Pe 7 august a avut loc şedinţa Biroului Permanent Central al PNL, la care au participat şi alţi reprezentanţi ai Platformei “Consiliul Unirii”.

Primul subiect luat în dezbatere a fost legat de provocările, stereotipurile şi manipulările folosite la adresa unioniştilor, care vor candida la parlamentare pe lista naţional-liberală, precum şi identificarea sloganului, a mesajelor de campanie.

Cei prezenţi au constatat reacţia pozitivă a societăţii la propunerea PNL privind crearea unui Bloc European, în special în contextul pericolelor şi riscurilor din Est pentru traseul european, proromânesc al Republicii Moldova.

S-a acceptat, în unanimitate, oportunitatea mesajului electoral ce ar putea fi concentrat în expresia “Împreună — spre Unirea din 2018”, fapt pentru care Parlamentul, ales în toamnă, va trebui să fie şi proromânesc, nu doar proeuropean, fără un puternic element naţional, fapt ce semnifică, de fapt, o identitate prorusească a Legislativului de pînă acum. Parlamentul viitor nu va fi funcţional dacă nu va fi acolo ideea unionistă.

Pentru aceasta, PNL, care are în program militarea pentru crearea unui pol liberal în al doilea stat românesc, propune, în primul rînd, partidelor liberale, crearea unui Bloc Liberal.

Un Bloc Liberal ar fi “motorul integrării intraromâneşti” rapide într-un Bloc European. Pentru aceasta se impune o voinţă politică responsabilă, în vederea desfăşurării unei mese rotunde a partidelor ce au în titulatură cuvîntul “liberal”, precum şi a celor ce nu îl au, dar se identifică drept formaţiuni liberale. Ar fi binevenite la dezbatere entităţile civice care au demonstrat activism proromânesc şi proeuropean în ultimii ani.

În şedinţă s-a subliniat dorinţa clară a electoratului naţional de a vedea o coagulare a partidelor politice NE-proruseşti, ce ar putea fi sprijinite de respectivul segment din societatea civilă.

Acest fapt, în opinia BPC, ar preveni dispersarea voturilor, atacurile reciproce distructive, revanşa comuniştilor şi formarea unei majorităţi parlamentare de stînga antieuropene, mai ales împreună cu PCRM, dar şi ar pregăti Unirea din 2018, pentru care există o şansă istorică, ar anihila egoismul unor entităţi politice ce nu urmăresc obiectivul de unitate naţională, ci intrarea în Parlament cu o mînă de deputaţi, pentru a-şi justifica apoi ineficienţa. Numai lideri maturi politic pot întelege corect lucrurile, în actuala situaţie geopolitică foarte complicată.

Membrii Consiliului Unirii, din care face parte şi PNL, cer insistent clasei politice din România să nu împartă partidele liberale din Republica Moldova în “româneşti” şi “neromâneşti”, să aibă o atitudine echidistantă faţă de toate entităţile politice liberale, să încurajeze — moral şi politic — coagularea aici a forţelor româneşti proeuropene.

Un alt aspect dezbătut a fost situaţia social-economică din Republica Moldova, urmare a deciziilor ostile din partea Rusiei.

Integrarea europeană poate avea loc numai printr-o consistenţă integrarea intraromânească, concept semnalat de către Consiliul Unirii Preşedintelui Republicii Moldova şi guvernanţilor imediat după semnarea acordurilor asociative cu UE.

În acest sens, o soluţie şi o alternativă a blocării exporturilor de către Rusia ar fi reorientarea lor bruscă spre România, prin decizii speciale şi de urgenţă ale Guvernelor celor două state româneşti.

Astfel, se impune o nouă şedinţă comună a Guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti, pentru identificarea de soluţii în vederea deblocării exporturilor de produse agricole din Republica Moldova. România nu are probleme cu exportul, iar integrarea economică intraromânească este alternativa blocajelor comerciale din Est.

Acest lucru ar fi şi o oportunitate pentru a se avansa accelerat spre singura cale de viitor pentru basarabeni, ca alernativă a santajului rusesc — Unirea cu România, fapt inţeles tot mai clar de populaţia informată şi mai putin îndoctrinată, conştientă de legătura dintre integrarea euroatlantică prin Unire şi de îmbunătaţirea, ca urmare, a vieţii oamenilor de zi cu zi.

Este regretabilă întîrzierea examinării în regim de urgenţă a acestei probleme de către guvernanţii de la Chişinău, care încă îşi bat capul să îmbunătăţească relaţiile economice cu Rusia, în condiţiile cînd Kremlinul a demonstrat că aceasta nu intră în calculele sale.

Problema relaţiilor comerciale este politica, spionajul economic rusesc nu permite reorientarea exporturilor noastre spre România, ca să depindem de piaţa din Est, de aceea guvernanţii nu trebuie să facă jocul Moscovei.

Europa a mărit cotele la exporturi pentru R.Moldova, dar România poate ajuta printr-o deschidere directă în scopul reorientării politicilor comerciale. România are ieşire în lume, poate ajuta Republica Moldova şi printr-o asistenţă de management în agricultura noastră.

BPC al PNL apreciază contribuţia membrilor activi ai Consiliului Unirii la identificarea poziţiilor unioniştilor în actuala situaţie complexă din Republica Moldova.

Serviciul de presă al PNL

Un Bloc Liberal ar fi motorul integrării intraromâneşti într-un bloc European

Partidul Naţional Liberal a adoptat, în şedinţa din mai a Delegaţiei Politice Naţionale, decizia, făcută publică, de a oferi lista pentru Parlament celor mai demni membri ai Consiliului Unirii de dincoace de Prut. În legătură cu aceasta, în teritoriu au loc, în prezent, conferinţe comune ale entităţilor ce vor avea reprezentanţi pe lista electorală. Se elaborează răspunsuri la provocările, stereotipurile şi manipulările folosite la adresa unioniştilor ce vor candida pe lista naţional-liberală, se identifică sloganul, mesajele de campanie.

Recent, PNL, ca reacţie la pericolele şi riscurile geopolitice, dar şi în contextul crizei din Ucraina, a lansat apelul necesităţii unui dialog pentru un Bloc European — avînd în vedere şi solicitarea populaţiei, a opiniei publice privind coalizarea forţelor politice proeuropene. PNL a oferit toate argumentele pentru acest imperativ, a cărui realizare:

• ar preveni revenirea forţelor comuniste revanşarde la Putere, ce vor deturna traseul european, proromânesc al Republicii Moldova, prin formarea unei majorităţi parlamentare antieuropene de stînga, mai ales împreună cu PCRM
• ar evita dispersarea voturilor democratice
• ar elimina atacurile reciproce distructive
• ar anihila egoismul unor entităţi politice ce nu urmăresc obiectivul de unitate naţională, ci intrarea în Parlament cu o mînă de deputaţi, pentru a-şi justifica apoi ineficienţa politică
• ar pregăti Unirea din 2018, pentru care există o şansă istorică, ce poate deveni realitate în orice clipă.

Numai lideri politici maturi pot înţelege corect actuala situaţie geopolitică foarte complexă.

PNL şi-a ales ca slogan electoral logo-ul “Împreună, facem Unirea în 2018!”, fiind singurul partid care şi-a înscris obiectivul Unirii în Statut, fapt consfinţit şi prin Curtea Constituţională, sesizată de Ministerul Justiţiei, după o luptă juridică a naţional-liberalilor cu acesta şi în instanţele de justiţie naţionale. PNL doreşte ca Parlamentul, ales în toamnă, să fie şi proromânesc, nu doar proeuropean.

Fără un puternic element naţional, fără ideea unionistă, Legislativul va rămîne cu o identitate prorusească, nu va promova integrarea intraromânească drept garant şi corolar ale unei integrări europene accelerate.

De aceea, PNL, care pledează, prin Programul său politc, “pentru constituirea şi consolidarea polului politic liberal, în cadrul căruia să se regăsească toate forţele liberale” din al doilea stat romanesc, propune, în primul rînd, partidelor liberale, crearea unui Bloc Liberal, ca “motor al integrării intraromâneşti” rapide într-un Bloc European.

Integrarea europeană poate avea loc numai printr-o consistentă integrare intraromânească, concept semnalat de către Consiliul Unirii Preşedintelui Republicii Moldova şi guvernanţilor imediat după semnarea acordurilor asociative cu UE.

Astfel, cît încă nu e tîrziu, se impune o voinţă politică responsabilă pentru participarea la o masă rotundă a partidelor avînd în titulatură cuvîntul “liberal”, precum şi a celor ce nu îl au, dar se identifică drept formaţiuni liberale. Ar fi binevenite la dezbatere entităţile civice care au demonstrat activism proromânesc şi proeuropean în ultimii ani.

Este dorită o prestaţie specială şi a clasei politice din România, ce nu ar mai trebui să împartă partidele liberale de dincoace de Prut în “româneşti” şi “neromâneşti”, dar care să aibă o atitudine echidistantă faţă de toate entităţile politice liberale şi să încurajeze — moral şi politic — coagularea forţelor liberale proeuropene.

De asemenea, în contextul integrării intraromâneşti, având în vedere actuala situaţie social-economică, tot mai dificilă, urmare a deciziilor ostile din partea Rusiei, unioniştii consideră ca alternativă a blocării exporturilor spre Est reorientarea lor bruscă spre România, prin decizii speciale ale Guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău.

Se impune de urgenţă o nouă şedinţă a lor comună, pentru deblocarea importurilor agricole din R.Moldova. România nu are probleme cu exporturile şi deschiderea totală ar fi o oportunitate pentru a se avansa accelerat spre singura cale de viitor pentru basarabeni, ca alternativă a şantajului rusesc — reunificarea celor două state româneşti. Fapt înteles tot mai clar de populaţia informată şi neîndoctrinată, conştientă de legătura dintre integrarea euroatlantică, prin Unire, şi de îmbunătăţirea, ca urmare, a vieţii oamenilor de zi cu zi.

Europa a mărit cotele la exporturi pentru R.Moldova, dar România poate ajuta printr-o deschidere directă, în scopul reorientării politicilor comerciale. România are ieşire în lume, ne poate ajuta şi printr-o asistenţă de management în agricultură care, în contextul regionalizării din România, trebuie să devină una comună pe ambele maluri de Prut, ca un prim-exemplu de integrare intraromânească.

Aceasta trebuie să fie preocuparea de urgenţă a Chişinăului oficial, care îşi bate capul “să îmbunătăţească relaţiile economice cu Rusia”, în condiţiile cînd Kremlinul a demonstrat că acest “obiectiv” nu intră în calculele sale.

Problema relaţiilor comerciale este una politică. Spionajul economic rusesc nu permite reorientarea exporturilor noastre spre România, pentru că ne doreşte dependenţi de piaţă din Est, de aceea, guvernanţii nu trebuie să facă jocul Moscovei şi să beneficieze de toată disponibilitatea României de a ne fi alături în clipele grele.

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet