Discuţiile în problema prevederilor proiectului de lege privind noua legislaţie electorală demonstrează, evident, intenţia autorilor iniţiativei legislative de a adopta sistemul electoral mixt, cu anunţata ţinere cont de sugestiile experţilor Comisiei de la Veneţia.

PNL, prin reprezentanţii săi, a anunţat clar că are prevăzut în Programul politic sistemul electoral mixt, pentru că, atunci, în 2006, cînd s-a desfăşurat congresul de reconstituire, în a treia formulă, a Partidului Naţional Liberal. Era în plin regim comunist, prăbuşit, cu greu, în anul 2009. Opoziţia democratic de atunci şi percepţia public era că doar Vladimir Voronin, liderul neocomunist, postsovietic, din al doilea stat românesc, era cunoscut, ceilalţi fiind nişte persoane necunoscute, anonime, chiar mediocrităţi, de aceea mai multe forţe anticomuniste de atunci optau pentru un sistem electoral mixt, prevedere care era prevăzut şi în Programul politic al PLDM-ului — partid care creştea, după 2008, “ca pe drojdie”, care a încercat să promoveze şi ca lege această versiune în Parlament, dar lupta politică acerbă nu a permis finalitatea înlocuirii sistemului.

Membrii organismelor colective ale PNL.md optează, în majoritatea lor, pentru un sistem proporţional îmbunătăţit, pornind de la experienţa electorală nefastă din scrutinele desfăşurate după 2009 încoace. Dar, avîndu-se în vedere insistenţa şi puterea de decizie a majorităţii parlamentare, care a acceptat un proiect de lege comasat cu adepţii preşedintelui socialist Igor Dodon, conducerea PNL participă la numitele Dezbateri publice din incinta Parlamentului pentru a încerca obţinerea îmbunătăţirii componentei proporţionale a sistemului mixt, ce va fi, cel mai probabil, adoptat în Parlament. Dezbaterile vor continua pe 12 iulie.

Discuţiile de la 5 iulie au fost aprinse şi în mare parte în contradictoriu.

PNL a anunţat, prin preşedintele prezent, poziţia partidului pe următoarele aspecte, care au fost luate în dezbatere în baza recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi a unor soluţii propuse de Comisia parlamentară avînd ca sarcină elaborarea acestora:

1. La primul punct s-a discutat aspectul finanţării campaniilor electorale şi al controlului. Tangenţial, s-a abordat problema controlului şi în faza COLECTĂRII SEMNĂTURILOR pentru eventualii candidaţi în circumscripţiile uninominale. Deoarece printre sugestiile şi recomandările Comisiei de la Veneţia nu se regăseşte aspectul legat de colectarea semnăturilor, preşedintele PNL a propus să se suspende acest capăt de problem, pentru a se vedea oportunitatea şi raţionalitatea colectării semnăturilor în cazul partidelor, care va fi discutată atunci cînd se vor propune facilităţi la colectarea semnăturilor în cazul candidatelor-femei. Totuşi, la acest compartiment, s-a spus că persoanele care candidează din partea partidelor nu ar trebui să fie obligate să colecteze semnături pentru că partidele — sigur, nu toate — au o activitate permanent, au acţiuni statutare interne, şi manifestări publice în localităţi. Ele nu pot fi egalate cu eventualele persoane care vor să candideze independent. De exemplu, cum să egalăm un membru al unui partid cu o persoană fără de partid, care se trezeşte într-o dimineaţă şi doreşte să devină candidat independent şi, evident, trebuie să încerce să îşi adune adepţii, ca o certitudine că cineva îl poate sprijini. El nu poate, astfel, fi egalat cu membrul de partid, cu membrul unei colectivităţi care face parte dintr-o formaţiune înregistrată şi activează conform rigorilor legale. Totuşi, pînă se va discuta poziţia legată de colectarea semnăturilor, în esenţă, membrii PNL, care au cunoscut din plin amarul acestei realităţi influenţate puternic politic, vom notifica o continuare. L-am întrebat pe un primar, participant la discuţii, care este rostul, rolul şi menirea sa de a autentifica listele de subscripţie. A recunoscut că poţi verifica listele şi stabili cu exactitate dacă o persoană sau alta locuieşte în acel sat, dacă e ceva mai mic, dar nu poţi verifica atunci cînd e vorba de un oraş. De aceea, pretinsa autentificare de către administraţia public locală a listelor de subscripţie este o formalitate inutilă, formală, menită doar să fie un instrument de influenţă politică împotriva concurenţilor electorali. Să nu se uite rolul factorului administrative, folosit din plin de partidele de la Putere şi, astfel, startul egal este compromis. Este adevărat că în proiectul de lege nu se spune expres despre autentificare, dar rămîn o serie de întrebări la care răspunsul îl vom aştepta la runda viitoare de discuţii, unde vom întreba Cine se ocupă de verificarea listelor? E posibil ca orice primărie să se poată substitui CEC-ului? Cum facem cînd nici CEC-ul nu a verificat semnăturile, chiar dacă e conectat la baza de date oficială a Registrului populaţiei? De asemenea, ce fel de grupuri de iniţiativă cînd e vorba de partid? — idee formulată de reprezentantul Asociaţiei “Promo Lex”, care a argumentat iraţionalitatea acestora în cadrul partidelor ca şi concurenţi electorali. De ce să nu urmăm exemplul României, unde listele sunt simplu preluate de pe site-ul Autorităţii Electorale şi se pot face şi individual, fără autentificare şi alte formalităţi din partea primarilor şi a BEC-ului… Sigur, nu există nicio îndoială că unii primari, probabil, în ale căror birouri “s-au colectat semnături”, nu suportă atît de uşor inutilitatea lor în campanile electorale, pentru că dispare “lucrativitatea”, dar cum să judecăm noi, reprezentanţii partidelor extraparlamentare, care s-au lovit în campania pentru alegerile prezidenţiale de fenomenul autentificării semnăturilor colectate de către cei care spuneau că “e de ajuns că au colectat două-trei partide semnături”. În plus — de unde atîţia oameni să semneze pentru atîţia candidaţi, cînd nici să nu se permit să semnezi pentru doi-trei şi cîţi alţii vrei, aşa cum este în România? Nouă, PNL, primăria lui Ilan Shor, de la Orhei, ne-a ţinut listele cinci zile şi au scos nişte semnatari, pentru că, probabil, deja semnaseră pentru “ilustrul Primar ot Orgheev gorodişko”, avîndu-l ca viceprimar pe fostul activist comunist Valerian Cristea. Sau cînd în atîtea localităţi — primari bărbaţi sau femei, — erau atît de curioşi să vadă “ce unionişti avem noi prin localitatea noastr㔺i încercau să copieze, să xeroxeze listele noastre.

2. Problema PRAGULUI ELECTORAL. În două locuri, sugestiile Comisiei de la Veneţia includ prevederi care spun că “Pragurile pentru accederea în Parlament a partidelor politice (…) rămîn înalte. (…) În special, acest aspect ar trebui să fie reexaminat în cazul în care este introdus un sistem mixt care favorizează partidele mai mari.” La acest compartiment am declarat că pragul a fost ridicat de pretinsa guvernare proeuropeană, din 4 în 6 la sută, dar, de obicei, cine face o acţiune, ia o decizie contra cuiva, i se întîmplă şi dintre actualele partide din Parlament, nu vor trece la sigur cele cu certitudine în trecut. Cînd există prag şi este înalt, mai mulţi simpatizanţi şi doritori de a sprijini un concurent electoral, fiind sub ameninţarea direct sau indirect că “vine rusul”, “vin rusii” sau “vine Dodon”, care chiar a venit, haideţi să îi votăm pe cei “cu şansă”, “să dăm un vot util”, “să nu ne pierdem votul” şi alte trucuri securistice. Nu se ştie cîţi ne votau pe noi sau pe alţii dacă nu existau aceste tertipuri şi ele trebuie lichidate. Fiece formaţiune să ia cît reuşeşte să mobilizeze şi să apere dintre voturi. Această falsă idee, antidemocratică, precum că nu e nevoie de anulat pragul sau de redus drastic, pentru a “evita pătrunderea partidelor radicale în Parlament” este demnă de chemat în justiţie, pentru că toate partidele existente sunt înregistrate oficial, activează conform legii şi nu e niciun motiv să se adopte prevederi de lege după ce I SE “NĂZARE” CUIVA ÎNŢEPENIT ÎN MENTALITATEA SOVIETICĂ, ANTINAŢIONALĂ ŞI ANTIROMÂNEASCĂ. Plus că în sistemul pe doar jumătate proporţional, se reduce numărul deputaţilor şi dacă dorim cu adevărat “înnoirea clasei politice”, care nu trebuie să fie bătaia de cap a unui partid oarecare, trebuie să deschidem calea prin anularea pragului, el fiind numărul de votanţi de care e nevoie pentru a se acorda un mandate. Mai mulţi participanţi la discuţii au fost de acord cu acest punct de vedere.

3. PROBLEMA COTELOR PENTRU MINORITĂŢILE NAŢIONALE. Legat de această problemă sensibilă sau, mai curînd, care devine sensibilă prin dorinţa manipulatorilor de a cîştiga pe calea populismului, am declarat următoarele: “PNL regret cănu sunt cunoscute rezultatele ultimului Recensămînt al populaţiei — de aceea, e periculos şi inadecvat să spunem ce compoziţia etnică avem în baza autoidentificării cetăţenilor noştri. Şi nu întîmplător nu se cunosc rezultatele Recensămîntului, cuiva asta a trebuit cuiva. Din cîte ştiu, Autonomia Găgăuză nu îşi asigură independenţa economic, precum, «pe măsură» (între ghilimele) îşi revendică o cotă de mandate atribuite automat activiştii populişti de acolo, care revendică 5 procente din teritoriu. Dacă un partid crede că va profita politic de problema minorităţilor, să ştiţi că o să vă lovească efectul de bumerang. Nu deschideţi Cutia Pandorei!” La discuţii, s-a menţionat că sunt, de exemplu, 240 mii de ucraineni în R.Moldova şi nu locuiesc, aşa cum se ştie, compact, precum sunt şi cei de origine rusă, dar nu ar putea solicita “cote”, pentru că nu populează compact teritorii. A fost salutar că mai mulţi alolingvi au prevenit, în cadrul discuţiilor, că tratarea neadecvată a acestei probleme este periculoasă şi ar promova separatismul.

4. Tangenţial, în contextul atribuţiilor CEC pentru a crea circumscripţiile electorale, s-a discutat despre Autoritatea Electorală, subliniindu-se ideea pentru care optează şi pe care a făcut-o public repetat PNL: CEC-ul TREBUIE SĂ INCLUDĂ CU DREPT DE VOT EGAL REPREZENTANŢI AI TUTUROR SUBIECŢILOR ELECTORALI, pentru a se da un start egal tuturor acestora şi a se evita influenţa din partea partidelor politice şi favoritismul unora dintre acestea.

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet