Naţional-liberalii salută fenomenul firesc şi legitim al îmbrăţişării, de către reprezentanţi ai unor entităţi politice — parlamentare sau extraparlamentare -, a poziţiilor şi a mesajelor publice, lansate de penelişti în anii anteriori reconstituirii formaţiunii în anul 2006 — cînd naţional-liberali făceau parte din formaţiuni politice coagulate, după 2001, contra Stîngii comuniste antiromâneşti — dar şi lansate în continuare.

Lista, lungă, a acestor mesaje, declaraţii, poziţii, propuneri, planuri şi proiecte, decizii ale justiţiei naţionale şi internaţionale va fi publicată. Succesul PNL.md constă în rezistenţă şi demnitate, este adevărat — nu şi în “intrări în Parlament” sau în procente electorale deturnate de guvernările antinaţionale.

Neacceptarea la timp a acestor iniţiative de către reprezentanţii clasei politice sau de către guvernările cu alură democratică a ţinut, însă, şi mai ţine cantonată evoluţia societăţii într-o zonă gri, inactivă, fără progrese pe vreo dimensiune, — adică într-o zonă fără perspectiva unei vieţi civilizate a populaţiei de dincoace de Prut.

Realităţile impun, totuşi, reabordarea, de către actanţii politici, a multor adevăruri propulsate de PNL în spaţiul public.

Printre aceste propuneri RĂMÎNE VALABILĂ cea de prin 2002–2003, de la Masa de atunci a partidelor cu Statut Permanent, sprijinită de Consiliul Europei, privind necesitatea unui Pact politic în Republica Moldova, care să fie semnat de conducerile partidelor din R.Moldova, orientate spre integrarea româneasca şi europeană, mai ales acum, în ajunul unui an electoral greu, 2018, cu posibile alegeri conform unui nou Sistem electoral, şi care este anul Centenarului Unirii cu România.

Acest Pact trebuie completat ulterior cu un Pact politic semnat de către conducerile partidelor din România, pentru sprijinirea morală a părţii de clasă politică proromânească de la noi, în vederea încurajării acesteia să creeze un pol liberal eurounionist.

Ambele Pacte ar fi în spiritul Pactului de la Snagov, din România. Ultimul a fost reiterat, ulterior, în Programul său electoral, şi de către Preşedintele Klaus Iohannis.

În legătură cu primul Pact, entităţile politice desprinse — din anul 2009 încoace — din două partide identificate ca liberal şi liberal-democrat, — au fragmentat segmentul românesc al eşichierului politic, iar unele dintre ele periclitează în mod periculos speranţa de unitate politică proUE/proUnire cu România.

În noul context politic şi electoral, se impune, însă, un Pact-Parteneriat între partidele ce se revendică prooccidentale. E vorba atît de partidele pur unioniste, care sunt implicit europeniste, cît şi de partidele ce se revendică doar ca europeniste, dar care încă nu văd Unirea cu România ca obiectiv politic, real, cu o finalitate palpabilă.

Semnarea acestui Pact poate evolua într-un Parteneriat privind candidaţii proeuropeni în circumscripţiile electorale şi ar fi un test al disponibilităţii liderilor politici, ce se reclamă ca fiind “de dreapta”, de a pregăti populaţia pentru un vot comun, unic şi unit în favoarea Opoziţiei actuale — parlamentară şi extraparlamentară -, şi nu în favoarea clanurilor mafiote şi oligarhice.

Dacă acest Pact, ce ar putea evolua, în cea mai firavă versiune — în doar unul de neagresivitate politică — nu va reuşi, populaţia ar trebui să ştie cine face separarea, dezbinarea de la centru spre dreapta politică şi cine cooperează — direct sau tacit — cu Puterea, pe care o tot critică.

Deoarece din societatea civilă parvin suspiciuni privind vreun “cal troian” al intereselor Kremlinului, plasat pe Dreaptă, fiind vorba, probabil, de europeniştii ce resping idealul sacru al Reunirii cu România, semnarea Pactului ar reduce din suspiciuni şi ar stimula un vot curajos pentru Opoziţie.

Să nu uităm — în Declaraţia de Independenţă s-a exprimat dezideratul aderării Republicii Moldova la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, imperativul încetării stării ilegale de ocupaţie şi al retragerii trupelor ruseşti de pe teritoriul naţional, precum şi valabilitatea drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţilor politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparţinînd grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, conform Actului final de la Helsinki şi documentelor adoptate ulterior Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.

Menţionăm fragmentul definitoriu pentru destinul nostru european şi românesc din Declaraţia de Independenţă, potrivit căruia “Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale.”

De asemenea, Constituţia prevede, în art.142. “Limitele revizuirii”, că “Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale” — adică, depinde de voinţa cetăţenilor şi decizia aderării la spaţiul de securitate NATO.

Este irevocabilă, astfel, ancorarea celui de-al doilea stat românesc în spaţiul euroatlantic — deci — şi românesc — şi aceasta depinde de intelectualii şi de politicienii care pot informa şi influenţa corect populaţia.

Pentru că şi evenimentele politice din Ucraina, dar şi Sistemul de securitate plasat de SUA în România ne deschid o cale sigură spre a ne desprinde de orbita rusească şi, de aceea, nu avem dreptul politic şi moral să excludem Reîntregirea României, prin reunificarea celor două state româneşti şi chiar a altor teritorii desprinse cu forţa de Stalin din trupul României, ori eventualitatea acceptării acestei palme de pămînt în Europa, dacă vor exista caractere politice avînd voinţa necesară înfăptuirii unei schimbări radicale, conform adevărului istoric ce va aduce libertatea.

PNL rămîne deschis discuţiilor şi invită la dialog entităţile politice neproruseşti, dorind evitarea unei treziri prea întîrziate a politicienilor responsabili de soarta acestui teritoriu şi a acestei populaţii nefavorizate de soartă.

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet