În contextul posibilei implementări a sistemului electoral mixt, dar şi al pericolului revenirii majoritare în Parlament a forţelor revanşarde, devine tot mai evident — aşa cum subliniază ferm şi de multă vreme, Partidul Naţional Liberal, inclusiv în perspectiva alegerilor parlamentare şi a Centenarului Marii Uniri, — IMPERATIVUL creării unei Platforme a forţelor ce împărtăşesc obiectivul integrării româneşti şi europene.

Creşterea segmentului unionist în societate impune un dialog al forţelor ce militează pentru un obiectiv occidental, care poate fi realizat doar prin Reunificarea cu România. Rîndurile simpatizanţilor ideii unioniste sporeşte urmare şi a dezamăgirii produse de guvernările fals reformiste de după 2009, a comportamentului grav antidemocratic al Stîngii proeuroasiatice, proruse, dar şi datorită mersului firesc al istoriei, ce va conduce inevitabil la refacerea unităţii naţionale româneşti.

Conştientizarea acestei realităţi incontestabile implică reorientarea forţelor ne-proeuroasiatice spre depăşirea — într-un aliniament comun — a provocărilor cauzate de modificarea sistemului electoral, care creează pericolul revenirii masive a antiunioniştilor la Putere.

Doar un asemenea gest inedit, care să conteze pe o victorie certă a eurounioniştilor, poate atrage atît simpatia electoratului cu aşteptări — încă nestinse total — privind instalarea unor guvernări reformatoare, cît şi suportul moral şi politic al partenerilor vestici, donatori de sprijin financiar, logistic şi de securitate.

În cazul în care o Platformă comună nu va reuşi, Partidul Naţional Liberal, care a participat la toate scrutinele, exceptînd alegerile prezidenţiale, în care a colectat cinstit semnături, dar a fost obstrucţionat de aleşi locali ai partidelor parlamentare, va informa intens populaţia că apariţia mai multor candidaţi cu viziuni prooccidentale e cauzată de poziţia greşită a partidelor pretins proeuropene, care nu acceptă o coordonare antiPutere şi antidodonistă şi care recondamnă societatea la alţi ani de regres, iar populaţia — la dispariţie fizică de aici, printr-o emigrare masivă în alte state.

În context, PNL reiterează, şi în această Declaraţie, că se impune o poziţie activă, obiectivă şi coordonată faţă de al doilea stat românesc şi din partea clasei politice de peste Prut. Românii şi alogenii din Republica Moldova — deşi, deocamdată, nu conştientizează realitatea tristă — au nevoie nu numai de ajutor material, financiar din România, dar şi de expertiza politică, de un dialog serios cu partidele de dincoace de Prut, precum şi de un rol de mediator între Chişinău, pe de o parte, Bruxelles, Washington, NATO, unele state nemembre ale acestor structuri, pe de altă parte.

Venirea în Republica Moldova a unor politicieni de peste Prut nu trebuie să însemne dislocarea sau dezbinarea forţelor româneşti din Basarabia, ci coagularea acestora şi consolidarea suportului pentru o victorie certă a lor.

În acest scop se impune o coordonare pe Platforma Sfatului Ţării-2 sau a Consiliului Unirii a partidelor de pe ambele maluri ale Prutului pentru a pregăti şi desfăşura un amplu Program, asistat şi de Guvernele celor două state româneşti, pentru a se marca cei 100 de ani de la Marea Unire din 1918, dar şi pentru a ne opune împreună acţiunilor antiromâneşti ale socialiştilor dodonişti şi putinişti din al doilea stat românesc, cei care pregătesc, la rîndul lor, acţiuni ce interpretează istoria în spiritul istoriografiei sovietice, staliniste, încercînd să destrame Statul Unitar Român.

Este bine cunoscut că dezamăgirea gravă a părţii de populaţie proromâneşti este cauzată de manipulările operate de-a lungul celor 26 de ani de către entităţi fals unioniste de dincoace de Prut, sprijinite, în diferite perioade, de instituţii neinformate sau corupte ale Statului Român, care, — în prezent, şi-au revizuit politicile şi consideră necesară sprijinirea financiară a instituţiilor, nu a unor persoane sau entităţi politice dubioase.

Este un imperativ absolut ca atît partidele politice naţionale, cît şi populaţia, care face parte din aceste falii de societate, să accepte o polarizare anteelectorală privind proiectul politic viitor al celui de-al doilea stat românesc, pentru a da expresie electorală în bătălia ce aşteaptă voinţei de reeditare, în 2018, a Actului unificator din 1918. Fapt istoric ce ar putea să însemne un alt sistem pentru noi toţi, în care justiţia va începe să devină independentă, iar corupţia — eradicabilă — condiţii pentru ieşirea din sărăcie şi alinierea unui mod de viaţă civilizat.

Acest lucru depinde doar de noi.

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet