Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPNL

PNL propune anularea Legii privind autonomia găgăuză şi referendumuri proUnire cu România

|versiune pentru tipar||
PNL / 3 februarie 2014
Partidul Naţional Liberal

Partidul Naţional Liberal urmăreşte cu adâncă uluire evoluţiile de pe scena politucă moldovenească si lipsa de atitudine din partea Puterii. Prin diferite luări de poziţie, naţional-liberalii şi-au exprimat atitudinea de dezaprobare totală a tendinţelor antistatale şi anticonstituţionale ale unor grupări extremiste şi românofobe, care urăsc opţiunile majorităţii alegătorilor de toate naţionalităţile de a aspira la o civilizaţie şi comunitate europeană, democratică, din care face parte şi Patria celor 500 de mii de basarabeni cu cetăţenie română redobândită, precum şi Patria celor care încă îşi aşteaptă această cetăţenie nativă.

Consiliul Unirii, din care face parte şi PNL, este o Platformă unionistă care s-a fondat pentru promovarea obiectivului unionist în condiţiile când forţele revanşarde comuniste proruse au început ofensiva contra aspiraţiei naţionale europene, în preajma împlinirii celor 200 de ani de ocupaţie ruso-sovietică a teritoriului românesc din stânga Prutului. Comuniştii, animaţi de Kremlin, la fel ca şi grupările separatiste găgăuze, sprijinite de Moscova şi tolerate de guvernanţii laşi de la Chişinău, urmăresc în continuare, fie prin diferite “Kongrese ale cetăţenilor”, referendumuri ilegale, ultimatumuri şi provocări, stoparea eforturilor românilor şi alogenilor integraţi de avansare spre comunitatea euroatlantică.

Republica Moldova este la răscrucea unor lumi încă adverse, Ucraina fiind testul în această confruntare acerbă dintre Vestul democratic şi Estul haotic. Acum, soarta copiilor din stânga Prutului depinde de disponibilitatea celor ce şi-au asumat guvernarea unui stat cu mari deficienţe — încă de la proclamare — la capitolele apariţie, funcţionare instituţională şi viabilitate. Cu toate acestea, de dragul menţinerii calmului şi concilierii grupurilor etnice cu naţiunea română majoritară de români (numiţi de ocupanţii sovietici “moldoveni”), atât Vestul, inclusiv România, cât şi clasa politică primitivă din R.Moldova, au acceptat un soi de convenţionalitate de coabitare, în speranţa avansării spre UE.

Acum, însă, zonele separatiste, create şi pompate cu idei, şi nu doar, fac tot posibilul să dezbine societatea şi să clatine barca proeuropeană a celui de-al doilea stat românesc.

PNL învinuieşte de această situaţie partidele aflate la guvernare pe Bâc, care par să aibă lideri cantonaţi — de voie sau de nevoie — în sfera de interese geostrategice ruseşti, fiind aleşi cu toţii aleşi pentru promovare pe sprânceană, dintre cei mai şantajabili.

În caz contrar, cum de înţeles această lipsă de atitudine pentru încălcarea Constituţiei, a legislaţiei, pentru atacul la statalitatea şi suveranitatea R.Moldova, pe care exact aceşti separatişti o apărau abitir, opunându-se, în ultimii doi, ani acţiunilor legale şi paşnice ale unioniştilor?

Naţional-liberalii consideră că actuala guvernare nu ar trebui să caute motive în acţiunile puse la cale de inamicii noştri din cercurile imperiale diriguitoare ruse ca să invoce neavansarea spre semnarea acordurilor asociative cu UE, ci să examineze oportunitatea anulării legii privind autonomia găgăuză şi să păstreze integritatea statală şi teritorială a R.Moldova, aşa cum ar trebuie să procedeze şi în cazul zonei separatiste transnistrene, de unde vor urma, la sigur, provocările următoare.

Iar declaraţiile unor politicieni, încălziţi la sânul Puterii de la Chişinău, gen falşi socialişti şi alţii, care ameninţă cu referendumuri în unităţi administrative ale Republicii Moldova, ar putea fi urmate, dacă nu vor fi pedepsite, de îndemnuri din partea forţelor unioniste la referendumuri în diferite localităţi care sunt gata să spună că se vor în Europa, prin Unirea cu România.

Precum există temerea şi chiar presupunerea că Bucovina românească din Ucraina s-ar vrea în UE prin aceeaşi revenire la Patria-mamă România, de unde a fost ruptă în 1940, împreună cu Basarabia, dacă o altă cale de a ieşi de sub jugul clanurilor proruseşti nu există în aceste state post-sovietice.

Noi avem nevoie de democraţie şi de libertate. Avem nevoie de respectarea legii şi a Constituţiei, de către toţi, nu numai de către proromâni. Pentru că numai în condiţii de democraţie şi libertate putem decide care e cel mai bun şi fericit viitor pentru noi, dar, mai ales, pentru copiii cetăţenilor celui de-al doilea stat românesc.

Sursa: www.pnl.md

Depunere de flori la Bustul lui Alexandru Ioan Cuza Acţiunile PNL din 2007 şi pîna în 2013