Membrii activi ai Consiliului Unirii din Republica Moldova salută poziţia înalţilor magistraţi ai Curţii Constituţionale, care au pronunţat o decizie privind limba română în al doilea stat românesc în temeiul primatului Declaraţiei de Independenţă faţă de Constituţie. Actul de fondare a statului este certificatul imuabil de naştere al acestuia, în raport cu o Lege fundamentală adoptată de un Parlament ales legal, dar care nu a întrunit nici consensul societăţii, nici votul populaţiei într-un plebiscit. Această constatare şi această realitate nu înseamnă, însă neconsiderarea, Constituţiei statului în care locuim.

Entităţile politice şi obşteşti din Consiliul Unirii s-au condus, în luările lor de atitudine şi în manifestările publice, de poziţia Curţii Constituţionale faţă de asumarea scopului Unirii Republicii Moldova cu România, declarat constituţional ca obiectiv statutar al partidului politic de către înalţii magistraţi, precum şi de adevărurile înglobate în Declaraţia de Independenţă, în Constituţie şi în deciziile de interpretare a acesteia, fapt ce a condus şi la înregistrarea, pentru prima oară în Republica Moldova, a unei formaţiuni politice unioniste.

Astfel, Platforma unionistă “Consiliul Unirii” activează legal pe arena publică şi datorită poziţiei CC, al cărei curaj de a decide sau interpreta constituţionalitatea unor prevederi a devenit posibilă doar după ce această importantă instituţie a ieşit de sub controlul politic la care a fost supusă în perioadele anterioare, în special în regimurile antidemocratice, antinaţionale şi antieuropene.

Unioniştii salută şi poziţia — tot mai fermă şi univocă — a Preşedintelui Nicolae Timofti care, după ce a legitimat în declaraţiile sale de şef de stat limba română ca limbă oficială a statului, căruia i-a recunoscut identitatea românească, a pus tranşant — în faţa înaltului emisar al SUA — şi problema securităţii Republicii Moldova, care ar trebui să adere cât mai repede la NATO, pentru că niciu stat nu poate adera la UE până nu este parte a arhitecturii euroatlantice de securitate.

Consiliul Unirii constată cu satisfacţie că a anticipat, prin Scrisoarea deschisă către Preşedintele Nicolae Timofti, contextul tot mai favorabil şi necesitatea deschiderii totale către România. Această realitate a şi început să fie valorificată de unii guvernanţi de pe ambele maluri ale Prutului, care s-au angajat într-o cooperare strânsă Chişinău-Bucureşti pe drumul spre Uniunea Europeană, drum care va trebui discutat deschis de societate, deoarece cel mai scurt poate şi trebuie să fie Unirea cu România, în urma lichidării consecinţelor Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, declarat nul şi neavenit şi prin Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

Declaraţia Preşedintelui Traian Băsescu, invitatea omologului său de la Chişinău la Parada militară impresionantă de la Bucureşti, depunerea unei singure coroane de flori de către cei doi Preşedinţi români la Monumentul Eroilor, ca şi vizita Preşedintelui Senatului României, care au anunţat, la rândul lor, o deschidere firească pentru o opţiune proUnire din partea basarabenilor, denotă clar că avansarea spre obiectivul european este legată indispensabil de reaşezarea societăţii din stânga Prutului pe baze naţionale româneşti, proces în care ajutorul, asistenţa şi expertiza României sunt absolut inerente, dar şi dorite.

Consiliul Unirii este convins că toate aceste mişcări benefice, inclusiv parafarea acordurilor asociative cu UE la Vilnius, vor conduce sigur spre restatuarea adevărului istoric şi identitar în Basarabia, servind avansării cu paşi mici, dar siguri, spre Marea Reunire, prin Adevăr, Dreptate, Muncă, Ordine şi Demnitate. Fapt demonstrat de românii veniţi mândri să sărbătorească, pe 1 Decembrie 2013, Ziua Naţională a României în centrul Chişinăului, la apelul Platformei unioniste “Consiliul Unirii” şi al Platformei civice “Acţiunea-2012”, plurientităţi ce au demonstrat verticalitate şi demnitate în aceşti doi ani, comemorând 200 de ani de ocupaţie ruso-sovietică şi cerând deschis şi ferm refacerea unităţii naţionale româneşti.

Consiliul Unirii este moral şi solidar cu toţi cei care pledează pentru democraţie, dreptate, libertate, valori pentru care luptă şi populaţia în oraşele ucrainene. CU crede că venirea la Kiev a unor forţe cu adevărat europene va fi benefică pentru respectarea drepturilor românilor din Ucraina, care se confruntă încă, din păcate, cu piedici dureroase în eforturile de a-şi păstra identitatea, limba, tradiţiile, cultura.

CU consideră că numai prin curaj şi adevăr, verticalitate şi mândrie naţională românească noi putem redeveni ce am fost — români membri ai civilizaţiei europene.

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet