căror răspunsuri formale sînt contestate în contencios administrativ la Curtea de Apel, totodată, am sesizat Procuratura Anticorupţie şi Procuratura Generală, care, cu regret, au ajuns la concluzia că nu există temei de a începe urmărirea penală, fără măcar a interpela de la Bancă actele corespunzătoare şi a le supune investigaţiilor în modul cuvenit.

Ordonanţele Procuraturii Anticorupţie şi Procuraturii Generale privind neînceperea cauzei penale au fost contestate de mine în instanţele de judecată, Încheierile asupra contestărilor fiind diferite. Prin Încheierea Judecătoriei Buiucani din 14.03.2011, a fost respinsă plîngerea mea împotriva Ordonanţei Procuraturii Anticorupţie de neîncepere a cauzei penale şi, ulterior, contestată, prin recurs în anulare, la Curtea Supremă de Justiţie, ce urmează a fi examinată. Însă, prin Încheierile Judecătoriei Rîşcani din 29.03.2011 şi 26.09.2011, au fost admise plîngerile mele împotriva Ordonanţelor Procuraturii generale privind refuzul de a începe cauza penală.

Încheierea Judecătoriei Rîşcani din 29 martie 2011, prin care s-a dispus admiterea plîngerii Iuliei Deleu şi a obliga Procuratura Generală să examineze în baza art.274 CPP plîngerea pentru încălcarea legislaţiei de Consiliul Băncii şi acţionarii majoritari a BC “Mobiasbancă — Groupe Societe Generale” SA.

Încheierea Judecătoriei Rîşcani din 26 septembrie 2011, urmare a examinării plîngerii petiţionarei Iulia Deleu privind anularea Ordonanţei Procuraturii Generale de neîncepere a urmăririi penale din 11.07.2011 şi din 05.08.2011 despre respingerea plîngerii, cu obligarea de a lichida încălcările drepturilor indicate în cererea din 01.11.2010 şi începerea urmăririi penale pe cazul dat, prin care s-a admis parţial plîngerea ca întemeiată şi declară nule ordonanţele cu expedierea materialelor Procurorului General pentru organizarea efectuării cercetărilor suplimentare şi înlăturarea încălcărilor admise.

Procuratura Generală, axîndu-şi concluzia numai pe informaţia Băncii Naţionale fără a interpela actele de la bancă şi fără a investiga faptele expuse de mine, astfel, îşi demonstrează incapacitatea de competenţă şi lipsa de interes de a-şi exercita atribuţiile conform legislaţiei în vigoare. Mai mult — Procuratura Generală nu şi-a exercitat atribuţiile nici în baza Încheierii judecătorului de instrucţie a Judecătoriei Rîşcani Mun. Chişinău din 29.03.2011.

Consider că, prin acţiunile şi actele Procuraturii, urmare a examinării Încheierii instanţei de judecată şi a cererii mele, Procuratura şi-a încălcat atribuţiile, prevăzute de art.52 CPP şi art.124 din Constituţia RM, care prevede că “Procuratura reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”.

Prin Ordonanţele sale, Procuratura Anticorupţie şi Procuratura Generală, mi-au îngrădit dreptul la un proces echitabil, prevăzut de dispoziţiile art.6 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî, fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Mi s-a îngrădit şi dreptul la un recurs efectiv, prevăzut de art.13 din Convenţie, care expres prevede — orice persoană, ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane ce au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale.

Fiind jertfă în urma infracţiunilor contra patrimoniului şi a altora, săvîrşite de membrii Consiliului Băncii şi de acţionarii majoritari şi profitînd de drepturile Legii procesuale penale, al cărei scop îl constituie protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, am şi solicitat Procuraturii, în condiţiile Codului de procedură penală, iniţierea cauzei penale.

În contextul dat, doresc să mă refer şi la concluzia trasă de premier — că “Procuratura trebuie să lucreze pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, nu pentru UN singur cetăţean, chiar dacă Procurorul General a fost numit de un partid politic. Numirea politică nu trebuie să fie un paravan pentru acesta, în spatele căruia să se ascundă şi să execute indicaţiile cuiva”.

În virtutea celor menţionate de mine şi, în contextul raportului premierului Vlad Filat din 13.10.2011, prezentat în faţa Parlamentului RM pe marginea atacurilor care au avut loc la acţionariatele mai multor bănci din ţara noastră, îi solicit o atitudine neselectivă faţă de cazurile “raider”, pentru ca societatea civilă să se convingă de faptul că lupta contra acaparării forţate a bunurilor şi a proprietăţii private a altora, care nu-şi doresc să profite de umbrelele Puterii, ci de puterea Legii, este una spre binele societăţii şi pentru dreptate.

Totodată, sprijin poziţia exprimată în informarea publicului despre dezastrul din economie, în special, în sistemul financiar, chiar dacă şi este întîrziat, şi aşteptăm să fie numite concret lucrurile. Aveţi răspunderea să faceţi regulăm, ca instituţiile statului să funcţioneze nu pentru partide, acorduri si alianţe politice — ci pentru oameni, în faţa căror v-aţi asumat responsabilitatea şi căror le-aţi promis prosperitate europeană.

Ţinînd cont de cele spuse, că, “atunci când voi constata că instituţiile nu-şi vor face datoria şi că vor fi utilizate ca instrumente politice, voi reveni în faţa lor şi le voi cere sprijinul”, astăzi dorim să fim auziţi şi noi, pentru ca, în comun cu societatea civilă, să începem a face curăţenie în instituţiile statului, să începem procesul de depolitizare a acestor instituţii strategice, să le scoatem din zona grupurilor de interese şi să le redăm cetăţenilor, după cum aţi spus în Mesaj.

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet