Sâmbătă, 16 iulie, a avut loc şedinţa statutară a Delegaţiei Politice Naţionale (DPN) a PNL, care a examinat mai multe chestiuni — organizatorice, cu revocări din funcţia de vicepreşedinţi (dnii Anatolie Revenco, Sergiu Tataru, Iulia Deleu), de membri ai BPC şi de membri ai DPN, precum şi cu alegeri în BPC (Alexandra Can, Ludmila Bolboceanu) şi în funcţia de vicepreşedinte (Alexandra Can); au fost prezentate Raportul BPC privind activitatea formaţiunii în perioada dintre şedinţele DPN şi Raportul financiar prezentat la CEC pe prima jumătate a anului, au fost făcute cunoscute informaţiile de ordin general despre condiţiile de participare la alegerile prezidenţiale; s-au adoptat textele Hotărârii şi Declaraţiei cu privire la negocieri şi participarea la alegeri prezidenţiale din R.Moldova, în cadrul proiectului politic propus în contextul celor două scrutine din spaţiul românesc de către PNL.

Discuţiile principale s-au axat pe subiectul “să participe sau să nu participe un candidat din partea PNL la alegerile prezidenţiale”, “este benefic sau nebenefic să participe un candidat PNL la alegeri”, “care sunt riscurile şi avantajele, dacă încercările de identificare a unui candidat comun prin negocieri cu un şir de partide va eşua”.

Au fost abordate şi dezbătute, în context, multe alte aspecte ale situaţiei politice din R.Moldova şi implicantele celor două campanii electorale ce vor urma pe ambele maluri ale Prutului.

La şedinţa DPN au participat mai mulţi invitaţi, care au vorbit despre momentul politic şi au exprimat doleanţa şi speranţa că se va reuşi, şi în continuare, să nu fie îngenuncheat PNL, aşa precum se încearcă nu doar în ultimul timp, dar şi în contextul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.

Se publică Raportul de activitate a BPC, Hotărârea şi Declaraţia PNL, în contextul politico-preelectoral actual.

Raportul BPC privind activitatea formaţiunii în perioada 27 februarie — 15 iulie 2016

Stimaţi membri ai DPN,
Stimaţi invitaţi,

Vă salut la această şedinţă, pe timp de vară fierbinte, pe care am convocat-o după adoptarea modificărilor la Codul electoral în contextul viitoarelor alegeri prezidenţiale. Deşi modificările, în mod suspect, încă nu sunt publicate în Monitorul Oficial, BPC a convocat Delegaţia Politică Naţională, pentru că situaţia pune mai multe întrebări, pe care noi le dezbatem, dar pe care şi membrii DPN le aşteaptă dezbătute, mai ales în contextul prezidenţialelor.

Acestea au căzut ca o catastrofă, în special, peste capul partidelor extraparlamentare, afectate şi de hărţuielile reciproce ale grupărilor angajate într-o luptă pe viaţă şi pe moarte în ultimii ani — Clanul PLDM şi Clanul PD.

Anul trecut, când ne-am ţinut congresul, nu ştiam ce ne aşteaptă. Au urmat noile reguli, draconice, privind colectarea cotizaţiilor în vederea finanţării partidelor de la Buget, finanţare care nu a mai venit, la capătul a şapte luni. Noi avem de primit, estimativ, 15 mii de lei pe lună.

A urmat isteria prezidenţialelor, despre care astăzi vom vorbi mai mult.

Apoi, pentru noi, că ne-am propus, se desfăşoară şi campania de înscriere a cetăţenilor români în Registrul electoral pentru alegerile din România. În exact acest context, ne desfăşurăm intens activitatea acum, discutăm cu cetăţenii la conferinţele teritoriale, care, conform Statutului, trebuie să aibă loc pe parcursul anului următor după forul suprem al partidului.

Situaţia noastră în raioane nu este uniformă. Undeva e mai bine, undeva e mai puţin bine, undeva nu e deloc bine. Asta e şi din lipsa finanţării adecvate, din cauza imposibilităţii de implicare a membrilor BPC ca şi coordonatori, precum şi — trebuie să recunoaştem — urmare a unui grad de saturaţie din partea unor colegi de la centru şi din teritoriu de situaţia generală şi de situaţia noastră, în special. Noi asta înţelegem. Constatăm un fenomen şi o atitudine mai stranii — acceptăm mesajul, dar nu şi partidul deja, poate nu şi conducerea. Înţelegem, dar nu suntem ONG sau asociaţie filantropică şi educativă proUnire. Încercăm să ne credem partid, deşi contextul nu mai devine favorabil pluralismului politic şi democraţiei. Oamenii sunt dezamăgiţi de partide, deşi nu au motive să fie dezamăgiţi şi de PNL, care am tot alergat şi pe la marşuri în aceşti ani, plus că le-am zis oamenilor să nu voteze partidele oligarhice criminale în noiembrie 2014 şi în localele din 2015, dar nu am fost ascultaţi. Dar, probabil, trebuie să rezistăm până în anul de cotitură 2018, iar — până atunci — avem pragurile despre care şi azi vom discuta.

Noi nu stăm o zi la sediu cu mâinile-pachet. Numai cine va sta o zi la sediu — şi vă invităm să o faceţi — şi ne va urmări munca, ne va înţelege. Avem o bază mare de electorat-ţintă unionist, dar problema e că nu avem şi capacitatea logistică, financiară să o gestionăm. Ne sunăm zilnic potenţialii adepţi.

Dar respectul cel mare îl meritaţi Dvs., care rămâneţi ataşaţi ideii pe care o promovăm şi mai aveţi încredere în noi, cei mai de sus. Chiar dacă pe alocuri nu vă merităm această încredere — dacă e să ne privim dintr-o parte şi raportat la partidele de succes. Dar care succes, ce fel de succes? Asta rămâne de văzut. Care sunt ele, partidele de succes, la fel, vom vedea după alegeri, dacă nu vor fi furate şi aceste rezultate…

După şedinţa DPN din 27 februarie, noi am pregătit participarea pentru acţiunea de la 27 martie. Este adevărat, avem o nemulţumire cu evitarea conducerii PNL şi cu invitarea, fără ştirea noastră, a unor structuri la Sfatul Ţării-2, convocat la Palatul Naţional, chiar dacă acesta nu a cooperat cu partidele. Noi am înghiţit nedreptatea şi atitudine interpretată de noi drept sfidare şi obstrucţionare a noastră, ca unionişti. Dar am adoptat o declaraţie, în care ne-am exprimat rezervele şi ne-am luat distanţele cuvenite — declaraţie propusă, la început, să fie semnată de către mai multe partide, ce au răspuns invitaţiei noastre la dialog în perioada 28 februarie-26 martie. În aceeaşi perioadă, am avut 5 şedinţe, fără rost, ale Consiliului Unirii, la care cei mai importanţi fondatori şi ulterior — deveniţi şefi ai Sfatului Ţării-2, — nu ne-au oferit un răspuns plauzibil, credibil, la întrebarea — Ce se întâmplă, de fapt? Unim sau dezunim?

La acel for au fost în sală, în Palatul Naţional “Nicolae Sulac”, 200 de persoane de la PNL, iar în Sfatul Ţării-2 au fost aleşi 10 la sută dintre naţional-liberali, noi însă, nu am criticat niciun unionist legat de cele întâmplate, am mers, frumuşel şi cuminciori, în marş de la Universitatea pedagogică “Ion Creangă” până în Scuarul Operei Naţionale şi, apoi, cu toţii împreună, spre gara de trenuri. În Scuar organizatorii Sfatului-Ţării-2 nu ne-au mai dat cuvântul, deşi i-au promis dlui Severovan, care i-a tot curtat şi care ne-a adus invitaţiile să mergem, ca invitaţi muţi în sală. Aşa am făcut, a fost alături şi Lucia Gurduza de la PNL.ro Diaspora Moldova. Vrem să vă mulţumim tuturor — şi care aţi fost în sală, şi celor aleşi, şi celor veniţi la marş.

După aproape 4 luni de la 27 martie îi rugăm pe cei aleşi în Sfatul Ţării-2 să ne povestească ceva clarificator despre ce faceţi şi cum ne reprezentaţi acolo.

După ce reprezentantul PNL.ro Diaspora, Republica Moldova, a fost la şedinţa DPN pe 27 februarie, a început o colaborare în cadrul campaniei de informare şi ajutorare a cetăţenilor să se înscrie în Registrul electoral pentru alegerile legislative din România. Am avut deja trei şedinţe cu ei la centru, la care unii dintre Dvs., nu toţi, au fost prezenţi. Am fost în câteva raioane şi avem un grafic pentru restul raioanelor. Unde facem conferinţe, precizăm/actualizăm conducerea, vorbim cu cei prezenţi despre situaţia politică din ambele state româneşti.

În mai multe raioane, cum ar fi Leova, Cantemir, Soroca, Drochia, Glodeni, Edineţ, Rezina, Orhei poate fi vorba şi de deschiderea secţiilor de votare pentru alegerile din România. Dar pentru aceasta e nevoie să îi sensibilizăm pe cât mai mulţi cetăţeni români.

Unii dintre Dvs. ar putea întreba dacă e cazul să facem această campanie. Noi considerăm că da, pentru că e una nobilă, iar misiunile diplomatice solicită asistenţă, în condiţiile când televiziunile nu acceptă abordarea unui asemenea subiect, deşi jumătate de milion de basarabeni au cetăţenia română. Noi îi ajutăm pe toţi, indiferent de opţiunea politică. Iar cetăţenii RM au şi întrebări la politicile României în R.Moldova cu ajutorul umanitar şi cu altele… Prietenii din PNL.ro le răspund cu răbdare şi promit să facă mai mult dacă PNL.ro va intra la guvernare.

Această campanie va continua până la sfârşitul lunii august, când se încheie perioada de înscriere pentru Registrul electoral, cu 90 de zile înainte de ziua alegerilor, care încă nu a fost fixată. Deşi, la un moment dat, Guvernul României ar putea da o ordonanţă de urgenţă şi crea secţii de votare în paralel cu misiunile diplomatice, ca să descongestioneze fluxul de votanţi în ziua alegerilor. Noiembrie, însă, nu este iulie. Dar cetăţenii se pot înscrie şi pentru votul acasă, prin corespondenţă, cu plic primit cu buletin de vot în el. Doar să avem încredere în Poşta Moldovei.

Suntem, totodată, conştienţi de situaţia confuză şi încâlcită care se va crea în contextul alegerilor parlamentare din România, pentru că partidele din RM nu se revendică drept raportate clar la partide clasice sau aproape clasice din România.

Iată de ce, noi, BPC, după discuţii repetate, am ajuns la concluzia că această coincidenţă a două scrutine — din RM şi România — pe invers decât în 2014 — să o privim ca pe o oportunitate pentru regrupări politice.

În acest sens, am decis la BPC, am obţinut şi sprijinul organizaţiei municipale Chişinău pentru demararea de negocieri — dacă se va accepta — cu zece entităţi politice şi asociative, în vederea sprijinirii PNL.ro în alegeri şi a identificării unui candidat comun în alegerile prezidenţiale, unul din afara partidelor, după care să muncim la un proiect politic în următorii doi ani, pe o platformă naţional-liberală şi populară. Vedem că negocierile dintre PDA, PAS, PLDM şi PPEM nu duc la rezultate, Năstase, Sandu şi Leancă au declarat că merg, fiecare, în alegeri, ca şi candidaţi.

Astfel, PNL propune PLDM, PPEM, PLR, MP “Antimafie”, PPM, PAD, PVE, Sfatul Ţării-2, Partidul “Democraţia Acasă”, PP “Dreapta” şi altor entităţi politice şi asociative negocieri pe o platformă naţional-liberala, populară, pentru a se identifica atitudini comune şi un candidat comun în scrutinele de pe cele două maluri ale Prutului, cu asistenţa Partidului Naţional Liberal din România.

Spunem de platformă naţional-liberală, populară, pentru că PNL.ro este în Partidul Popular European şi pentru că în RM sunt afiliate acestei familii politice sau spiritului popular mai multe entităţi din cele enumerate. Astfel, proiectul politic al PNL.md prevede, ca ofertă: 1.Semnarea unei Declaraţii comune de sprijinire acum şi pe durata întregii campanii electorale pentru Parlament a formaţiunii PNL din România. 2.Identificarea unui candidat comun — din afara acestor entităţi — pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. 3.Participarea în comun la alegerile parlamentare din noiembrie 2018 în Republica Moldova, DACĂ NU SE VA FI PRODUS UNIREA PÂNĂ LA 27 MARTIE 2018, creându-se o structură având copreşedinţi, pe modelul paşilor spre fuzionare a PNL.ro-PDL.ro. 4.Convocarea unui congres după scrutinul din 2018 şi alegerea unei conduceri unice a partidului. Acesta va fi PRIMA SOLUŢIE de participare a PNL la alegerile prezidenţiale.

Pentru aceasta vom propune un grup pentru negocieri, ce va acţiona în coordonare cu BPC. Totodată, dacă negocierile nu vor conduce la rezultatele scontate, vom discuta despre colectarea semnăturilor pentru înaintarea propriului candidat al partidului la funcţia de Preşedinte al RM. Colectarea şi înregistrarea de semnături la CEC va fi urmată de SOLUŢIA A DOUA, ce va consta în organizarea unor negocieri cu persoane-candidaţi cu vederi proromâneşti, proeuropene, pentru a decide cine dintre candidaţi rămâne în cursă.

În cazul în care nici această soluţie nu va reuşi, candidatul PNL, împreună cu organele colective ale partidului, va decide dacă participă sau nu, în continuare, la alegerile prezidenţiale. Propunem ca DPN să delege BPC luarea altor decizii în cazurile apreciate de către BPC drept fiind de forţă majoră.

Vom răspunde, împreună cu membrii BPC, prezenţi aici, la toate întrebările Dvs. Pe unele le bănuiesc, trebuie să avem răbdare să discutăm. Vă vom asculta opiniile. Şi vom lua împreună decizii.

La acest proiect, am şi discutat cu unele partide aşa, fugitiv, pot participa şi entităţi care nu vor fi prezente în toate etapele, de exemplu, în etapa a patra, de formare a unui partid având o conducere unică, — cum ar fi tradiţionalul partid proeuropean al ecologiştilor/verzilor.

Vom discuta proiectul, dar, între timp, vă informez despre ce am mai făcut.

Am făcut toate demersurile necesare către Ministerul Justiţiei şi AGEPI contra încercării Partidului “Dreapta” de a ne prelua Săgeata, ca simbol integrat în denumirea lor oficială.

Vă anunţ că, în baza deciziei DPN, am reuşit să ne înregistrăm, chiar zilele trecute, simbolul politic Săgeata la AGEPI, lucru ce ne costă 250 de euro şi vreau să îi mulţumesc dlui Mihai Severovan pentru achitarea a aproape jumătate din plată, noi acum urmând să plătim cealaltă jumătate şi vă solicităm şi Dvs. să contribuiţi, cel puţin, prin plata cotizaţiei.

În privinţa cotizaţiilor, legea ne-o cere şi le mulţumim celor care se conformează. Dar avem membri şi de BPC, care nu reuşesc să plătească, dar cheltuielile există. Avem şi membri ai DPN care au plătit cotizaţii şi le mulţumim. Astăzi vă prezentăm Raportul financiar pe jumătate de an, este adevărat că statul încă nu dă un leu.

De asemenea, am făcut un demers la Ministerul Justiţiei legat de valabilitatea deciziilor partidelor care nu şi-au ţinut în termen congresele, adică ale căror mandate al Preşedintelui şi Consiliului politic au expirat. Am întrebat ce valabilitate au deciziile adoptate de către aceste partide. Urmare a demersului nostru, partidele care nu şi-au ţinut congresele au fost avertizate să respecte Statutele, pentru că, altfel, nu vor putea lua decizii şi lista lor va fi comunicată la CEC.

Un aspect pe care voiam la sfârşit să îl abordăm este folosirea Internetului, a posibilităţilor Facebook, pe care, pentru imaginea noastră, îl foloseşte foarte bine şi cu mult sârg Familia Gâlcă, prezentă aici, şi vrem să îi mulţumim. Iată câte vizualizări a obţinut redifuzând materiale despre noi pe Facebook.

Aş mai avea multe de spus, poate colegii mă vor completa, trebuie să convenim cum facem mai departe — trecem la întrebări şi răspunsuri ori la luări de cuvânt, dar să respectăm Regulamentul, ca să reuşim să epuizăm ordinea de zi. Vă mulţumesc.

Hotărârea DPN a PNL cu privire la negocierile propuse entităţilor politice şi asociative în contextul scrutinelor din Republica Moldova şi România

Pornind de la realitatea viitoarelor alegeri prezidenţiale în Republica Moldova, discutate în şedinţa DPN din 16 iulie 2016, dar şi de la doleanţa populaţiei privind un număr cât mai mic de candidaţi, cu mesaj naţional, pentru funcţia de Preşedinte, Delegaţia Politică Naţională decide:

1. PNL participă la alegerile prezidenţiale, pentru a folosi şi această oportunitate în scopul promovării obiectivelor sale statutare şi programatice de unitate naţională românească.
2. Având în vedere desfăşurarea, aproape concomitentă, a alegerilor în România şi în R.Moldova, PNL va purta negocieri cu PLDM, PPEM, PLR, MP “Antimafie”, PPM, PAD, PVE, Sfatul Ţării-2, Partidul “Democraţia Acasă”, PP “Dreapta” şi cu alte entităţi politice şi asociative — negocieri cu asistenţa reprezentanţilor PNL.ro, pentru poziţii comune în scrutinul parlamentar din dreapta şi, respectiv, pentru un candidat comun în scrutinul prezidenţial, din stânga Prutului.
3. Proiectul politic pentru următorii trei ani propus include PATRU PAŞI: a) Semnarea unei declaraţii comune de sprijinire acum şi pe durata întregii campanii electorale din 2016, pentru Parlamentul de la Bucureşti, a formaţiunii PNL din România; b) Identificarea unui candidat comun — inclusiv din afara acestor entităţi — pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova; c) Participarea în comun la următoarele alegeri parlamentare — anticipate sau ordinare — în Republica Moldova, la oricare alte campanii electorale sau referendumuri, cu o structură condusă de copreşedinţi, pe modelul fuzionării PNL.ro-PDL.ro.; d) Convocarea unui congres, după primul scrutin parlamentar, sau conform altor înţelegeri ori circumstanţe, şi alegerea conducerii unice a formaţiunii.
4. În acest scop, se formează un grup pentru negocieri, în următoarea componenţă: Andrei Iuri-Apostol, Mircea Rusu, Alexandra Can, Ludmila Bolboceanu, Mihai Severovan, Ion Calmîc, ce poate fi completat, statutar, prin preşedintele partidului sau prin alte persoane, ce se vor alătura sau îi vor substitui pe negociatorii aleşi, în baza deciziei BPC.
5. Un candidat comun din partea tuturor entităţilor sau a unei părţi dintre ele la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova reprezintă PRIMA SOLUŢIE.
6. În cazul în care negocierile nu se vor solda cu rezultatele scontate, PNL va înainta propriul candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Colectarea şi înregistrarea de semnături la CEC va fi urmată, totodată, de SOLUŢIA A DOUA, ce va consta în negocieri cu persoanele-candidaţi cu vederi româneşti, proeuropene, pentru a decide cine dintre candidaţi rămâne în cursă.
7. DPN anunţă înscrierea doritorilor de a candida, cu sprijinul PNL, pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.
8. DPN deleagă BPC luarea altor decizii în cazurile pe care BPC le va aprecia drept fiind de forţă majoră.

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet