Partidul National Liberal este o formatiune extraparlamentara, dar cu oameni experimentati, fosti deputati, fosti ministri. Toti fostii presedinti ai PNL sint in partid.

Le multumim tuturor care si-au pus umarul la acest eveniment, pentru ca a fost un efort cumulat din partea fiecaruia. La congres au fost prezenti, la momentul deschiderii lucrarilor, 282 delegati din numarul de 367 alesi. De asemenea, au fost prezenti 133 din cei 190 de invitati. Ca invitati, la Congres au fost prezenti scriitorii Vladimir Besleaga, Traian Vasilcau, Andrei Strimbeanu, Constantin Tanase, mai multe persoane publice, cunoscute din Republica Moldova, inclusiv oameni politici, reprezentanti ai sectorului asociativ, scriitori, istorici, avocati, juristi, oameni de afaceri s.a.

La congresul PNL a vorbit Rares Enescu, sosit, impreuna cu Mihail Paul, ca reprezentanti al Partidului Social-Democrat din Romania, cu un mesaj de la presedintele Victor Ponta, precum si Eugen Mihalache, vicepresedinte al Partidului Poporului “Dan Diaconescu”, director pentru relatia cu romanii de pretutindeni, impreuna cu o delegatie.

Le-a adresat un Mesaj de salut delegatilor la Congres Crin Antonescu, presedintele Partidului National Liberal din Romania, precum si Mircea Popescu, presedinte al Consiliului Mondial Roman (2001–2005) din SUA (California).

La Congres a luat cuvintul George Simion, presedintele Actiunii-2012.

Au luat cuvintul la Congres, pe linga liderii teritoriali si membrii PNL (Anatol Marin, Ion Cristea, Victor Raicu, Igor Burca — cel mai in virsta activist PNL -, Ludmila Bolboceanu, Mircea Ochisor, Vita Gheorghe s.a.), asemenea personalitati publice precum Alexandru Mosanu, presedintele primului Parlament democratic, sciitorii Traianus Vasilcau, Isidor Doctoreanu, profesorul Petru Tarhon, participantul la razboiul de la Nistru Anatolie Caraman, Andrei Luchian, presedintele Afjuta-Cives.

Congresul PNL a introdus modificari la Statut si la Program, prevazind in mod expres obiectivul politic de reintregire a neamului romanesc prin Unirea Republicii Moldova cu Romania.

In continuare, urmeaza ca PNL sa pregateasca Proiectul unui Plan desfasurat privind apropierea reunificarii celor doua state romanesti, la care vor contribui toti cei pregatiti, initiati, avind idei si dorinta de a pune umarul la realizarea unei aspiratii realizabile prin vointa romanilor.

Congresul a ales presedintele partidului, organismele de conducere si de control. In functia de presedinte a fost realeasa Vitalia Pavlicenco, in functia de vicepresedinti au fost realesi si alesi Alexandra Can, Anatolie Revenco, Sergiu Afanasiu. Congresul a ales Delegatia Politica Nationala, Comisia Centrala de Cenzori, Curtea de Onoare si Arbitraj, Biroul Permanent Central si Secretarul General.

Serviciul de presa al PNL

Obiectivul Unirii cu România rămîne sacru

Partidul Naţional Liberal va împlini în curînd cinci ani de activitate, după fondarea sa la 16 decembrie 2006. Deşi, în Republica Moldova, existenţa unui partid extraparlamentar este extrem de complicată, PNL a rezistat şi îşi promovează curajos poziţia privind avansarea celui de-al doilea stat românesc pe calea unificării cu primul stat românesc, România — ca cea mai scurtă cale de desprindere definitivă a celui de-al doilea stat românesc de orbita rusească şi de integrare euratlantică rapidă. Doar acesta trebuie să fie destinul românilor şi al alogenilor din Republica Moldova, care pleacă masiv în Europa şi pe alte continente, dezamagiţi de politicile şi practicile promovate de guvernanţii şantajabili.

PNL rămîne activ pe arena politică, fiind apreciat de alegători ca primul partid în top printre partidele extraparlamentare, datorită implicării sale în cele mai grave probleme ale cetăţenilor. Încrederea crescîndă în PNL înseamnă aprecierea poziţiei curajoase a membrilor săi de a spune ce cred despre starea de lucruri din societate şi despre căile pe care le putem parcurge împreună, pentru a salva generaţiile ce ne vor succeda.

Congresul al III-lea al PNL a adoptat obiectivul Unirii celor două state româneşti drept obiectiv programatic. PNL salută că tot mai multe segmente ale societăţii conştientizează că această decizie de importanţă majoră pentru societate este unica justă şi echitabilă în situaţia cînd influenţele din Est şi ale exponenţilor locali ai cercurilor imperiale de la Moscova nu slăbesc, iar guvernanţii nu găsesc nici o soluţie pentru oprirea degradării continue a societăţii şi a vieţii fiecărui cetăţean în parte.

PNL este sigur că numai discuţiile libere, netabuizate, în societate despre căile optime de salvare a populaţiei în faţa iresponsabilităţii şi corupţiei guvernanţilor pot conduce la identificarea drumului nostru spre familia euratlantică, pe care noi îl vedem prin reîntregirea neamului românesc. Numai că noi trebuie să ne regăsim, împreună cu toţi românii, într-un stat prin străduinţa de a nu permite decăderea completă a societăţii pînă la nefuncţionalitatea instituţiilor publice şi părăsirea în masă a baştinei de către cetăţenii care nu mai văd o soluţie pentru supravieţuire aici.

Nimic din ce a fost lipit cu forţa nu rezistă, la fel cum nimic din ce a fost dezlipit cu forţa nu rămîne aşa. Rămîne în picioare numai ceea ce e firesc, iar regăsirea românilor într-un stat naţional, european, este un obiectiv firesc şi multaşteptat.

PNL este convins că lupta pentru acest ideal este justificată şi se va solda cu succes. Să fim curajoţi, consecvenţi şi uniţi pe această cale.

Aşa să ne ajute Dumnezeu.

Raportul Delegaţiei Politice Naţionale, prezentat la Congresul al III-lea al Partidului Naţional Liberal

Stimaţi delegaţi la Congresul al III-lea al Partidului Naţional Liberal,
Stimaţi invitaţi, care aţi răspuns sincerei noastre dorinţe de a vă avea alături de noi,
Stimaţi reprezentanţi ai presei,

Vă adresăm tuturor felicitări cu ocazia Zilei Naţionale a Românilor. Noi am dorit să ţinem congresul al III-lea al PNL pe 1 Decembrie, însă a fost o zi de lucru.

Ne-am întrunit astăzi în cadrul celui de-al treilea for al PNL, după o perioadă destul de activă şi zbuciumată, într-un stat, ce încă nu-şi poate asigura stabilitatea postcomunistă, necesară pentru o evoluţie accelerată spre democratizarea societăţii.

PNL, ca entitate politică sau ca un nucleu de naţional-liberali, participanţi activi, în perioada 1989–2005, la procesele de coagulare a forţelor politice naţionale şi democratice pentru apărarea realizărilor Mişcării de Renaştere Naţională, a existat în două formule anterioare actualei, pe care ne-o dorim definitivă şi în ascensiune.

În aceşti cinci ani am avut multe sfidări şi provocări, dar am rezistat sub regim comunist, rezistăm şi sub guvernarea liberal-democrată. Adevărul este că, în cel de-al doilea stat românesc, PNL, ca partid extraparlamentar activ, nu ca multitudinea de partide conjuncturiste doar cu ştampile, a activat continuu în toţi aceşti cinci ani, ducîndu-şi mesajul românesc şi reformator în casele alegătorilor şi rezistînd în faţa presiunilor de orice gen — fie din partea comuniştilor, fie din partea pretinşilor democraţi. Asta a fost partea cea mai grea în activitatea PNL, ce a avut constant probleme cu Puterea, şi asta pentru că a avut mereu o poziţie curajoasă, spunînd ceea ce alţii s-au temut şi se mai tem să spună.

Astfel, cu mari difucultăţi, subiective, PNL a fost înregistrat la Ministerul Justiţiei pe 3 februarie 2007, în ultima zi şi în ultima oră în termenul prevăzut de lege. PNL s-a confruntat apoi cu imposibilitatea participării în alianţă la alegerile parlamentre din 2009, cînd comuniştii au interzis blocurile electorale. PNL, pentru a nu dezbina electoratul cu viziuni democratice, nu a participat la alegeri ca entitate aparte, ci a participat, prin membrii şi conducerea partidului, la alegeri, părăsindu-şi formaţiunea şi sprijinind altă listă. Aceasta a dus la nepromovarea partidului şi a imaginii sale, ca şi la întreruperea primului mandat al preşedintelui partidului. Mai amintim că PNL a avut, pe listele parlamentare, mulţi candidaţi cu cetăţenia română, care şi-au asumat public şi ferm angajamentul că, dacă intră în Parlament, aleg cetăţenia, renunţînd la mandatul de deputat, spre deosebire de ceilalţi, care, ajungînd deputaţi, şi-au abandonat cetăţenia română.

În continuare, după congresul al II-lea, PNL s-a confruntat cu o problemă de legislaţie. Legea privind partidele politice statua că, dacă o formaţiune nu participă la două scritine parlamentare consecutive, este pasibilă de dizolvare, prin judecată, la solicitarea Ministerului Justiţiei. Faptul a determinat înregistrarea PNL ca şi concurent electoral, după care s-a retras din cursă exact înainte de imprimarea buletinelor de vot, pentru a nu supune comisiile electorale unui efort suplimentar. PNL nu a procedat ca o altă formaţiune, astăzi inexistentă, ce s-a retras, însă după tipărirea buletinelor de vot. PNL a renunţat la cursa electorală de la 29 iulie 2009, după ce partida liberal-democrată nu a cedat unicul vot necesar comuniştilor la alegerea candidatului PCRM la funcţia de şef al statului.

Înainte de 29 iulie 2009 în societate erau mari presiunile asupra partidelor zise “fără şansă” din partea alegătorilor cu opţiuni democratice, care le cereau să nu participe la alegeri, ca să nu împiedice partidele necomuniste “cu şanse” să obţină voturile necesare formării structurilor statului. Dar nu le-au mai obţinut, putem spune că s-a tot greşit că nu s-au coagulat de atunci forţele democratice.

PNL s-a conformat şi a răspuns aşteptărilor, adoptînd atunci o decizie de natură civică şi retrăgîndu-se, cu tot riscul de a fi supus dizolvării. PNL a găsit atunci, parcă, şi o coliziune juridică interpretabilă, ce permitea sa se considere “participare la alegeri” chiar şi numai înregistrarea în cursă. Nu am ajuns, însă, să probăm acest adevăr în instanţele de judecată, pentru că AIE a modificat Legea privind partidele. La adoptarea prevederii injuste, legislatorul avuse în vedere dizolvarea unui partid dacă nu participă la două scrutine în cadrul unor cicluri electorale de cîte patru ani, nu de un an, cu alegeri în fiece an, cum se întîmplă în ultimul timp la noi.

Alte provocări pentru partid după congresul al II-lea al PNL, de pe 9 mai 2009, cînd formaţiunea i-a reîncadrat pe cei ce i-au fost membri şi au candidat la funcţia de deputat pe listele altui partid, fapt pentru care părăsiseră in corpore formaţiunea-mamă, au fost cele legate de neînregistrarea, de către regimul comunist păstrat după 5 aprilie 2009, a rezultatelor Congresului. Demersul conducerii PNL către Ministerul Justiţiei de a înregistra decizia Congresului al II-lea al PNL privind alegerea preşedintelui şi a noii componenţe a Delegaţiei Politice Naţionale a fost respins de ministrul comunist Vitalie Pîrlog, inclusiv după ce a fost readresată o solicitare repetată, cu semnăturile unui grup important de membri ai Biroului Permanent Central al PNL. Deciziile Congresului al II-lea al PNL au fost înregistrate abia după 29 iulie 2009, fapt ce ne-a creat dificultăţi la înregistrarea PNL drept concurent electoral în scrutinul din 29 iulie.

Următoarele provocări PNL le-a avut în perioada referendumului din 5 septembrie anul trecut, în care a lansat univoc Mesajul Unirii cu România, adoptat la 17 aprilie 2010, în şedinţa Delegaţiei Politice Naţionale. Mesajul Unirii este promovat de atunci de PNL şi astăzi sper să îl consacrăm în noua Redacţie a Satutului şi în Noua Redacţie a Programului PNL. (Aplauze.) Vă mulţumesc.

Amintesc, astfel, că, în timpul campaniei electorale pentru referendum, PNL a spus că “vrem un Preşedinte care să ne conducă spre Unirea cu România” — un mesaj-şoc pentru populaţie, ca un duş rece, dar care a avut menirea să înceapă scoaterea românofobiei din sufletele românilor din Basarabia. PNL a avut un clip tranşant în limbile română şi rusă, atacat de comunişti în CEC-ul care ne-a interzis spotul unionist, interdicţie promovată în Comisia Electorală Centrală de reprezentantul PLDM, dar votată inclusiv de reprezentanţi ai PLDM, PD şi PL.

Ne-am judecat cu CEC şi comuniştii la Curtea de Apel Chişinău şi la Curtea Supremă de Justiţie şi am rămas plăcut surprinşi că, în Republica Moldova, poţi să şi cîştigi un proces politic, atît de fundamental pentru orientarea strategică a celui de-al doilea stat românesc. Decizia de judecată privind restabilirea dreptului PNL la un spot unionist, a fost emisă în baza unor precedente create prin examinarea unor cazuri la CEDO, judecătoarea punînd legislaţia europeană mai presus decît viziunile unui obraznic tînăr comunist Serghei Sîrbu sau ale celor din spatele lui, ca şi ale reprezentanţilor PL, PLDM şi PD.

Astfel, de azi înainte, în baza acestor decizii, cea a CSJ fiind irevocabilă, nimeni nu ne va mai putea închide gura cînd vom spune de necesitatea Unirii cu România. Iată unele fragmente din acea decizie istorică pentru românii din Basarabia, cu semnificaţie de simbol şi destin, care statuează nişte principii definitorii pentru libertatea de a vorbi despre Unirea cu România în spaţiul public din Republica Moldova, după o perioadă sovietică dură, sub regimul de ocupaţie care continuă. Este vorba de Hotărîrea, în numele legii, din 24 August 2010, a Curţii de Apel, lăsată în vigoare de Curtea Supremă de Justiţie: Instanţa de judecată reţine că, potrivit jurisprudenţei CEDO, faptul ca un grup de persoane cere autonomie sau chiar revendică secesiunea unei părţi a teritoriului ţării, astfel, cerând modificări constituţionale şi teritoriale semnificative, nu poate justifica în mod automat interzicerea manifestărilor organizate de către acest grup. A cere modificarea teritoriului în luări de cuvânt şi manifestaţii nu înseamnă în mod automat un pericol pentru integritatea teritorială a ţării şi securitatea naţională. Libertatea de exprimare şi dreptul de a exprima păreri constituie una dintre valorile fundamentale ale unei societăţi democratice — precedent — un dosar macedonian (Stankov and United Macedonian Organisation Ilinden v. Bulgaria, nr.29221/95 şi 29225/95 din 02.10.2001, §97) …

S-ar putea să plictisim cu aceste invocări ale situaţiilor neplăcute pentru PNL în anii de după fondare, însa, am luptat în aceşti ani cu fenomene care, într-o societate normală, nu ar trebui să existe. La noi lupta politică se face deja şi prin controlul condamnabil asupra institutiilor statului din partea guvernanţilor. Recent, în octombrie, analistul politic Igor Boţan spunea la Publika TV că “actualii guvernanţi şi comuniştii se poartă aşa cum vor, fără nici o responsabilitate şi fără frică de pedeapsa măriei sale Alegătorul, deoarece acesta îi va vota tot pe ei, în condiţiile cînd nu există condiţii pentru o concurenţă corectă, loială între formaţiuni, partidele extraparlamentare apucînd extrem de greu să îşi promoveze mesajul şi echipa în spaţiul public.”

Astfel, pe lîngă fenomenele injuste şi triste, expuse aici, avem televiziuni controlate de Putere sau de Opozitia din Legislativ, care fac talk-show-uri electorale numai cu partide parlamentare, încălcînd art.18 din Regulamentul Concepţiei de reflectare a alegerilor. Nu mai spunem că, la iniţiativa PL şi PLDM, a fost anulat unicul minut gratis pe zi de publicitate TV în campanie — ca să îşi dea spoturile doar cei ce fură din gros banul public şi plăti 600 euro minutul.

Acestora li se adaugă sondajele de buzunar. Autorii lor nici nu introduc PNL în chestionar înainte de alegeri, în timp ce, după alegeri, cînd dispare frica să nu trecem în Parlament, PNL, conform sondajelor IMAS, apare din nou al cincilea partid în top, adică primul dintre partidele extraparlamentare. Ce-i drept, apare apoi Barometrul de Opinie Publica, cel care ne scapă din chestionar în alegeri, şi ne coboară din nou. S-a procedat aşa cu PNL de două ori, în timp ce sondajul Institutului Republican Internaţional al SUA, în colaborare cu GALLUP, oferă 14 procente de incredere PNL. Este adevărat, înainte de a trimite IRI o scrisoare contra discriminarii, nici acesti sondajişti nu procedau corect cu noi.

PNL, în alegerile la care a participat ca entitate politică, în 2007, în 2010 şi în 2011, şi-a confirmat numărul membrilor şi chiar a avut un mare sprijin din partea votanţilor de peste hotare, din partea basarabenilor plecaţi, ce au dat note “statatalităţii, suveranităţii, independenţei, neutralităţii şi caracterului unitar al statului” prin a părăsi Republica Moldova şi a se stabili cu traiul definitiv în alte ţări, servindu-i pe cei din ţările partenerilor de dezvoltare prin bucătării şi case de toleranţă.

Astfel, PNL a fost constant împiedicat să se alieze în bloc, să îşi înregistreze deciziile congresului, să îşi promoveze mesajul si spotul unionist, iar echipa de conducere — să îşi exercite mandatul. Am rezistat la toate, vom testa şi democraţia actualei conduceri, prin modificarea Programului şi Statutului PNL, urmînd să introducem în Programul formaţiunii obiectivul politic al reîntregirii neamului românesc.

Noi am promovat şi vom promova acest mesaj, fiind ferm convinşi că e singura cale corectă spre adevărul istoric, spre salvarea românilor şi a alogenilor de starea de înapoiere în care suntem ţinuţi pe orbita rusească de forţele externe, dar şi de cele interne, loiale primelor. Forţele imperiale ruse nu ne vor dezvoltaţi, nici prosperi, nici evoluaţi, nici independenţi, nici cu opţiunea NATO, UE, ca să nu mai spun de Unirea cu România.

Am salutat apariţia, pe ambele maluri ale Prutului, a Acţiunii 2012, care propagă Mesajul Unirii şi identitatea românească, a Mişcarii obşteşti 1812, am salutat şi sprijinit Scrisoarea Forului Democrat al Românilor către Guvernele de la Chişinău şi Bucureşti, chemate să examineze şi să realizeze unificarea celor două state româneşti pînă în anul 2012, cînd se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. Ne-am interesat şi în cadrul consultărilor cu Vladimir Filat ce se aude de scrisoarea Forului democrat al Românilor, însă consilierii au apreciat, cu de la sine putere, probabil, că o asemenea scrisoare nu trebuie luată în serios şi, ca o dovadă, este şi uitarea promisiunii privind o şedinţă comună a Guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău.

În general, activitatea PNL poate fi împărţită — între primul şi al treilea congres — în două perioade. În prima am activat în regim comunist, cînd PNL a avut reprezentanţi în Parlament. În a doua — PNL după alegerile din 5 aprilie, 29 iulie 2009 şi 28 noiembrie 2010.

În regim comunist, noi am avut mereu acţiuni temerare. După alegerile locale din 2007, PNL a participat şi a chemat oameni pentru un lanţ între două Parlamente — Sfatul Ţării, care a votat Unirea cu Romania, la 27 martie 1918, şi actualul Parlament, care a fost incendiat pe 7 aprilie 2009 de provocatorii proruşi şi antiromâni.

În 2008, în plin regim comunist, PNL, mereu deschis cooperării, a invitat partidele, considerate democratice, la sărbătorirea zilei de 9 Mai în Scuarul Europei, unde a încins Hora Unirii, în timp ce, peste drum, ocupanţii mîncau terci şi consumau votcă. Au răspuns atunci invitaţiei noastre AMN, MAE şi PLDM -, care, însă, în Hora Unirii nu s-au încins. Unii au jucat şi mai joacă Hora Dezunirii…

În Parlamentul comunist deputaţi PNL am colectat 26 de semnături pentru modificarea art.13 din Constituţie, privind limba română, şi 13 semnături privind modificarea art.11, prin anularea neutralităţii şi deschiderea drumului Republicii Moldova spre blocuri militare. Asta pentru că Republica Moldova nu face parte acum din nici un sistem de securitate, iar investiţii străine solide nu mai vin. Am avut curajul să propunem asemenea iniţiative legislative ca rezilierea Acordului de pace din 1992, ca să plece trupele ruse din Moldova şi să se desfiinţeze Comisia Unificată de Control ce apără regimul separatist, ca şi rezilierea Memorandumului dintre Moldova, Rusia şi Transnistria din 1997, prin care ultima a fost recunoscută parte egală în negocieri, obţinînd dreptul de activitate economică externă independentă, ce erodeaza economia Republicii Moldova.

Deşi am sprijinit partidele — acum la guvernare -, nimeni nu a răspuns propunerii de cooperare. Mai mult — reprezentanţii partidelor de la guvenare au alungat mereu PNL de la acţiunile la care invitau “toată lumea”. Din păcate, invidia oarbă şi concurenţa primitivă, prioritizăile voit greşite i-au împiedicat pe guvernanţi să aibă deschidere, să îşi însuşească arta cooperării, a consensului şi a alierii. Tocmai de aceea Dumnezeu îi tot pedepseşte — nici pe 5 aprilie, nici pe 29 iulie 2009, nici pe 28 noiembrie 2010 — nu se obţine numărul necesar de voturi pentru a se incheia ciclul electoral. Asta pentru că aceştia nu au ştiut să coaguleze o platformă democratică, deşi PNL a propus insistent două formule — Blocul Unităţii Naţionale — BUN-ul — sau Alianţa Unităţii Româneşti — AUR-ul.

Ofertele rămîn valabile, dar amintim, că orice încercare a noastră de a coopera se lovea de îndemnuri gen: “nu participaţi la alegeri”, “dizolvaţi-vă!”, “nu putem coopera, pentru că suntem oponenţi politici”. Prin asta şi prin ce voi spune tot aici vom arăta că este greşit cînd un partid de dreapta consideră că se va descurca de unul singur în toate, adică faţă cu maşinăria rusă strivitoare. Oricum — noi le urăm succes tuturor. Am adresat, înainte de 28 noiembrie, un Mesaj şi membrilor PL, arătînd lipsa reacţiei din partea conducerii lor, care nici măcar nu ne-a permis, în campania electorală ce a urmat, să postăm agitaţie unionistă pe mijloacele de transport în comun, ca “să nu buntuluiască lumea”. După alegeri, Mihai Ghimpu a declarat că rezultatele slabe ale PL au fost cauzate de mesajul unionist al PNL. Păcat. Mare păcat. Ca să nu spun mai mult.

Personal, am fost în Partidul Democrat, condus de Gheorghe Ghimpu, pe ale cărui liste am candidat prima oară pentru Parlament în 1994, cînd scriam articole contra lui Petru Lucinschi, persoana care stă astăzi bine/mersi în spatele unor partide liberale. Iar PD-ul condus de Gheorghe Ghimpu a fuzionat cu Congresul Intelectualităţii, condus de echipa formată din domnii Alexandru Moşanu, Vasile Nedelciuc, Valeriu Matei, Nicolae Dabija, Mihai Ghimpu, Ion Hadârcă, Vasile Şoimaru ş.a.

Noi, naţional/liberalii, cunoaştem ce înseamnă fuzionările, am fost motorul lor şi am elaborat platforma unificării forţelor politice, curăţind drumul pentru actualii guvernanţi, care nu ştiu să fie uniţi. Au participat la toate aceste coagulări ale forţelor democratice şi cei doi foşti preşedinţi ai PNL — Andrei Iuri-Apostol şi Mircea Rusu, foşti deputaţi, care au rămas în PNL şi îi avem astăzi alături de noi. (Aplauze!)

Partidele de la guvernare, ca şi PPCD-ul pe timpuri, au călcat în picioare fair-play-ul, i-au manipulat constant şi “cu multă grijă” pe alegători privind neşansa PNL, ca partid extraparlamentar. Oamenii, cu voturile vîndute pentru o pungă de orez, un săpun şi un mănunchi uscat de pătrunjel aduse de pe alte meleaguri, probabil, îi votează, an de an, pe cei “cu şansă” şi se aleg cu neşansa şi deamagirea. Ei votează partide fără identitate, dar cu promisiuni grase. Şi ajung săraci. Cu televiziuni controlate, cu anularea, în spitrit nedemocratic, a unicului minut gratis pentru spoturi electorale, cu intimidarea oamenilor să nu candideze în locale decît pe listele partidelor lor, pentru că, în caz contrar, “nu vor avea bani de la Guvern”.

Promovînd discriminarea politică şi bugetară, cei patru krai de la Răsărit nu se tolerează nici după locale, alocînd bani în funcţie de cu cine au votat sătenii, pedepsindu-i pe aceştia pentru opţiunile lor. PLDM nu le dă bani primarilor pedişti şi pelişti. Frumoase privelişti democratice, plus coaliţiile democraţilor cu bolşevici, în plin secol XXI, la conducerea raioanelor!

Readucerea comuniştilor la conducere în raioane şi la Chişinău prin coalizarea PLDM cu PCRM, şi nu cu partenerii de Alianţă, este o infracţiune morală, care generează o depresie generală în societatea ce credea că a scăpat de comunişti. Noi, PNL, cînd erau la putere PCRM-iştii, am abordat cele mai sensibile probleme ale societăţii — decomunizarea, anularea înregistrării Partidului Comuniştilor de către Ministerul Justiţiei — şi nu doar pentru că luptam contra unui partid de sorginte comunistă criminală, dar şi pentru că nu a fost publicată hotărîrea Prezidiului de repunere în legalitate a partidelor de esenţă comunistă, cerută insistent de Piotr Kirillovici. Şi acum, personal, am un dosar contra lui Voronin la CEDO, în anul viitor se va rezolva, sper. Nu mai spun că am cerut, ca deputat, — o comisie independentă să analizeze legalitatea averii Familiei Voronin şi sănătatea mintală a lui Vladimir Voronin, cînd a declarat că România e ultimul imperiu al Europei. Asta pe lîngă lupta contra corupţiei şi a deturnărilor masive de ban public de către guvernarea comunistă. I-am întreba pe actualii guvernanţi în ce măsură i-au tras la răspundere pe comunişti pentru degradarea continuă a societăţii, pentru plecarea forţată a românilor peste hotare, pentru viitorul furat al tinerilor? De ce cei votaţi au preluat doar sistemul creat cu meticulozitate de comunişti şi storc din el de parcă e sfîrşitul lumii, fără să îi bage la răcoare pe satrapii antiromâni şi fără măcar să înceapă acea “Schimbare pînă la capăt” prin nedeturnarea banilor publici în interese meschine?

Anii guvernării liberal-democrate, de după debarcarea comuniştilor, sînt o perioadă întortocheată şi ceţoasă. Nu şi pentru PNL, cu o poziţie mereu clară, începînd cu urările să avem un act de guvernare transparent şi terminînd cu speranţa că orientarea europeană a Republicii Moldova va deveni ireversibilă.

Am adoptat un număr infinit de declaraţii între Congresul al doilea şi al treilea ale PNL. Le-am făcut democraţilor sugestii pentru îmbunătăţirea exerciţiului guvernării, însă ei nu urmăresc interacţiunea cu societatea civilă, ci doar lupta pentru tortul Puterii, prin care fiecare să fie mai mare, mai frumos, mai bogat şi mai nesupus altora. Faţă de situaţia din societate PNL are poziţie, pe care o expune, prin conducere şi liderii teritoriali, la conferinţe de presă, la posturile radio şi TV, ori prin interviuri postate pe site-uri, în primul rînd pe site-ul partidului.

În perioada de dare de seamă PNL a convocat 8 şedinţe ale DPN, cîte una în trimestru, ţinîndu-şi şi statutar şedinţele Biroului Permanent Central pentru chestiunile cele mai importante.

PNL a adunat foarte bună lume în ultimii ani, fapt demonstrat de rezultatele unor raioane in parlamentare si locale, cum sînt Anenii Noi, Cantemir, Leova, Criuleni, Telenesti, Orhei, fapt pe care îl demonstrează şi corectitudinea desfăşurării conferinţelor teritoriale, a şedinţelor Delegaţiilor Politice Teritoriale pentru înaintarea delegaţilor la Congres.

Un rol enorm l-au avut promotorii ideii unionismului, anterior activînd în alte partide, fiind vorba de colegii noştri actuali din Teleneşti, Comrat, dar, în primul rînd în Orhei, unde ne-am lansat şi campania electorală din 2010. Mulţumim echipei de la Orhei şi le dorim să se consolideze în continuare, ei fiind sincer încredinţaţi că reîntregirea neamului românesc e posibilă, pentru că cei deportaţi, cărora le este înălţat şi un monument la Orhei, au suferit exact pentru că erau români.

Este imbucurator că avem adepti si votanti si in zona gagauza, de exemplu un numar de 180 de persoane, inclusiv vorbitori de limba rusa. Este curios, dar poate şi nu că Barometrul de Opinie Publică demonstra înainte de alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 că 2/3 din votantii PNL sint rusolingvi. Asta anuleaza perceptiile false ca nu am fi intelesi de alogeni, pentru că sîntem unionişti.

A fost aspiraţia noastră ca PNL să participe neapărat la alegerile locale. Oamenii noştri s-au mobilizat, campania locală din acest an fiind cea mai grea, pentru ca avem un mare neajuns, ce ne urmăreşte în toţi anii — lipsa unor coordonatori mai liberi pentru raioane. Din păcate, lipsă de concurenţă loială, înlocuită cu o luptă pe viaţă şi pe moarte pentru ciolan, au compromis participarea în locale a partidelor extraparlamentare. Noi, PNL, nu privim alegerile ca luptă pentru ciolan, ci ca dorinţă de a ne putea servi semenii. Din partea PNL au candidat în locale 108 candidati la functia de primar, inclusiv 21 candidati la primari de orase, 369 candidaţi pentru consilieri orasenesti, 304 — pentru consilieri raionali si 1215 — pentru consilieri locali. Au cistigat un consilier raional, 4 primari si 38 consilieri locali. Sigur, nu e un rezultat foarte bun pentru efortul depus, dar cunoaştem că un partid extraparlamentar, care nu activeaza cu bani din subterană, care nu poate promite acces privilegiat la finanţele publice nu e prea votat, chiar dacă ai candidaţi credibili.

Programele PNL pentru alegerile locale s-au învrednicit de o înaltă apreciere din partea experţilor, însă oamenii s-au lăsat atraşi de pomenile electorale, nu s-au ghidat de oferta PNL, ce a venit cu oameni de bun-simţ, propuşi pentru a administra teritoriile în condiţiile descentralizării şi autonomiei financiare. Analiştii au apreciat şi Platforma electorală a PNL ca cel mai bun program pentru Chişinău, însă au votat echipele partidelor parlamentare. Acum unii au regrete, pentru că şi în Consiliul Municipal Chişinău se simte lipsa PNL — nu ajung cei doi-trei consilieri municipali, care puteau fi aleşi prin formarea unui bloc naţional.

Nu există localitate să nu fi votat şi pentru PNL, ceea ce arată că devenim cunoscuţi şi vom beneficia în curînd de mai multă încredere. Au votat pt PNL onorabil şi peste hotare, în noiembrie 2010, unde e cel mai elevat şi conştient electorat, ce înţelege Mesajul Unirii. Acum tot mai mulţi regretă nevotarea PNL, pentru că ne consideră oneşti, curajoşi şi verticali. Astăzi unii “analişti” ca să nu vorbeacă de unionismul românesc, dar să şi rămînă în pas cu analiştii ce deja îşi permit să vorbească de Unire, ne spun de “naţionalismul luminat”. Se mai fac încercări a se spune că Mesajul unionist al PNL e promovat de doar o persoană. În campaniile electorale trecute am avut vreo 15 comunicatori la nivel naţional la TV şi radio. În prezent, numărul celor ce ne reprezintă este de circa 30, dar fiecare dintre liderii noştri teritoriali au capacitatea şi au vorbit în dezbateri în campania electorală. Chiar recent am prezentat, la cererea unei televiziuni, o listă de 27 de comunicatori din partea PNL, care include şi oameni de ştiinţă, avocaţi, ziarişti, exponenţi ai altor profesii liberale.

Este de menţionat că — în campania electorală din 28 noiembrie 2010 — PNL din Republica Moldova a primit o scrisoare de sprijin din partea lui Crin Antonescu, preşedintele PNL din România, pentru care i-am mulţumit. Din partea-ne, am sprijinit PNL în toate alegerile, fără a ni se solicita acest lucru, dar capitolul cooperării cu PNL din România, în condiţiile absenţei peneliştilor din vizorul basarabenilor, îngreuează deocamdată speranţa noastră într-un parteneriat durabil. Noi am fi putut oferi această expertiză, pentru că sîntem unicul partid ce am făcut trei conferinţe de presă numai în problema cea mai dureroasă a basarabenilor — cetăţenia română. Noi sperăm, în general, ca partidele din România să îşi întoarcă faţa spre partidele românesti din Basarabia, nu spre partidele prorusesti.

PNL va examina problema alegerilor pentru Parlamentul României şi poate că va participa într-o formă mai particularizată. În acest an am fost invitaţi la acţiuni ale doamnelor din PNL-Iaşi şi le-am invitat la Congresul nostru.

În alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, PNL a obţinut un rezultat bun în limitele posibilului, cînd oamenii nu şi-au risipit votul şi au ales raţional. Oamenii au promovat foarte greu mesajul Unirii. Practic, Dvs. v-aţi sacrificat în faţa unei populaţii înfricoşate, speriate şi intimidate de propaganda comunistă, sovietică. Dorim să vă mulţumim tuturor din suflet, pentru că aţi luptat pentru identitatea PNL, chiar cu preţul neînţelegerii astăzi a mesajului nostru de către oameni, chiar cu preţul nevotării candidaturilor Dvs. în locale, ca ecou al Mesajului unionist din parlamentare. Însă, cum spunea liderul nostru de la Făleşti, Mihai Morteanu, nepotul patriotului român Gheorghe Muruziuc, “e mai important să apăr o valoare şi un crez unionist, pentru care au suferit precursorii noştri, decît să fiu votat cu un mesaj fals, în care nu cred”.

În anii de sub regim comunist, dar şi în cei de democraţie dubioasă, am pledat pentru nişte adevăruri. Chiar dacă unora le pare puţin credibil ce voi spune, dar cei care ştiu vor confirma, mai ales că ne-am făcut publică poziţia în perioada cînd Comisia pentru cercetarea crimelor comunismului îşi pregătea Raportul. Am publicat o serie de materiale, i-am încurajat pe istoricii verticali, cum a fost şi Veaceslav Stăvilă, prezent aici ca invitat, avînd şi un trecut naţional-liberal în alţi ani, am discutat şi cu dl academician Alexandru Moşanu, de o verticalitate care trebuie mereu să ne servească drept exemplu. În acest sens ne bucurăm că în Comisie a învins poziţia curajoasă, care a definit perioada de ocupaţie ca atare, la fel ca şi prejudiciile cauzate de aceasta şi care ar trebui urmată de o poziţie oficială în Parlament cînd la putere nu vor mai fi majoritare forţele proruseşti.

Acum desigur, după ce unii istorici au făcut măcar nişte calcule aproximative privind costurile pentru basarabeni ale ocupaţiei sovietice, de milioane de euro care trebuie cerute Rusiei, ca stat succesor al URSS, pentru basarabenii exterminaţi pe toate căile, rămîne să manifeste Guvernarea demnitate în relaţiile cu succesoarea URSS. De la tribuna Parlamentului deputaţii PNL au vorbit despre milionul de români exterminaţi sau mutilaţi pe ambele maluri ale Prutului, amintit într-o declaraţie a Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, despre foametea organizată de autorităţile bolşevice în Basarabia, temă care încă nu a intrat în preocuparea politicienilor… Vai de guvernarea noastră pretins democratică — cea care nu a avut curajul să condamne aceste crime împotriva poporului român şi a altor locuitori ai teritoriilor româneşti!

Naţional-liberalii au avut curajul — şi într-un Parlament cu o majoritate comunistă — să felicite toata românimea cu ocazia Zilei Naţionale a României, ceea ce nu am văzut dupa alternanţa zisă democratică la Putere. Noi am suportat toata zeflemeaua si aprecierile ca “am fi nebuni” vorbind despre Unirea cu România, cînd, de fapt, ce ar trebui să fie firesc în R.Moldova e considerat anormal şi ce e anormal de decenii e considerat normal. Sînt consecinţele distorsiunilor şi mutilarilor propagandistice sovietice, comuniste şi neocomuniste.

După alegerile precedente, după aceşti cinci ani, cu două scrutine locale, trei parlamentare şi un referendum, nucleele noastre se păstrează, oamenii sînt de principii, fiecare fiind de sute de ori mai preţios decît cel care aleargă la patronii cu mîna pe banii publici. Mîine ei nu vor fi la pupitrul de comandă şi toţi îi vor părăsi, nu vor rămîne aşa ca în PNL, în asta e şi diferenţa dintre PNL şi partidele parlamentare. Existăm fără bani, însă cu idei, viziuni, curaj şi verticalitate. În aceşti ani am creat structuri în toate raioanele, cu mici excepţii, avem doar cîteva unde mai şchiopătăm.

Au venit şi vin la PNL persoane de la partidele liberale parlamentare, deoarece stiu ca viitorul adevarat este aici si pentru ca s-au dezamagit in fariseii democrati. Ne-au “penit” mai multe partide, dar am ramas in picioare, doar curatindu-ne de oportunisti. S-au dus la cei cu bani multi si acces la fonduri publice. De cind s-a format PNL, am depus cerere sa ni se ofere sediu, insa nu ne-au mai raspuns nici Primaria comunista, nici cea liberală…

Trebuie menţionat că PNL, după criza provocată de raiderismul lui Filat în politică, ce a afectat dur multe partide în 2008, inclusiv al nostru, s-a relansat prin tineri. Am organizat multe acţiuni la iniţiativa şi prin entuziasmul lor. Am adunat în 2009, mii de semnături pentru lichidarea consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop, în sensul revenirii Basarabiei la Ţara-mamă. Tinerii au lucrat mult pentru a-i identifica pe eventualii cetăţeni români care îl puteau vota pe candidatul PNL Nicolae Dabija, în parlamentarele din România. Este adevărat că doar noi, PNL, am fost alături de Dabija pînă la sfîrşit, însă a doua zi prietenii domnului scriitor de la Forul Democrat al Românilor i-au sugerat să redevina nemembru de partid. Asta e, am mai învăţat o lecţie şi ne-am cam pierdut unele încîntări faţă de cei pe care îi sprijinim, dar nu ne bucurăm de reciprocitate. Totul ce nu omoară, căleşte.

Tinerii noştri au participat la multe acţiuni de caritate, adunînd haine şi încălţăminte pentru copii, dăruindu-le celor abandonaţi, vizitînd orfelinate. La sediul partidului funcţionează proiectul lor de întîlniri cu oameni cunoscuţi, care le pot spune multe lucruri necunoscute despre istoria recentă a Republicii Moldova şi despre alte subiecte. Toate acţiunile de 9 mai, 22 iunie, 28 iunie, 23–24 august, cu drapelele PNL în bernă, sînt opera tinerilor, ca şi remiterea Scrisorilor către Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, ca să le sugereze prietenilor Medvedev şi Putin că şi românii vor să fie uniţi ca şi germanii. Tinerii naţional-liberali au avut întîlniri cu TNL din România la manifestări în ambele state româneşti.

În acest an, pe 28 iunie, cu reprezentanţi din 22 de raioane, am făcut un Marş de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice urmare a Pactului criminal Molotov-Ribbentrop. Noi am iniţiat, am depus demers, dar conducerea Primăriei, din păcate, a acţionat la fel ca şi comuniştii şi ne-au unterzis să intrăm în Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde am intrat cu drapel în bernă de 5 pe 30 de metri şi cu sufletul deschis pentru o acţiune comună. A fost refuzat de organizatorii dinaintea noastră Te-Deum-ul, pe care l-au oficiat preoţi de la Mitropolia Basarabiei. Organizatorii precedenţi nu au lăsat nici microfonul, deşi au promis. Probabil că aşa procedează la noi oamenii de stat şi bîrbaţii politici, nu? Nu acceptăm asemenea manifestări din partea membrilor familiei liberale şi unioniste.

Despre Programul PNL

Sigur, nefiind la guvernare, PNL nu şi-a putut realiza programul politic, însă şi-a promovat principiile în platformele electorale, în iniţiativele legislative în primii doi ani şi jumătate de existenţă a PNL, în declaraţii, poziţii, conferinţe de presă, viziuni, în consultările iniţiate de premierul Vlad Filat, mai recent, la care am fost. Le-am sugerat democratilor ce sa faca şi in sfera actelor starii civile, unde nici astazi nu te poti trece drept roman, in justitie, cum poate fi imbunatatita guvernarea, am sesizat public atunci cind am fost persecutati.

Programul nostru rămîne actual, în sensul pregătirii Republicii Moldova pentru Unirea cu România, ca să nu ajungem acolo ca un al doilea stat românesc-epavă. Programul continuă să fie unul serios în plan economic şi sub aspectul descentralizării administrării publice. Numai cine nu l-a citit poate spune că noi ne axăm doar pe problemele naţionale. Nu este adevărat. BPC a împuternicit-o pe vicepreşedintele Alexandra Can să expună tezele Programului nostru cu modificările pe care DPN le propune pentru introducerea obiectivului Unirii Republicii Moldova cu România. Obiectiv înţeles şi de basarabenii români avansaţi, de rusolingvii mai integraţi şi mai receptivi la obiectivul de modernizare şi europenizare şi de minorităţile naţionale cum sînt, bunăoaraă, găgăuzii, unde am avut pe 28 noiembrie 2010 circa 200 de voturi. PL, de exemplu, a avut 300.

Se cunoaşte şi soluţia propusă de PNL pentru problema transnistreană: cetăţenie română tuturor, proces deja care decurge, pentru integrarea celor de acolo în spaţiul european prin integrarea concomitentă în două state româneşti, pînă la unificare. Astăzi, transnistrenii nu au posibilitatea să aleagă administraţia publică locală în cadrul şi după legile Republicii Moldova, iar PNL este unicul partid ce s-a judecat cu CEC toată vara după alegerile locale, cerînd alegeri locale în Municipiul Bender şi în localităţile aflate sub control moldovenesc. Înzadar. Însă problema a fost abordată de noi cu verticalitatea ce ne caracterizează. Acum a fost preluată de IDIS “Viitorul”, iar un membru PNL a pregătit un proiect de lege în acest sens.

În planul receptării Mesajului nostru de către rusolingvi, ne-am bucurat de venirea în partid a mai multora dintre aceştia, care, iată, intenţionează să creeze şi Aripa românilor rusolingvi, înţelegînd dezastrul provocat de deznaţionalizarea sovietică şi de manipularea comunistă.

Ne-am expus tranşant poziţia şi legat de Biserica naţională pe care nu o avem. Astfel, cu ocazia venirii Patriarhului Kirill, PNL a cerut desprinderea Bisericii moldoveneşti de cea rusă şi trecerea ei sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române, supusă fiind canonic Patriarhiei de la Bucureşti. Am propus si varianta autocefaliei tranziţionale a aşa-zisei Biserici moldovenesti, contopite cu cea rusa, de vreme ce inca o mare parte din politicienii neevoluati nu stie ca moldovenii nu sint natiune aparte de romani si nu pot avea o Biserica nationala.

O problema ce ramine actuala pina va fi rezolvata este Legea Lustratiei, in conditiile cind mereu ne conduc persoane santajabile. Fara aceasta lege nu vom avea guvernari independente, ci numai aflate la cheremul cercurilor imperiale de la Kremlin. Prin lipsa Legii Lustratiei, este tocată societatea din cauza securistilor de toata mina, ce rod sistemul ca moliile si gindacii, ca să nu se reformeze. Foşti securişti par să conducă şi partide pretinse liberale şi democratice, dar care sînt, de fapt, prorusesti şi îi tin pe românii din Basarabia pe orbita rusească. Noi, PNL, avem un Cod etic, ce prevede ca cei cu vreo povară pe constiinţă să o recunoască ori să se abţină de a veni în PNL — nu pot fi promovaţi în nici o funcţie.

Şi despre alte cîteva probleme. Ca femeie, m-am plîns uneori de greutăţile de a conduce un partid. Ca femeie, nu prea stau la un pahar de vorbă sau la o saună cu bărbaţii, unde — precum se aude pe la noi, — se poate pune şi de un Preşedinte de stat. Cred, însă, că, prin exemplul propriu de rezistenţă, am demonstrat viziune şi de curaj nu mai rău decît unii bărbaţi. Au fost mai multe propuneri să cedăm cuiva partidul, pentru că e curăţel, frumuşel şi necorupt şi deranjează, existînd doritori să îi imprime o altă direcţie, ca să nu le mai împiedice celor cu confort la guvernare. Am spus si repet — orice mişcare serioasă pentru PNL va fi luată împreuna cu echipa noastră naţională, va fi una conştientizată şi asumată, pentru că riscul şi responsabilitatea le vom împărţi împreună. Între timp ne apărăm nevoile şi oamenii, pe cale legală şi transparentă, nu prin aranjamente şi cîrdăşii sau căutînd umbrele. Vreau să le mulţumesc tuturor colegilor pentru înţelegere, răbdare şi sprijin şi să vă spun că sînt extrem de bucuroasă că sîntem împreună într-o familie politică.

În general, PNL a demonstrat că şi femeile au curaj în lupta politică. Noi am promovat femeile şi le vom promova, vom susţine prezenţa lor în toate structurile publice. În partid nu avem bărbaţi misogini şi complexaţi, pentru că ei au un înalt grad de cultură socială şi politică.

Să ne fie clar tuturor — pîna nu se rezolvă problemele fundamentale ale naţiunii majoritare româneşti nimic nu va fi statuat stabil şi fundamental în Republica Moldova. Noi, naţional-liberalii, luptăm deschis pentru identitatea românilor şi a statului. Am spus acest lucru în anul 2001, cînd veniseră — nu se ştia pentru ce perioadă — satrapii bolşevici la putere, iar Partidul Liberal, în formula anterioara celei existente acum în Parlament — semna un Acord de cooperare cu PNL din România, figurînd sintagma “două state romaneşti”, care l-a scos din bălămăli pe săritul din naştere Voronin, cu care ne judecăm la CEDO şi care a adus atîta rău locuitorilor celui de-al doilea stat românesc.

Toate guvernările au demonstrat, pînă acum, cu prisosinţă că numai Unirea cu Romania este calea de salvare de dezastru a acestei populaţii, care dispare vertiginos — ori plecînd peste hotare, ori plecînd pe cealaltă lume cu zile, fara a-şi vedea împlinit visul naţional. Noi vom face tot posibilul să îşi vadă visul realizat cît mai mulţi dintre cei ce îl poartă în suflet. Pentru asta au ieşit în stradă şi tinerii pe 7 şi 8 aprilie. Noi vom promova — cît vom avea putere — acest obietiv realizabil, inerent, pentru ca e firesc. Nimic din ce a fost luat cu forţa nu rămîne aşa şi nimic ce a fost lipit cu forţa nu rămîne aşa. Să ţinem minte acest adevăr!

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urez o participare activă la lucrările congresului al III-lea al PNL.

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet