Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPNL

Apel-manifest al Consiliului Unirii pentru asigurarea securităţii şi a vieţii cetăţenilor

|versiune pentru tipar||
PNL / 1 mai 2014
Partidul Naţional Liberal

Pe data de 1 mai a avut loc o şedinţă a Consiliului Unirii cu o participare mai amplă a membrilor, la care s-a discutat situaţia politică şi geopolitică din interiorul statului şi din regiune, modalitatea de comemorare a datei de 28 iunie. S-a luat în examinare şi a fost sprijinită Poziţia PNL şi a AVR-92 “Tiras-Tighina”privind invitarea trupelor NATO de către conducerea R.Moldova şi s-a adoptat un Apel-Manifest pentru asigurarea securităţii şi a vieţii cetăţenilor, cu recomandări de importanţă majoră pentru destinul cetăţenilor loiali celui de-al doilea stat românesc şi ideii de unitate naţională românească. În curând vom reveni cu un material mai detaliat despre discuţia din cadrul Consiliului Unirii, care a decis pentru data tristă din istoria noastră — 28 iunie — să organizeze un Marş şi un forum al unioniştilor.

Preşedintelui Republicii Moldova
Parlamentului Republicii Moldova
Guvernului Republicii Moldova

APEL-MANIFEST al Consiliului Unirii pentru asigurarea securităţii şi a vieţii cetăţenilor

La 27 august 1991, Republica Moldova şi-a declarat, în faţa întregii lumi, ieşirea din URSS. De peste 23 de ani urmăm calea suveranităţii, a independenţei şi a democraţiei. De tot atâta timp se promovează o politică de pace în interior şi în exterior, în condiţiile neutralitâţii constituţionale a statului. Forţele armate, conform tratatelor internaţionale la care suntem parte, contribuie la misiuni de asigurare a ordinii şi a păcii în diferite zone de conflict militar din lume. Cu toate acestea, securitatea cetăţenilor noştri a fost şi rămâne mereu ameninţată.

Conflictul armat din anul 1992, în care Republica Moldova a fost atacată de Federaţia Rusă şi de forţele secesioniste de peste Nistru, staţionarea, contrar prevederilor constituţionale, a trupelor militare ruseşti în teritoriul de est al statului, manifestările secesioniste din unele unităţi administrativ-teritoriale şi poziţia agresivă a unor partide politice şi organizaţii, instigate din exterior, în favoarea refacerii Uniunii Sovietice, au frânat dezvoltarea multidimensională a societăţii, punând în pericol stabilitatea în societate.

În plus, războiul ruso-georgian din anul 2008, recunoaşterea Abhaziei şi a Osetiei de Sud de către Rusia, intervenţia militară în peninsula ucraineană şi anexarea Crimeii de către acest stat, confruntările armate, declanşate de forţele teroriste şi secesioniste proruse în regiunile de Est şi de Sud ale Ucrainei, dar şi referendumurile anticonstituţionale din UTA Găgăuzia şi solicitarea aşa-numitului soviet suprem de la Tiraspol privind recunoaşterea independenţei Transnistriei, cu alipirea ei la Federaţia Rusă au arătat cât de uşor şi repede poate fi transformată o ţară în haos, iar o situaţie paşnică — în una periculoasă pentru securitatea populaţiei, precum şi cât de vulnerabili suntem astăzi noi, cetăţenii Republicii Moldova.

Consiliul Unirii, plecând de la realităţile regionale ce prezintă pericol pentru securitatea Republicii Moldova şi viitorul nostru european, consideră oportun ca autorităţile statului, conducându-se de Declaraţia de Independenţă, care “CEREA Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova”, succesorul de drept al imperiului sovietic fiind Rusia, declarat stat-agresor printr-o Hotărâre CEDO privind conflictului militar instigat contra Republicii Moldova în 1992, să întreprindă următoarele:

  1. Printr-o decizie a Parlamentului, să fie declarată zona aflată sub controlul regimului separatist de la Tiraspol, sprijinit de cercurile imperiale de la Kremlin, drept teritoriu ocupat de Federaţia Rusă şi să solicite tuturor organismelor europene şi internaţionale recunoaşterea acestei stări de fapt, pentru sporirea eforturilor comune în vederea eliberării statului nostru de sub ocupaţia rusă.
  2. Ca membru al ONU, beneficiind de toate drepturile şi obligaţiile ce derivă din acest statut şi din Carta ONU, să facă demersurile respective pentru ca aceasta să ceară, în mod expres, Rusiei să recunoască neutralitatea Republicii Moldova şi, în consecinţă, să îşi retragă imediat şi necondiţionat toate forţele militate şi paramilitare de pe teritoriul statului nostru, în frontierele sale, recunoscute de forurile internaţionale.
  3. Să identifice posibilităţi, inclusiv prin Curtea Constituţională, care să abordeze situaţia similar celei privind limba română, pentru a contesta legalitatea statutului de neutralitate, prevăzut în art.11 din Constituţie, în partea că “Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă”, în condiţiile când el nu se regăseşte în Declaraţia de Independenţă, fiind lovit de nulitate din momentul recunoaşterii oficiale a statului.
  4. Să invite trupele NATO în Republica Moldova, pentru a asigura securitatea cetăţenilor într-un context de forţă majoră, legat de criza din Ucraina, ce se poate extinde uşor spre al doilea stat românesc.
  5. Să iniţieze de urgenţă procedurile formale de retragere a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente.
  6. Să ceară Federaţiei Ruse despăgubiri materiale şi financiare pentru prejudiciul cauzat Republicii Moldova, prin staţionarea ilegală a trupelor ruse pe teritoriul ţării, contrar art.11, pct. 2, din Constituţie, care stabileşte că “Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”, şi pentru subminarea statului, prin susţinerea economică, socială, financiară şi militară a regimului separatist de la Tiraspol.
  7. Să contracareze manifestările secesioniste, prin introducerea, în legislaţie, a noţiunii de “separatism” şi a articolelor privind răspunderea penală severă pentru asemenea acţiuni.
    Să încheie, în regim de urgenţă, acorduri de asistenţă militară bilaterală cu ţările membre ale UE şi cu SUA, pentru a preveni intervenţiile militare din partea oricărui stat, cu pretextul de “a-şi proteja etnicii”.
  8. Să consolideze continuu baza tehnico-militară şi capacitatea de luptă a Armatei Naţionale, sporind considerabil bugetul destinat creşterii capacităţii de apărare, dat fiind că acesteia i se alocă cel mai mic buget militar din Europa — o cotă în PIB de numai 0,3 la sută.
  9. Să asigure respectarea cu stricteţe a legislaţiei lingvistice privind obligativitatea cunoaşterii limbii române de către toate persoanele ce vor să obţină funcţii în stat.
  10. Să modifice astfel actele normative încât să fie strict interzisă asistenţa socială directă — alocaţii financiare sau suplimente la pensii — unităţilor administrativ-teritoriale din partea altor state, fără consimţământul autorităţilor statului.
  11. Consiliul Unirii îi îndeamnă pe toţi cetăţenii Republicii Moldova, care îşi doresc un viitor românesc, civilizat, european să se unească pe platforma adevărului istoric, ce ne va face liberi, şi să pună presiuni pe guvernanţi pentru ca aceştia să identifice limpede şi univoc interesul naţional al românilor şi al alogenilor integraţi în spaţiul românesc — acesta fiind lichidarea consecinţelor Pactului criminal Molotov-Ribbentrop şi refacerea unităţii naţionale româneşti, prin reunificarea Republicii Moldova cu România — singura cale de a fi într-o lume democratică, civilizată, paşnică şi prosperă.

Sursa: www.pnl.md

Unionişti PNL, care au fost la Bălţi la Marş, sunt purtaţi pe drumuri în procesul contra lui Şelin PNL: decomunizarea întârzie, cazul Sinigur, 9 mai 2014