Suntem la trecerea dintre ani.

Pentru Consiliul Unirii, creat în februarie 2012, în anul împlinirii a 200 de ani de ocupaţie ruso-sovietică, ultimii doi ani au fost plini de acţiuni de demnitate, de atitudine curajoasă faţă de evenimentele, desfăşurate, în special, în Basarabia, unde se dă lupta pentru un viitor european, românesc, un viitor comun cu românii din dreapta Prutului.

Platforma unionistă “Consiliul Unirii” are menirea şi de a coagula forţele unioniste pentru acţiuni publice de impact şi pentru promovarea eficientă a mesajului. Asemenea acţiuni, în special marşuri proUnire cu România, au avut loc, în anii 2012 şi 2013, cu participarea, de fiece dată, a peste zece mii de oameni, în mai multe oraşe din spaţiul românesc de pe ambele maluri ale Prutului, prin contribuţia mai multor forte unioniste. Din păcate, manifestările s-au desfăşurat în condiţii de ostilitate din partea Puterii şi a Opoziţiei parlamentare. Totodată, anul 2012 a însemnat şi recunoaşterea, drept constituţională, a opţiunii politice unionist, iar anul 2013 a impus subiectul Unirii opiniei publice.

Astfel, Platforma unionistă “Consiliul Unirii”, împreună cu Platforma civică “Acţiunea-2012”, au reuşit — şi în anul 2013 — să promoveze cel mai energic poziţia proUnire, să impună respect şi demnitate, organizând manifestări publice cu mai puţine piedici din partea Puterii decît în anul 2012.

Manifestările de anvergură ale acestor două Platforme unioniste au impus ridicarea tabu-ului de pe subiectul Unirii — drept cea mai scurtă cale de desprindere a Basarabiei de orbita rusească şi de integrare în NATO şi UE. Au avut loc dezbateri la televiziuni, mai mulţi lideri de opinie, cercetători şi politicieni de la Putere, inclusiv Preşedintele României, invocând imperativul refacerii unităţii naţionale prin reunirea celor două state româneşti. Consiliul Unirii a salutat — în anul 2013 — declaraţiile menite să “Readucă Basarabia Acasă” ale unor înalţi demnitari români, inclusiv parlamentari. Reunificarea ar însemna salvarea teritoriului multpătimit şi a populaţiei lui zbuciumate şi nedreptăţite din stânga Prutului.

Consiliu Unirii doreşte ca Republica Moldova, prin greutăţi, dar, totuşi, să avanseze spre Vest şi a salutat că UE a acceptat parafarea acordurilor asociative cu cel de-al doilea stat românesc, printr-un sprijin major şi din partea României. CU speră că populaţia proeuropeană majoritară din stânga Prutului nu va permite abaterea societăţii de la opţiunea europeană, care înseamnă şi opţiune proromânească, în pofida unor încercări ale Puterii de la Chişinău de a trasa o linie inadecvată de demarcaţie între opţiunea/demersul european şi opţiunea proromânească/demersul unionist.

În anul 2013, o realizare incontestabilă pentru recunoaşterea şi restatuarea adevărului privind limba română ca limbă oficială a fost Hotărârea istorică a Curţii Constituţionale, potrivit căreia textul Declaraţiei de Independenţă prevalează în raport cu textul Constituţiei, astfel încât limba de stat a Republicii Moldova este univoc limba română. Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, încât nicio prevedere a acesteia nu-i poate depăşi cadrul. Decizia de demnitate naţională a Curţii Constituţionale deschide calea pentru revenirea la reexaminarea obiectivă a actului de ocupaţie din 1940, a statutului de ocupaţie în prezent al celui de-al doilea stat românesc şi la identificarea soluţiei pentru ca nulitatea Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, calificat obiectiv şi în Declaraţia de Independenţă, să conducă la lichidarea consecinţelor acestuia pentru teritoriul rupt din trupul Patriei-mamă, România.

Acesta este obiectivul pentru care Consiliul Unirii îi cheamă în continuare pe unionişti pe o platformă de activitate comună în următorii ani. Consiliul Unirii speră că anul 2018, când se va marca centenarul de la Unirea Basarabiei cu România, va însemna şi reunificarea celor două state româneşti, realizându-se refacerea unităţii noastre naţionale, care trebuie să fie ideea naţională a românilor.

Consiliul Unirii urează din tot sufletul românilor şi prietenilor alogeni, integraţi în spatial românesc, — tuturor celor care ne respectă limba, istoria, tradiţiile, obiceiurile, cultura, dar şi dreptul la un viitor comun într-o Românie unificată şi puternică, într-o Europă prosperă, în baza Declaraţiei de Independenţă, în baza Constituţiei şi a CvEDO, — rezistenţă şi încrederea că România, împreună cu toată Europa, şi Statele Unite ale Americii ne sunt prieteni adevăraţi şi că putem reuşi ca poporul german, care s-a reunit şi a devenit un popor întreg şi prosper.

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet