Întruniţi la Forul suprem al PPCD, convocat la o simbolică cumpănă a mileniilor, creştin-democraţii din Republica Moldova îşi afirmă cu acest prilej obiectivele strategice pentru etapa următoare.

Timpul acestei afirmări este cel al unei mari încercări, când situaţia politică şi social-economică a degradat până la punctul în care este pusă în pericol însăşi fiinţa biologică a poporului nostru.

Sărăcia, criminalitatea, corupţia şi nepăsarea au devenit dominante ale vieţii cotidiene. După alegerile parlamentare din 1998, Frontul Popular Creştin Democrat a iniţiat şi a contribuit decisiv la crearea Alianţei pentru Democraţie şi Reforme, Alianţă ce îşi propunea prin programul său de activitate să schimbe radical în bine starea de lucruri moştenită de la dezastruoasa guvernare agro-socialistă.

Programul şi obiectivele acestei Alianţe trasau clar evoluţia Republicii Moldova pe calea integrării în sistemul valorilor europene, al reformelor instituţionale, al democraţiei, combaterii sărăciei, corupţiei şi criminalităţii. Dacă acest traseu ar fi fost urmat cu nestrămutată credinţă în neam şi în Dumnezeu, alta ar fi fost acum poziţia Republicii Moldova.

Dar, chiar din primele zile ale fiinţării ADR, gruparea Diacov-Snegur-Matei a plasat interesele înguste de partid şi pe cele personale mai presus decât respectarea întocmai a acelui program de guvernare care oferea Republicii Moldova o şansă reală de a ieşi din criză.

Astfel, gruparea amintită a înţeles să transpună în practică ideile nobile formulate în respectivul program prin promovarea în posturile-cheie a unor persoane incompetente şi compromise. Singurul criteriu în selectarea acestor demnitari a fost gradul lor de servilism faţă de interesele de clan ale conducătorilor amintitelor formaţiuni politice din ADR. În acest mod, simularea reformelor a devenit o practică obişnuită în viaţa politică a Republicii Moldova, fiind promovată de la cel mai înalt nivel şi compromiţând definitiv realizarea obiectivelor afişate iniţial de către ADR.

Puterea nu a mai fost înţeleasă ca un instrument de schimbare spre bine a evoluţiei societăţii, ci ca o sursă de obţinere a bunăstării personale pentru un grup restrâns aflat la conducerea coaliţiei majoritare.

Deturnarea scopurilor iniţiale ale ADR, inversarea valorilor fundamentale la nivelul celor mai înalte structuri ale statului au determinat, în mod regretabil, nu numai erodarea ADR, dar şi a încrederii populaţiei în capacitatea clasei politice din Republica Moldova de a instaura în mod real democraţia şi reformele promise. Astfel, prin comportamentul iresponsabil pe care l-a adoptat conducerea ADR, a fost subminat Programul de reforme şi s-a lovit profund în funcţionalitatea unui dialog eficient între populaţie şi cei chemaţi să îi reprezinte interesele. Oricât ar fi de dureros, trebuie arătat clar că acesta este singurul rezultat al tuturor manevrelor politice efectuate de gruparea Diacov-Snegur-Matei.

Pus în faţa acestei stări de fapt, FPCD nu a avut de ales altă cale decât cea a unei opuneri ferme faţă de jefuirea în continuare a patrimoniului public, faţă de criminalizarea structurilor de stat. Transpusă în fapte, această poziţie nu s-a putut exprima decât prin retragerea de la o guvernare străină intereselor naţionale. A continua participarea la actul guvernării alături de persoanele compromise ale ADR ar fi însemnat complicitatea prin tolerare la promovarea corupţiei şi la denaturarea unui program de reforme într-un paravan pentru interesele egoiste ale profitorilor de azi, în fapt aceiaşi ca şi cei de ieri.

Alegerile locale şi însăşi guvernarea Sturza au developat clar profilul imoral al clasei aflate la putere. Alianţele la nivel municipal şi judeţean dintre comunişti şi formaţiunile lui Diacov şi Snegur au ridicat valul aparenţelor de pe nişte simple declaraţii de intenţie, arătând tuturor o înfiorătoare continuitate cu ideologia şi mentalităţile partidului unic de ieri.

În acest context, ne vedem obligaţi să facem o precizare absolut necesară privind aberaţiile lansate recent, potrivit cărora FPCD s-ar fi aliat cu comuniştii. Aceste zvonuri nu sunt altceva decât o componentă a campaniei de dezinformare voită a opiniei publice, practicată după toate canoanele fostei nomenclaturi comuniste.

În cadrul solemn al acestui înalt For, subliniem încă o dată, pentru toată lumea, că ideologia creştin-democrată nu are nimic în comun cu cea comunistă. Morala creştin-democrată, ideea naţională, proprietatea privată şi dreptatea socială pe care le promovează PPCD sunt diametral opuse comunismului şi statului totalitar. Mai mult, câtă vreme creştin-democraţii fac front comun cu toţi cei care se opun menţinerii stării de instituţionalizare a criminalităţii în Republica Moldova, ei nu se vor putea ralia sub nici un motiv, niciodată, tocmai acelor forţe politice care au favorizat dezvoltarea flagelului mafiot până la cotele alarmante de azi.

Trăim vremurile unui dezastru naţional, vremuri de umilire a poporului nostru printr-o politică constantă de sărăcire materială şi spirituală. Şi trebuie să constatăm cu amărăciune că, în peisajul politic din Republica Moldova, PPCD rămâne singura forţă politică ce continuă să se opună eforturilor concertate de distrugere a fiinţei noastre naţionale. PPCD rămâne în continuare ataşat în faptă valorilor naţionale, creştine şi democratice, fiind solidar cu suferinţele şi aspiraţiile celor mulţi care, întrupând fiinţa poporului, merită un cu totul alt destin.

Urmărind identificarea celei mai rapide şi mai eficiente căi de parcurgere a procesului de tranziţie spre un alt sistem de valori, noi vedem edificarea societăţii de mâine potrivit modelului creştin-democrat.

Acest model a fost verificat în ţările înalt dezvoltate şi, ca atare, deschide perspective largi şi şanse reale pentru relansarea economică şi spirituală a Republicii Moldova.

În acest context, hotărârea de a schimba denumirea FPCD nu este o simplă transformare de nume, ea reflectând o adaptare a poziţiei noastre la realităţile istorice ale prezentului. Este vorba de o adaptare care se regăseşte în modificarea substanţială a Statutului şi în adoptarea unui Program axat pe valorile fundamentale ale doctrinei creştindemocrate.

Aceste transformări sunt o dovadă clară că formaţiunea noastră are o soluţie de ansamblu pentru ieşirea din criza generală în care se află Republica Moldova şi vede şansa pe care i-o oferă apartenenţa la marea familie a partidelor creştin-democrate.

Reconfirmând ataşamentul programatic al PPCD faţă de valorile creştine, democratice şi naţionale, noi vom continua să menţinem drept obiective strategice pe termen lung şi mediu: integrarea Republicii Moldova într-un spaţiu comun european, aderarea la structurile nordatlantice, crearea şi consolidarea spaţiului economic, cultural şi spiritual comun cu România, reformarea societăţii şi trecerea la economia de piaţă, încurajarea micilor proprietari şi, în special, a celor implicaţi în agricultura durabilă, edificarea şi stimularea clasei de mijloc, lansarea unui Program Naţional de stopare şi eradicare a sărăciei.

Obiectivele noastre pe termen scurt vor fi: intervenţiile pe lângă factorii de decizie internaţionali pentru eliberarea grupului deţinuţilor politici de la Tiraspol, scoaterea trupelor militare străine de pe teritoriul naţional, admiterea în legalitate a Mitropoliei Basarabiei.

Păşind într-o nouă fază de evoluţie, încrezători în şansa democraţiei creştine, facem apel la un parteneriat cu toate forţele politice ataşate interesului naţional şi punem accentul pe dialogul social şi pe edificarea unei societăţi civile durabile.

Congresul al VI-lea al PPCD

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet