Cu ocazia aniversării a 95-a de la proclamarea Unirii de către Sfatul Ţării în 1918, Consiliul Unirii a organizat, pe 27 martie 2013, un sir de actiuni. La ora 11.00 membri ai grupului coordinator au oferit o conferinta de presa, in care au prezentat Memorandumul pentru Reintregire si textul Scrisorii adresate Presedintelui Nicolae Timofti, incluzind viziunile legat de prioritatile care se impun in urmatorii cinci ani pentru reiterarea Actului Unirii de la 27 martie 1918, precum si propunerile CU pentru depasirea crizei politice din cel de-al doilea stat romanesc, dintre care face parte desemnarea, de catre Presedintele Nicolae Timofti, a unui premier technocrat, dar care sa respecte valorile nationale ale poporului roman.

La ora 12.00 a avut loc, in fata Ambasadei Ungariei la Chişinău, un flash-mob în semn de protest faţă de sfidarea limbii de stat a Republicii Moldova de către funcţionarii misiunii diplomatice.

La ora 12:30 mai multi sprijinitori ai Consiliului Unirii au participat la o depunere de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt.

La ora 13.00 toti cei prezenti s-au deplasat spre clădirea Sfatului Ţării, unde s-a votat Unirea Basarabiei cu România, în 1918.

In luarile de cuvint si in declaratiile pentru presa s-a subliniat in mod special ca prin unitate putem avea influenta, precum sic a in urmatorii cinci ani trebuie depuse toate eforturile pentru infaptuirea unei unificari definitive teritoriilor si statelor romanesti, pentru implinirea visului romanesc de unitate nationala.

Memorandum pentru Reintregire

Noi, membrii Consiliului Unirii, in cadrul caruia activeaza Partidul National Liberal din Republica Moldova, Asociatia veteranilor de razboi — 1992 “Tiras-Tighina”, alte partide din Republica Moldova si din Romania si numeroase organizatii nonguvernamentale, persoane din Diaspora romaneasca — semnatari ai acestui Memorandum, purtatori ai memoriei genetice a neamului romanesc, comemoram azi cu piosenie si mandrie cea de-a 95-a aniversare de la infaptuirea Actului istoric de la 27 Martie 1918, prin care Basarabia — golgota si lacrima neamului romanesc — revenea la Patria mama.

Dupa o lunga perioada de ocupatie tarista (1812–1918) sosi, in sfarsit, ora astrala a Basarabiei de a se uni cu Tara-mama. Aceasta unire a capatat un cadru legal pe 27 martie 1918, cand, in sedinta Sfatului Tarii de la Chisinau, se proclama Unirea Republicii Democratice Moldovenesti (fosta Basarabie rapita) cu Romania:

In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara: “Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama ei Romania”.

Traiasca Unirea Basarabiei cu Romania de-a pururi si totdeauna!

Presedintele Sfatului Tarii, Ion Inculet;
Vicepresedinte, Pantelimon Halippa;
Secretarul Sfatului Tarii, Ion Buzdugan

Actul Unirii din 27 martie 1918, inscris cu litere de aur in istoria Romaniei, va ramane pe veci legal si sfant, nefiind niciodata denuntat de nimeni!

Ce a urmat dupa 28 iunie 1940, cunoastem din documentele de arhiva, cercetarile istoricilor romani, de la noi si din diferite tari, ce atesta, de o maniera indubitabila, ca a avut loc un rapt talharesc, criminal, o consecinta directa a tranzactiei sovieto-naziste din 23 august 1939 privind partajarea “sferelor de influenta” intre cele doua regimuri totalitare ale secolului XX.

Parlamentele multor state au considerat intelegerea incheiata la 23 august 1939, intre Guvernele sovietic si german, ca nula ab initio si au cerut lichidarea consecintelor ei politico-juridice, fapt relevat si in Declaratia de la Chisinau din 28 iunie 1991.

La 27 august 1991 Parlamentul de la Chisinau PROCLAMA solemn, in virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, in numele intregii populatii a Republicii Moldova si in fata intregii lumi:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT SI DEMOCRATIC, LIBER SA-SI HOTARASCA PREZENTUL SI VIITORUL, FARA NICIUN AMESTEC DIN AFARA, IN CONFORMITATE CU IDEALURILE SI NAZUINTELE SFINTE ALE POPORULUI IN SPATIUL ISTORIC SI ETNIC AL DEVENIRII SALE NATIONALE.

Daca ar fi inteles strict clasa politica buchia Declaratiei de Independenta, ca document sfant si ar fi urmat calea decolonizarii, decomunizarii, modernzarii si dezvoltarii, precum Tarile Baltice, am fi avut astazi o alta situatie politica si social-economica, alte perspective.

Astfel, prin ignorarea fatisa a spiritului si a continutului Declaratiei, la cei 22 de ani de la proclamarea Independentei, Republica Moldova inca nu a aruncat la groapa istoriei mostenirea sovietica nefasta. Bilantul acestei perioade de timp este cumplit de tragic: doua conflicte separatiste, o armata straina pe teritoriul statului, o societate divizata pe criterii etnice, o treime din cetateni plecati peste hotare, o limba fara denumire, mimarea democratiei, capturarea statului si a tuturor institutiilor sale de catre grupari corupte si mafiote, interesele vitale ale poporului total neglijate, regres socio-economic pe toate dimensiunile. R.Moldova este cel mai sarac stat din Europa — la propriu si la figurat.

Geneza acestui handicap isi are originea in minciuna ce a produs dezbinare si haos in societate, in mutatia oribila, inca de la 1812, inoculata in mentalitatea basarabenilor pe durata celor 178 de ani de colonizare, deznationalizare si genocid.

Aceste adevaruri istorice trebuie spuse, cu toata taria si demnitatea, trebuie constientizate si asumate fara ura si partinire, ca baza pentru o reconciliere civica profunda si durabila. O alta abordare va insemna mentinerea poporului roman in umilinta, buimacire si ratacire istorica, demolarea continua a patrimoniului si a valorilor nationale, prin perpetuarea unor falsuri si a unor valori straine neamului romanesc.

In ciuda eforturilor factorilor externi si interni, ostili neamului romanesc, la 22 februarie 2012, s-a produs o coalizare a fortelor nationale ale romanilor de pretutindeni, aparind o miscare unionista de larg consens national — “Consiliul Unirii” — succesor si continuator al cauzei Consiliului National al Unirii, fondat la 1 decembrie 1991 de catre un grup de parlamentari de la Chisinau si Bucuresti, in frunte cu romanul Mircea Druc.

In 2013, pornind de la situatia dramatica din cel de-al doilea stat romanesc, se impune iesirea la rampa a fortelor unioniste, cu un nou proiect politic, social, economic si geopolitic, pragmatic si sincronizat cu actiuni si pasi reali spre reintregire…

In activitatea sa, CU se ghideaza de conceptul de program “MANIFESTUL UNIONISTILOR”, promovandu-si consecvent motiunea de integrare europeana, prin Unirea (Reintregirea) cu Romania.

Pentru noi, romanii, anul 1918 a fost un an de o mare incarcatura simbolica pentru destinul neamului.

Nicolae Balcescu, ne-a lasat o lege sfanta: “Natiunea este mai importanta ca Libertatea. Pierduta, Libertatea se recapata, dar Natiunea odata distrusa, este definitiv disparuta!”

Aceasta povata a devenit izvorul din care sorbim adevarul, responsabilitatea si mandria ca suntem romani, a devenit ideologia se ghideaza in activitatea si actiunile sale Consiliul Unirii — platforma unionista a tuturor romanilor.

Infaptuirea statului national i-a permis natiunii romane valorificarea energiilor, a capacitatilor creatoare de stimulare a progresului socio-economic. In anii interbelici Romania s-a inscris pe traiectoria modernizarii autentice, aducandu-si, in plan international, contributia substantiala la opera de pace si securitate.

Fiind convinsi ca starea de separare actuala a Romaniei este in totala contradictie cu mostenirea lasata de anul 1918, consideram ca ea trebuie corectata prin efortul tuturor fortelor politice, ale societatii civile şi ale institutiilor statutului si ca reunificarea, prin inlaturarea irevocabila a consecintelor Tratatului Ribbentrop-Molotov, distantarea de minciuna si de comunism sunt, pentru R.Moldova, unicul mijloc de realizare a scopului suprem: imbunatatirea calitatii vietii populatiei si integrarea in UE, recuperarea decalajelor economice considerabile fata de Tara-Mama, apoi — si fata de mediile pe UE:

1. Tinem sa aducem omagiul nostru profund celor 86 de deputati, romani-basarabeni din Sfatul Tarii care, prin semnaturile lor, au devenit adevarati parinti cofondatori, dar si martiri ai Romaniei Intregite.

2. Mentionam, ca Actul unificarii statului national unitar roman in 1918 a fost in mare masura rodul puternicei solidaritati a neamului romanesc, exemplu ce ar trebui urmat de contemporanii nostri. Solicitam clasei politice, societatii civile romanesti ca, impreuna cu mass media de pe cele doua maluri de Prut, sa inceapa o campanie activa de educare a populatiei in spiritul constientizarii imperativului reunificarii Tarii.

3. Prin activizarea Consiliului Unirii, cerem romanilor de pretutindeni, inclusiv celor din Diaspora, sa aiba pe agenda lor, ca prioritate absoluta, sustinerea eforturilor pentru readucerea R.Moldova in Romania Reintregita.

4. Cerem Presedintiilor, Parlamentelor, Guvernelor, partidelor politice, societatilor civile din ambele state romanesti sa adopte o pozitie comuna si unitara in problema nationala si, in concordanta cu idealurile unitatii nationale si ale Statului unitar Roman, precum si cu spiritul Declaratiei de Independenta a R.Moldova din 27 august 1991, sa reconfirme Actul Unirii din 27 martie 1918, aducandu-se ajustarile respective in Constitutia Romaniei, dupa exemplul Germaniei reunificate. Ziua de 27 martie 1918 sa fie declarata sarbatoare nationala.

5. Cerem ca autoritatile celor doua state romanesti, de pe ambele parti ale Prutului, sa faca angajamente publice si sa asigure fondurile necesare pentru restabilirea, din anonimat, a monumentului, distrus de catre Armata Sovietica in 1944, — “Turnul Dezrobirii Basarabiei” in s.Ghidighici, mun.Chisinau, cu edificarea ulterioara a Memorialului Patimilor Romanesti, care reprezinta omagiul adus martirilor romani ai ocupatiei sovietice, conformandu-se Declaratiei politice din 9 iunie 2009, prezentata in plenul Senatului de Presedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului, care sustinea necesitatea construirii acestui Memorial prin initiativele romanilor din intreaga lume.

6. Consideram ca cele doua Guverne, de la Bucuresti si Chisinau au datoria morala, fata de destinul neamului romanesc, sa intreprinda masuri politice si diplomatice concrete, pentru a sensibiliza opinia publica internationala, institutiile Uniunii Europene si celelalte state, asupra dorintei poporului roman de reunificare printr-un proces asemanator celui al natiunii germane. Cerem armonizarea politicii externe in directia reprezentarii comune a unei politici nationale, care sa conduca la o tranzitie fara sincope, spre integrarea Basarabiei in Romania si, prin aceasta, populatia Basarabiei sa obtina de drept cetatenia Uniunii Europene.

87,25% dintre romani sunt de acord cu Unirea (Sunt rezultatele unui sondaj realizat de catre Centrul Roman de Studii si Strategii si publicat la 17 august 2012, care au scos in vedere ca majoritatea covarsitoare a cetatenilor Romaniei sunt de acord cu o eventuala Unire a celor doua state romanesti).

7. Indemnam partidele liberale, democratice de dreapta, ca forte politice proromanesti si prounioniste din R.Moldova, sa dea dovada de maturitate politica, intelepciune si sa gaseasca modalitatea, in interesul national, ca, in cel mai scurt timp, sa se uneasca intr-un front comun, constituind o forta credibila si reprezentativa a populaţiei majoritare romanesti din Basarabia.

8. In scopul realizarii dezideratului reintregirii Tarii, Consiliul Unirii propune partidelor politice si societatii civile, spre discutie, un proiect de concept (viziunea unionistilor ) procedural de Reintregire a Tarii:

Premiza: Initierea proiectului sa fie sustinuta de ambele Parlamente si coordonata la nivel de societati civile.

Continutul structural al Conceptului:

1. Pregatirea si elaborarea unui studiu istorico-juridic in problema consecintelor ruperii teritoriului de la Est de Prut de catre Rusia (perioada 1812–2012);

2. Argumentarea si elaborarea scenariului Reintregirii:

2.1. Etapa I — pregatitoare: elaborarea proiectelor politice, culturale si socio-economice, in scopul consolidarii societatii de pe ambele maluri ale Prutului, in sustinerea ideii de Reintregire a Tarii, dupa modelul german; pregatirea (cu strangere de semnaturi) si inaintarea catre autoritatile romane a unei petitii de revendicare a dreptului la cetatenia romana, prin adoptarea unui act normativ, conform caruia toti basarabenii si bucovinenii, care au depus, in conditii legale, o cerere de recunoastere a cetateniei romane la Ministerul Justitiei sau la Consulatul Romaniei din Chisinau, Cernauti sau Odesa, sa fie recunoscuti ca cetateni romani si repusi in drepturile cetatenesti, prin eliberarea de catre MAI a actelor de identitate.

Noi, basarabenii “suntem romani si punctum”. Statul Roman nu ne-a retras cetatenia, noi nu ne-am dezis de ea. Deci, suntem cetateni romani, cu intreruperi sub ocupatie straina. Cazul e analogic celui al Mitropoliei Basarabiei.

2.2. Etapa II — anularea consecintelor Pactului Molotov-Ribentrop si realizarea actului Reintregirii prin deciziile Parlamentelor de la Bucuresti si Chisinau;

3. Apriori (premargator) procesului propriu-zis de Reintregire:

3.1. Elaborarea si punerea in actiune a unui plan strategic de actiuni comune pentru sincronizarea proceselor social-economice din cele doua state romanesti, elaborarea si realizarea proiectelor comune, in special privind modernizarea societatii si dezvoltarea Infrastructurii;

3.2. Initierea si negocierea cu UE, SUA si Romania a unui plan de modernizare multidimensional, a unui Plan MARSHALL;

Proiectul elaborat urmeaza a fi mediatizat pentru discutii si imbunatatiri din partea societatii civile, a partidelor politice si a institutiilor publice de pe ambele maluri ale Prutului, aprobat ulterioar de catre ambele Parlamente. Noi vedem o Romanie reintregita, prin prisma potentialului uman si a atuurilor politico-economice ale Romaniei modernizate, cu care ne vom mandri noi, copii si nepotii nostri: O Tara cu o populatie de peste 25 milioane de locuitori, cu un grad inalt de securitate, Romania va deveni a doua mare piata in Europa Centrala. Pozitia sa geografica, geopolitica, tezaurul national, importanta resurselor naturale, potentialul intelectual si o mana de lucru calificata sunt factori favorizanti.

Dumnezeu sa ajute Natiunea Romana sa-si implineasca idealul national al Reintregirii.

Poziţia Consiliului Unirii privind căile de depăşire a crizei politice din R.Moldova

Stimate Domnule Preşedinte,

Noi, membrii Consiliului Unirii, în cadrul căruia activează Partidul Naţional Liberal din Republica Moldova, Asociaţia veteranilor de război — 1992 “Tiras-Tighina”, alte partide din Republica Moldova şi din România şi numeroase organizaţii nonguvernamentale, persoane din diaspora românească — reprezentanţi activi ai societăţii civile, îngrijoraţi de situaţia politică tensionată, cauzată de prestaţia clasei politice de la guvernare, ne exprimăm poziţia, urmărind un singur scop — sensibilizarea societăţii în legătură cu responsabilitatea tuturor pentru momentul politic, pentru a-l influenţa prin atitudinea luată de membrii CU.

În 2010, Alianţa pentru Integrare Europeană a iniţiat un obiectiv de interes naţional major — accederea R.Moldova în UE. Acordul de Constituire a AIE-2 includea valorile şi principiile pe care noua coaliţie de guvernământ s-a angajat să le promoveze, acestea cuprinzând 7 priorităţi:

1. Integrarea europeană
2. Reintegrarea statului
3. O creştere economică sustenabilă
4. Supremaţia legii şi neutralizarea corupţiei
5. O politică externă eficientă şi echilibrată
6. Descentralizarea puterii
7. Combaterea sărăciei. Servicii publice de calitate

La numai doi ani de existenţă, liantul de “beton” al coaliţiei a fost erodat prin fenomenele nocive din interior (mafia, corupţia, interesele înguste de partid, oligahizarea sistemelor politic şi economic ş.a.) şi influenţele antinaţionale din exterior, cedând lamentabil.

În toţi anii de după Independenţă, în perioadele când vectorul european al celui de-al doilea stat românesc devine mai pronunţat şi mai realizabil, iniţiatorul şi sprijinitorul separatismului, Federaţia Rusă, regizează provocări pentru deturnarea demersului european al statului, prin slăbirea securităţii politico-militare şi economice a statului, călcându-ne în picioare ca parte a unei naţiuni mari, cu istorie bogată, România — acum membră a familiei euroatlantice. Iar Chişinăul oficial, în loc să manifeste demnitate naţională, să ceară un tratament adecvat din partea Moscovei, se complace şi tace.

Nici o guvernare, până în prezent, nu a luat măsurile necesare pentru a negocia cu F.Rusă de pe poziţie de stat suveran şi independent, ce nu ar permite implicarea factorilor externi în treburile noastre interne. Nici faţă de liderii separatişti nu se aplică, în continuare, legea, nu au fost demascate acţiunile capilor “coloanei a cincea” de a ne menţine ca stat-ostatic pe orbita intereselor antieuropene şi antiromâneşti ale F.Ruse. Necontracararea acestor procese submersibile ne demonstrează că actuala conducere nu apără nici integritatea statului în faţa ingerinţelor forţelor ostile cauzei naţionale, drept dovadă e şi formarea, în luna februarie, a unor detaşamente paramilitare căzăceşti la Ocniţa, Otaci, Comrat, cu sprijinul autorităţilor publice locale. Adevărul pare să fie că cei ce conduc R.Moldova nu ştiu, de fapt, care e cauza noastră naţională.

Această stare de lucruri, suprapusă unei crize permanente de sistem, a adus statul în prag de faliment. La nivel oficial, în rapoarte şi în declaraţiile demnitarilor, nu se întrevede o îngrijorare ce ar trebui să fie strigătoare la cer, urmare a stagnării proceselor de reformare şi modernizare a statului. Nu se recunoaşte (este o temă tabu) că societatea, în ansamblu, se află de multă vreme într-o criză de sistem profundă, neînregistrîndu-se, practic, o creştere economică!

Este cert că o politică, insuficient de bine explicată, nu are şansa de a fi acceptată de cei pe care îi vizeaza: oamenii.

De ce atâta forfotă în jurul intereselor clasei politice de la guvernare? Pentru că, în spatele acesteia, se află o populaţie însărăcită în proporţie de 95%, lăsată de izbelişte, marginalizată şi uitată inclusiv de mass media! Această stare toarnă apă la moara comuniştilor şi a generat, inevitabil, a doua criză politică din ultimii doi ani, compromiţând proiectul politic al integrării celui de-al doilea stat românesc în Europa!

Ca urmare, societatea a intrat într-o perioadă de debusolare totală, toată lumea caută vinovaţii, mai ales pe segmentul de centru-dreapta al eşichierului politic.

Suntem convinşi şi conştienţi că vina, de fapt, cade pe liderii şi echipele de conducere a partidelor, care uzurpează actul decizional în structurile politice, ce neglijează mecanismele democratice în entităţi politice gestionate ca SRL-urile. Aceasta este lecţia de bază pentru regândirea şi reformarea sistemului politic şi electoral, ce generează astăzi monopolul politic oligarhic.

Sondajele indică un nivel de neîncredere în guvernarea R.Moldova, decăzut până la 10%, raportat catastrofal şi la regimul comunist! Cauza rezidă şi în declaraţiile liderilor AIE şi ale Opoziţiei, în încercările fatale de redirecţionare a demersului proeuropean, prin declanşarea de alegeri parlamentare anticipate.

Cum vedem noi, unioniştii, ieşirea din actuala criza politică.

Domnule Preşedinte,

Sperăm ca această Poziţie a Consiliului Unirii, ca Platformă unionistă parte a societăţii civile, să fie apreciată ca o presiune curajoasă şi adecvată în luarea deciziilor de către Excelenţa Voastră în zile de grea cumpănă.

Propunerea are menirea să calmeze rivalitatea din alianţă, să contribuie la identificarea consensului în AIE-3 — singura condiţie ce ar putea evita naufragiul vectorului european. Comuniştii antieuropeni şi antiromâni, la fel ca şi socialiştii, ieşiţi din găoacea comunistă, nu pot fi o alternativă conducerii actuale a statului.

Considerăm drept important rolul pe care îl puteţi avea acum prin autoritatea funcţiei, prin experienţa de a alege grâul de neghină, prin voinţa de a menţine echilibrul în societate şi a realiza idealul naţional.

Există şansa de a nu se devia de la calea marcată de AIE spre UE. Iată cele TREI condiţii obligatorii:

Toţi factorii decizionali să aplice, în elaborarea soluţiei, o abordare realistă, sinceră, adecvată momentului, punându-se la negocieri în faţă Adevărul şi Interesul Naţional.

Programul de guvernare, relativ bun, să fie transmis spre realizare noului cabinet AIE, pentru a se porni, din mers, la acţiuni.

Acceptarea unei soluţii de consens — a unui Guvern condus de o personalitate — lider informal din societatea civilă sau mediul din afaceri, care ar face faţă provocărilor expuse în Poziţia noastră.

Înscăunarea unui Cabinet Tehnocrat al Salvării Naţionale, condus de un lider proeuropean, ar spori dialogul obiectiv al formaţiunilor din Alianţă, ar reduce influenţa liderilor de partid asupra politicilor Guvernului şi ar evita utilizarea abuzivă a resurselor administrative de către componentele AIE în viitoarele alegeri. Succesul sau insuccesul acestei echipe va depinde de majoritatea parlamentară, de responsabilitatea colectivă asumată pentru eficienţa actului decizional, de concentrarea eforturilor pentru realizarea Programului de guvernare.

Societatea este în căutarea unui lider naţional. Istoria ne arată că marile evenimente sunt opera unor mari personalităţi — Isus Hristos, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Napoleon, Lee Kuan Yew ş.a. Partea din stânga Prutului a naţiunii române este în căutarea, identificarea şi promovarea unui lider vizionar, stâlp al spiritualităţii dacice, înţelept, carismatic, patriot cu demnitate, ghidat de interesele poporului, capabil să-şi asume destinul Ţării, gata de sacrificiu pentru reîntregirea şi modernizarea Statului în cadrul UE.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat la Chişinău: “Am avansat negocierile privind Acordul de Asociere. Democraţia şi ordinea de drept stau la baza acestui acord. Scopul nostru comun este de a încorpora drepturile omului şi a include economia Moldovei în economia vastă a Europei. Trebuie să ne asigurăm anumite standarde, pentru ca să deveniţi parte a acestei Uniuni, pentru că astfel UE va deschide mai multe uşi”.

Platforma Consiliul Unirii, comemorând cu adancă pietate şi mândrie naţională Actul istoric de la 27 Martie 1918, prin care Sfatul Ţării de la Chişinău a dat semnalul înfăptuirii României Întregite, a demonstrat conştiinţa că starea de separare actuală a României, în totală contradicţie cu moştenirea lăsată de anul 1918, trebuie îndreptată spre reîmplinirea idealului naţional al Reîntregirii, prin eforturile forţelor civile şi politice româneşti şi implicarea majoră a statutului.

În speranţa că Poziţia noastră va fi auzită, primiţi, domnule Preşedinte Nicolae Timofti, asigurările noastre de adâncă consideraţie.

În numele Consiliului Unirii semnează:

Ştefan Maimescu, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al Consiliului “Asociaţiei Parlamentul-90”, preşedintele Asociaţiei socio-culturale “Maluri de Prut” din Italia
Anatol Caraman, locotenent-colonel, cavaler al Ordinului “Ştefan cel Mare”, preşedintele Asociaţiei Veteranilor Războiului — 1992 “Tiras-Tighina”
Gheorghe Mârzencu, ziarist, membru ai Asociaţiei obşteşti “Memoria victimelor regimului totalitar comunist”
Gheorghe Viţă, jurist, preşedintele Uniunii Românilor din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa
Vitalia Pavlicenco, doctor în filologia română, ex-deputat, deţinătoare a Ordinului Naţional al României “Pentru Merit” în Grad de Comandor, preşedintele PNL
Anatolie Revenco, vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal
Timotei Ţurcanu, inginer

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet