Au trecut trei luni după alegerile din 30 noiembrie 2014 — un eveniment electoral ce a provocat imense îndoieli privind obiectivitatea desfăşurării şi rezultatele sale.

PNL este profund convins, în baza semnalelor venite din structuri informate şi din sectorul asociativ, că — după recensământul trucat în mod premeditat, — guvernanţii au mai aplicat o lovitură adepţilor românismului şi ai integrării europene prin România — au deturnat suportul electoral pentru unicul partid unionist — PNL. Există, fără îndoială, o diferenţă între un rezultat anunţat public de 6 mii de voturi şi un presupus rezultat obiectiv exprimat de peste 30 de mii de voturi. Diversiunea s-a mulat minunat pe aşteptările Moscovei — ca dincoace de Prut să nu existe “pericolul unificării cu România”. Recent, unul dintre exponenţii imperialismului rus, Serghei Narâşkin, a dat ameninţător din deget — că Moscovei nu îi plac românii ce se încăpăţânează să nu mai fie moldoveni antiromâni.

Din păcate, cetăţenii manipulaţi nu au optat, în alegeri, pentru cei în care au încredere, ci pentru cei care le-au vândut minciuni şi le-au cumpărat voturile.

Ancorat, de la creare, în realităţile de peste Prut şi urmărind omogenizarea spaţiului politic românesc, PNL consideră că lupta dură din România contra corupţiei este un exemplu pentru societăţile încă manipulate, care aşteaptă ca UE să îi prindă pe hoţii de fonduri publice şi europene. Uniunea Europeană ar trebui să revizuiască priorităţile suportului logistic pentru R.Moldova, redirecţionându-l, parţial, sectorului asociativ, pentru a supraveghea şi investiga actele de corupţie. Rolul societăţii civile în stoparea furtului banului public şi european ar trebui să fie major.

Cunoscând deturnările, în România, a unei mari părţi din fondurile europene, de peste 10 miliarde de euro, investite, mai curând, în dosare penale, parlamentarii de la Bucureşti discută despre finanţarea partidelor doar de la Buget. Asta ar evita disproporţionalitatea şi condiţiile inegale în alegeri, într-o societate ciuruită de corupţia ce înfloreşte prin contribuţia directă a grupărilor mafiote de la guvernare. În R.Moldova cifra fondurilor europene posibil fraudate este între 21 şi 27 miliarde de lei.

Astfel, dacă lucrurile nu se schimbă şi în R.Moldova, orice implicare şi orice luptă politică — în raport cu grupările hoţeşti ajunse la putere prin frazeologie europeană şi milioanele furate, ce nu au generat altceva decât un Guvern votat cu PCRM — ÎŞI PIERD ROSTUL.

În asemenea condiţii, unele grupări politice şi platforme civice, ca răspuns la declinul monetar-economic, protestează contra fariseismului şi duplicităţii guvernanţilor. Acestea, însă, nu vor lua în consideraţie protestele, atâta timp cât timp partidele extraparlamentare şi partea activă, românească, a societăţii civile nu se constituie într-o Platformă de luptă comună, care să îmbine MESAJUL ANTICORUPŢIE cu MESAJUL PRO-UNIRE CU ROMÂNIA.

Este univoc — marii corupţi, ce conduc azi statul, vor “o Europă la sfântu-aşteaptă”, nu doresc nici Unirea cu România, pentru că se tem de puşcărie şi de confiscarea averilor dobândite ilicit. Dar îşi fac mendrele pentru că forţele politice din afara Legislativului şi partea curajoasă din sectorul asociativ, inclusiv tinerii, nu au încă voinţa necesară pentru coagularea eforturilor, pentru crearea “forţei a treia”, aşteptată, în special acum, în societate, după readucerea comuniştilor la Putere.

PNL a declarat, inclusiv în campania electorală, că nu are încredere în nici un partid ce a guvernat după 2009, de aceea nu aşteaptă continuarea parcursului european de la cei ajunşi la Putere prin înşelăciune, nu vede nici rostul în a le cere să nu abandoneze vectorul european. Pentru PNL este totuna dacă din coaliţia parlamentară face sau nu face parte vreo entitate liberală falsă, ce nu a vorbit în campania electorală de procuror european, de DNA sau de alte prevederi plagiate de la alte partide, inclusiv de la PNL — partid ce a venit cu un concept de cooperare intraromânească între două state, în vederea accesului celui de-al doilea în NATO şi UE până la 27 martie 2018, când se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire.

Aceasta este poziţia PNL — care salută orice protest contra guvernanţilor corupţi, care a propus tot tipul de blocuri ale partidelor europene autentice şi care reiterează imperativul dialogului forţelor extraparlamentare neproruse pe două imperative — coagularea acestor forţe şi îmbinarea mesajului anticorupţie cu mesajul unionist — singurele opţiuni ce pot oferi populaţiei abordări şi şanse reale şi realizabile.

În preajma zilei de 27 martie — Ziua Marii Uniri — PNL invită, din nou, ca în fiece an, partidele ce se revendică româneşti, naţionale, democratice, europene, unioniste, la acţiuni comune dedicate uneia dintre cele mai importante date de demnitate naţională românească din Istoria noastră.

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet