Astăzi, 24 mai, marcăm 139 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal — partid istoric ce s-a constituit printr-o raliere liberală în ajunul scrutinului parlamentar din aprilie 1875.

La 4 ianuarie 1875, liberalii au format un Comitet Central Electoral, pentru coordonare politică naţională, dar au rămas în opoziţie. Pentru succesul politic, mai era necesară o fuziune, produsă la 24 mai 1875, când Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Anastase Stolojan, alţi fruntaşi liberali au pus bazele PNL, pentru îndepărtarea conservatorilor de la putere.

Printre cei înscrişi în PNL până la 5 iunie 1875 erau personalităţi ca D.Berindei, Ion C.Brătianu, D.Brătianu, I.Ghica, A.Golescu, Pache Protopopescu, C.A.Rosetti, Dimitrie A. Sturdza.

În titulatură s-au îngemănat două concepte — naţional şi liberal. “Naţional” însemna recuperarea identitară sub raportul întregirii statului român în atributele suveranităţii şi dezvoltării economice, culturale, educaţionale. “Liberal” exprima natura regimului social-economic şi politic, bazat pe proprietate şi libertate, prin căutarea continuă a echilibrului dintre clasele societăţii. Este chintesenţa a două curente de gândire politică, din care s-a edificat statul român modern, contopite în ideologia şi practica PNL care, după 1866, au însemnat modernizarea României. S-au promovat la cârma Guvernului M.C.Epureanu, cu Mihail Kogălniceanu la Externe, Gh.Vernescu — la Interne, I.C.Brătianu — la Finanţe, Gh.Chiţu — la Culte şi instrucţiune Publică, colonelul Slăniceanu — la Război.

Guvernările liberale şi-au clădit politica externă pe ideea naţională a independenţei de stat a României. Ultima etapă liberală, grefată pe idealul unităţii naţionale, ţintea revenirea Transilvaniei la România, realizată în 1918, sub o guvernare liberală.

De Ion I.C.Brătianu, preşedintele PNL între 1908–1927 şi prim-ministru în cincimandate (1909–1911, 1914–1918, 1918–1919, 1922–1926, 1927), se leagă mari împliniri — alipirea (în 1913) la România a judeţelor Durostor şi Caliacra, ce formează Cadrilaterul, desăvârşirea unităţii naţionale a României (1918). Perioada 1922–1926 a fost epoca celor mai mari succese liberale. Guvernul Ion I.C.Brătianu a rezolvat cele mai grele probleme ale statului întregit prin unificarea celor 4 regiuni în plan administrativ şi legislativ; a reformat economic şi multiaspectual Ţara. S-a adoptat o nouă Constituţie. În 1926, liberalii au ajuns pe culmea puterii şi a influenţei, încheind misiunea istorică începută în 1848.

Partidul Naţional Liberal din Republica Moldova îi felicită pe toţi membrii formaţiunii cu ocazia aniversării curentului politic naţional-liberal, ale cărui principii le împărtăşim cu toţii.

Conducerea PNL din R.Moldova, care asigură funcţionarea activă a partidului de şapte ani, în lipsa unui stat de drept, ce înseamnă şi condiţii impropii pentru un autentic pluralism al partidelor, constată regresul enorm — în plan moral — al pretinsei elite politice şi statale din stânga Prutului faţă de evoluţia României şi de aşteptările românilor de după 2009, elită total incapabilă de a se ridica la înălţimea istoriei personalităţilor româneşti care s-au zbătut pentru a crea un adevărat stat, pentru a-l moderniza şi a-l plasa în rând cu statele europene.

PNL din stânga Prutului speră în accelerarea procesului de apropiere intraromânească şi de omogenizarea românească — prin conştiinţa şi identitatea naţională, prin informare corectă şi voinţa românilor din al doilea stat românesc, în pofida fariseismului şi propagandei antiromâneşti directe sau făţişe ale guvernanţilor sau opoziţiei bolşevice.

În contextul situaţiei politice complicate din R.Moldova, cauzată şi de factorigeopolitici, căreia nu îi fac faţă guvernanţii farisei si prorusi, acoperiţi cu frazeologie proeuropeană, PNL salută fără tăgadă semnarea Acordurilor asociative cu UE pe 27 iunie 2014, ca prim-pas spre desprinderea spaţiului românesc din stânga Prutului de orbita rusească nefastă si exprimă recunostinţă partenerilor euroatlantici pentru disponibilitatea si insistenţa de a atrage Chisinăul în circuitul european. PNL salută poziţia oficială a României de a fi primul stat susţinător, cel mai firesc, al demersului european al Republicii Moldova.

Pentru accelerarea, însă, a realizării obiectivului de integrare în UE, naţional-liberalii consideră că reunificarea celor două state, în baza Declaraţiei de Independenţă si a Constituţiei, ar fi calea cea mai indicată, care ar duce si la asigurarea securităţii cetăţenilor prin reîntregirea românilor sub scutul NATO.

PNL continuă, astfel, eforturile fruntasilor partidului istoric PNL, care a înfăptuit Marile Uniri, si speră că actuala formulă a PNL din România se va fixa si pe idealul predecesorilor naţional-liberali — de refacere a unităţii naţionale românesti.

PNL îşi exprimă continua nedumerire în legătură cu tensiunile politice din România, din a căror cauză nu se găseste un loc prioritar pentru plasarea Basarabiei şi a obiectivului de reîntregire românească drept imperative naţionale decât în campaniile electorale. Exemplul prost din România este copiat regretabil în Basarabia, unde nu se reuşeşte o consolidare a polului proromânesc şi liberal.

Totodată, PNL îşi exprimă în continuare îngrijorarea faţă de derapajele antidemocratice ale actualilor guvernanţi care, în loc să caute căi legislative şi instituţionale pentru a asigura respectarea legii de către forţele separatiste şi extremiste, se dedau la declaraţii antiunioniste, neglijând legislaţia şi practica CEDO, procedând aşa de dragul captării voturilor din zonele cu cetăţeni neintegraţi în al doilea stat românesc.

PNL cere partidelor de la guvernare să pună capăt fariseismului şi luptei contra proromânilor, mascate cu orientarea proeuropeană, prin care ele urmăresc doar reperpetuarea, cu orice preţ, la putere, pentru a-şi continua practicile oneroase şi schemele de mafiote şi de corupţie

Un exemplu foarte trist, dar evocator, este spiritul antiromânesc în care a fost pus la cale şi în care decurge recensământul din acest an, fapt pentru care PNL le cere guvernanţilor să îl considere neobiectiv şi influenţat politic.

PNL aşteaptă ca cetăţenii, în special românii şi alogenii integraţi în al doilea stat românesc, să conştientizeze că nu avem două vieţi nici noi, nici copiii noştri, pentru a le dărui viaţa noastră celor ce au furat-o şi ne-o fură pentru interesul buzunarelor, neamurilor şi clanurilor lor.

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet