După venirea forţelor postcomuniste la Putere, Partidul Naţional Liberal a optat constant pentru definitivarea reformei sistemului politic în Republica Moldova, prin amendarea Constituţiei sau adoptarea unei noi Legi Fundamentale.

În anul 2000, finalizarea reformei iniţiate de deputaţi pentru schimbarea regimului semiprezidenţial în unul parlamentar a fost împiedicată de Partidul Comuniştilor, care, în plus, au blocat şi alegerea şefului statului, provocînd alegeri anticipate. Ulterior au fost nouă tentative de alegere a Preşedintelui, din care doar două au avut finalitate, dar cu urmări dramatice pentru unele forţe politice.

Pornind de la aceasta, PNL şi-a modificat Programul la Congresul al III-lea, optînd pentru eliminarea instituţiei Preşedinţiei, pentru un Parlament pluralist şi un prim-ministru cu suficiente împuterniciri.

Avînd, însă, o Constituţie ce prevede alegerea în Legislativ a Preşedintelui statului, PNL pledează pentru definitivarea reformei constituţionale, pentru o republică autentic parlamentară. Totodată, norma constituţională de alegere cu 61 de voturi a a şefului statului şi-a demonstrat inaplicabilitatea într-o societate puternic divizată pe orientarea geopolitică de dezvoltare, fapt confirmat de multiplele tentative eşuate. Acest fapt împiedică efectuarea reformelor instituţionale, menite să scoată cel de-al doilea stat românesc din criza economică, politică, precum şi de pe orbita rusească. Plecînd şi de la practica altor ţări europene, PNL sprijină decizia politică a AIE privind desfăşurarea unui referendum pentru reducerea numărului de voturi prin care să fie ales Preşedintele, după cîteva încercări. Se vor evita crizele politice, constituţionale, de care avem parte continuu în ultimii trei ani. Coborîrea pragului de voturi necesare pînă la 51 de voturi ar face posibilă votarea unui Preşedinte proromân, proeuropean al Republicii Moldova, şi nu a unui prorus.

Totodată, PNL consideră oportune şi alte ajustări ale Legii Fundamentale, pentru reducerea atribuţiilor Preşedintelui, în sensul unei funcţii reprezentative, fără prerogativa stabilirii politicii externe şi înaintării de iniţiative legislative, dar în condiţiile unui Parlament pluralist şi ale unui premier învestit cu putere. De asemenea, şeful statului trebuie să desemneze ca prim-ministru doar persoana asupra căreia a convenit o coaliţie majoritară constituită şi să nu aibă dreptul de a demite miniştri.PNL apreciaza ca foarte negativa şi nedemnă de repetat experienta politica de existenţă a Republicii Moldova in conditiile unei republici semiprezidentiale.

PNL consideră că un referendum pentru asigurarea aplicabilităţii normelor constituţionale este consecinţa implicării nefaste, în trecut, a Partidului Comuniştilor în deciziile

majore privind organizarea statală şi politică. Tocmai de aceea, PNL nu va fi niciodată alături de PCRM şi de aliaţii acestuia — fie de pe stînga, fie de pe dreapta, care intenţionează să declanşeze proteste de proporţii şi de durată pentru dizolvarea Parlamentului, fixarea alegerilor parlamentare anticipate şi împiedicarea desfăşurării referendumului. PNL nu doreşte la Putere comunişti sau coaliţii procomuniste şi consideră că puterea Alianţei rezidă în unitatea sa. PNL a avut numeroase luări de atitudine foarte critice faţă de AIE-2, ceea ce nu înseamnă, însă, că o coaliţie incluzînd comunişti ar fi o alternativă la putere în Republica Moldova.

PNL îndeamnă partidele din AIE să se implice serios în pregătirea, promovarea şi desfăşurarea referendumului, pentru a se evita un eşec similar celui din 5 septembrie 2010. Dacă toate componentele Alianţei au acceptat sincer şi responsabil decizia privind un referendum constituţional, faptul impune implicarea cu demnitate civică şi politică a tuturor celor de care depinde desfăşurarea acestuia.

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet