PNL, un partid din opoziţia extraparlamentară românească din Republica Moldova, a participat la toate scrutinele şi campaniile electorale în cei zece ani de existenţă zbuciumată, dar marcată de demnitate, cu excepţia scrutinului parlamentar din 29 iulie 2009, fapt regretat pînă în prezent.

În contextul Hotărîrii Curţii Constituţionale privind alegerea prin vot direct a Preşedintelui, PNL a propus mai multor entităţi politice şi unor entităţi asociative un proiect menit să devină o alternativă naţional-europeană, unionistă, actualei guvernări fariseice, care i-a dezamăgit cumplit pe cetăţenii, indiferent de etnie. Proiectul includea un candidat comun proromânesc, proeuropean pentru funcţia de Preşedinte al R.Moldova, un bloc electoral condus de copreşedinţi în viitoarele alegeri parlamentare de dincoace de Prut şi coagularea, după alegerile parlamentare, a unui partid comun prounitate naţională românească, proeuropean, proreformator, cu o conducere unică.

Din păcate, dialogul avut cu zece partide democratice a demonstrat ceea ce ştia multă lume, poate nu şi unii activişti mai creduli şi optimişti — că, în Republica Moldova, partidele, cu unele excepţii, nu îşi aparţin, fiind sateliţii clanurilor politico-mafiote de la guvernare sau ai clanurilor din Opoziţia prorusă, că liderii acestora au abandonat interesul naţional pentru scopuri meschine, urmărind alte obiective.

Experienţa tristă a dialogului şi negocierile ulterioare la masa rotundă, ca şi comportamentul unor entităţi angajate, totuşi, în proiectul politic, sugerează un viitor sumbru şi incert pentru procesul de coagulare a forţelor naţionale.

În aceste condiţii, preşedintele PNL, ales prin vot secret drept candidat independent în alegerile prezidenţiale, sprijinit de alte patru entităţi, în prima fază, şi de trei — în ultima fază a colectării semnăturilor pentru înscrierea în cursa prezidenţială, — a reuşit să mobilizeze echipele de sprijinitori, care au colectat circa 15.500 de semnături, neluîndu-se în consideraţie semnăturile, blocate în ultima săptămînă de către administraţia publică locală, reprezentînd partidele parlamentare corupte.

PNL este recunoscător PPM şi PVE pentru suportul real acordat în colectarea semnăturilor. PNL a iniţiat dialogul cu partidele pentru că nu a intenţionat să-şi aibă doar candidatul său în scrutinul prezidenţial, ci a mizat pe identificarea unui candidat comun, obiectiv realizat parţial, soldat cu o colectare, totuşi, a baremului de semnături prevăzute de legislaţie.

Decizia Comisiei Electorale Centrale privind neînregistrarea candidatului comun al acestor entităţi a plecat de la legislaţia restrictivă şi discriminatorie în raport cu partidele din afara Parlamentului, dezavantajate în raport cu partidele antinaţionale, antiromâneşti, care au tot sprijinul — deschis sau camuflat — din partea Rusiei.

Semnăturile colectate, extrem de greu, pentru candidatul acestor entităţi, obstrucţionate grav de autorităţile publice locale, care s-au erijat, prin primari, ca parte decidentă a CEC, par să fie unicele semnături adunate cinstit, cu sacrificiu, din uşă în uşă, pentru că celelalte semnături au fost colectate pe căi administrative pentru entităţile cunoscute şi pentru sateliţii lor.

Astfel, legislaţia electorală pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova şi comportamentul sistemului au fost concepute pentru a servi doar clanurile politico-mafiote de la guvernare, clanurile din opoziţia parlamentară şi extraparlamentară prorusă, antiromânească.

Acest fapt a împiedicat înregistrarea de către CEC a candidatului Vitalia Pavlicenco, decizia fiind atacată în instanţa de judecată, care a respins cererea depusă.

În legătură cu aceasta, PNL constată nelegitimitatea alegerilor prezidenţiale, privite de naţional-liberali, ca unionişti autentici, drept un exerciţiu pentru libertatea de expresie şi pluralismul de opinii.

În Republica Moldova nu există instituţii şi autorităţi electorale credibile, care să organizeze alegeri libere şi corecte. Aceasta pentru că Republica Moldova este un stat-făcătură, generat de înţelegerea criminală dintre satrapii lumii Stalin şi Hitler, care au nenorocit şi nenorocesc, pînă în prezent, această populaţie basarabeană oropsită. Asta voia să spună candidatul sprijinit de naţional-liberali în scrutin.

Basarabenii, indiferent de naţionalitate, de religie, de convingeri politice, au un viitor euroatlantic numai în cadrul României Mari, idee pentru care PNL luptă de decenii.

PNL nu dispune de un mecanism care să asigure un vot coordonat pentru un subiect electoral. Totodată, PNL îi îndeamnă pe membrii, adepţii şi simpatizanţii săi să nu voteze, în niciun caz, pentru candidaţi reprezentând grupări politice proruse — vădite sau mascate — în cazul în care se decid să îşi exprime votul în această farsă electorală cu numele de alegeri prezidenţiale.

Dacă adepţii PNL se decid să voteze pe 30 octombrie, ei trebuie să ştie că îşi asumă răspunderea pentru votul care — din păcate — dincoace de Prut, aduce la putere — de 25 de ani — numai grupări şi indivizi ce nu optează pentru unitatea naţională românească, ci pentru staţionarea celui de-al doilea stat românesc într-o fază înţepenită a statalităţii moldoveneşti nerealizate şi irealizabile.

Numai UNIREA cu România ne poate salva din această situaţie deplorabilă, doar că ea nu poate fi înfăptuită cu traficanţii şi speculanţii de unionism, încălziţi la buzunarul Puterii, ceea ce PNL a constatat şi în această campanie electorală.

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet