partide.md

|||

PNL / 17 ianuarie 2012 | 

Astazi am ridicat o Decizie a Ministrului Justitiei si o scrisoare adresata presedintelui PNL, dupa examinarea dosarului cu deciziile Congresului al III-lea, a noii Redactii a Statutului si a Programului formatiunii. Ministerul Justitiei va sesiza Curtea Constitutionala privind interpretarea — in contextul obiectivului Unirii cu Romania, fixat in Noua Redactie a Statutului si in noua Redactie a Programului — a articolului 41 (4) din Constitutia R.Moldova, care spune “41 (4) Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sînt neconstituţionale.”

Asteptam de la Ministerul Justitiei sa isi respecte angajamentul si sa sesizeze Curtea Constitutionala cit mai repede. Atitudinea PNL va fi expusa in conferinta de presa de joi, 19 ianuarie 2012, ora 10.00, la Agentia Info-prim Neo, Casa prese, etaj 4.

In continuare, varianta trecuta prin Fine Reader a raspunsului Ministerului Justitiei.

La data de 14 decembrie 2011 în adresa Ministerului Justiţiei a fost depusă cererea cu privire la înregistrarea statutului în redaţie noua al Partidului Naţional Liberal.

Examinînd, în temeiul articolului 10 din Legea nr. 294 — XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice şi articolului 41 din Constituţia Republicii Moldova, Ministerul Justiţiei Vă comunică următoarele.

In conformitate cu articolul 41 alin. (4) din Constituţia Republicii Moldova, partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sînt neconstituţionale. Contrar normei constituţionale citate supra, statutul în redacţie nouă al Partidului Liberal Naţional, aprobat de Congresul al III — lea din 3 decembrie 2011, în Capitolul II “Obiectivele partidului” prevede norme cu privire la faptul că “Partidul promovează imperativul reîntregirii neamului românesc, prin lichidarea consecinţelor juridice ale Pactului criminal Molotov — Ribbentrop, ca să se resatabilească adevărul istoric pentru partea poporului român ce locuieşte în frontierele legale ale Republicii Moldova, recunoscute de ONU, după proclamarea Independenţei faţă de URSS. PNL pledează pentru unificarea — pe cale paşnică, democratică — a celor două state româneşti, adică pentru Unirea Republicii Moldova cu România, drept cea mai scurtă cale de desprindere de sfera de influenţă rusească şi de accedere rapidă în NATO şi UE. Partidul militează pentnru acest obiectiv prin mijloace legale, nonviolente, conforme cu principiile fundamentale ale democraţiei”.

Avînd în vedere practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea Partidul Popular Creştin Democrat c. Moldovei, nr. 28793/02, hotărîrea Curţii Europene din 14 februarie 2006, § 69; United Communist Party of Turkey ahd Others v. Turkey, hotărîre din 30 ianuarie 1998, Reports of Judgments and Decisions 1998–1, § 44; Stankov and the United Macedonian Organisation Ilinden v. Bulgaria, nos. 29221/95 and 29225/95, § 97, ECHR 2001-IX, and Socialist Party and Others v. Turkey, judgment of 25 May 1998, Reports 1998–111, pp. 1256–57, §§ 46–47), şi jurisprudenţa naţională în acest sens (Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 august 2010), constatăm că statutul în redacţie nouă, aprobat la şedinţa Congresului din 3 decembrie 2011 ar putea fi interpretat ca venind, aparent, în contradicţie cu principiile suveranităţii şi independenţei, acestea totuşi nu constituie prin sine un motiv de interzicere a activităţii partidului doar pe seama faptului că aceste declaraţii au fost făcute publice. Este necesar de a diviza, în acest sens, efectele de facto şi de jure a unor asemenea declaraţii şi totodată de apreciat în substanţă aceste modificări în actele de politici ale PNL.

De jure, modificările propuse vin în contradicţie cu prevederile legale a legii fundamentale şi a legii speciale, nu atunci cînd acestea constituie simple declaraţii politice ci atunci cînd ele devin demersuri în modificarea în actele de constituire.

De facto, modificările PNL, din momentul în care se materializa în statut în redacţie nouă, depăşesc limitele simplelor declaraţii politice făcute în contextul dezbaterilor publice şi a pluralismului politic. In esenţa sa, aceste declaraţii ale PNL fiind parte din platforma sa politică vor putea conduce la unele întrebări rezonabile — cum şi prin ce metode PNL propune să-şi atingă scopurile declarate din momentul în care acestea au depăşit cadrul simplelor declaraţii politice şi au fost incluse în statutul formaţiunii politice. Simpla referinţă la expresia “prin căi paşnice” nu este suficientă pentru a dezvălui metodele şi mijloacele folosite.

Astfel, ţinînd cont de cele expuse, Ministrul Justiţiei a decis să sesizeze Curtea Constituţională în vederea interpretării articolului 41 alin. (4) din Constituţie.

Despre Decizia emisă ulterior Veţi fi informată suplimentar.

Oleg EFRIM
Ministru

Serviciul de Presă al PNL
Sursa: www.pnl.md