Convocată la treisprezece ani de la oficializarea limbii române şi la unsprezece ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, luînd în dezbatere evoluţiile politice, economice şi sociale din această perioadă, analizînd acţiunile Partidului comuniştilor aflat la guvernare din februarie 2001, Adunarea Naţională a Alegătorilor constată că independenţa de stat a Republicii Moldova, proclamată la 27 august 1991, nu s-a realizat pe deplin din cauza unor factori de presiune externi de natură militară, politică, economică, culturală, religioasă, educaţională şi mediatică.

Trupele militare ale Federaţiei Ruse ocupă ilegal circa un sfert din teritoriul naţional al Republicii Moldova în care Moscova a instalat un regim separatist marionetă de esenţă teroristă, inspirat, condus şi reprezentat de cetăţeni ai Rusiei. Instalată în partea de est a ţării noastre prin forţa armelor, o grupare criminală menţine un regim dictatorial, anulînd drepturile şi libertăţile cele mai elementare ale omului. Starea de lucruri creată reprezintă un factor de instabilitate în Europa şi în lume. Menţinerea regimului secesionist de la Tiraspol de-a lungul acestor ani a fost posibilă şi din cauza complicităţii făţişe sau ascunse a unor factori politici de la Chişinău care au reprezentat toate guvernările de pînă acum.

Independenţa Republicii Moldova a primit o grea lovitură odată cu semnarea în decembrie 1991 şi ratificarea în 1994 a documentelor de constituire a Comunităţii Statelor Independente, ca suprastructură imperială controlată de Moscova.

În 1992, Federaţia Rusă a dezlănţuit un război nedeclarat împotriva Republicii Moldova, urmărind menţinerea statului nostru în sfera sa de influenţă şi împiedicarea afirmării plenare a ţării noastre pe plan internaţional şi integrării ei în structurile europene şi euro-atlantice.

Agresiunea militară rusă a fost dublată de intensificarea procesului de rusificare metodică a populaţiei majoritare româneşti şi a minorităţilor naţionale neruse.

Independenţa Republicii Moldova, dezvoltarea ei economică, redresarea socială, ca şi nivelul de viaţă al cetăţenilor sînt grav afectate din cauza corupţiei şi a criminalităţii, care au căpătat o amploare fără precedent sub actuala guvernare comunistă.

Sînt în continuă creştere traficul de armament provenind în special din Transnistria, traficul de femei, de copii şi cel de organe umane. Reţelele mafiotice au conexiuni puternice în interiorul instituţiilor statului şi se extind spre ţările cu regimuri dictatoriale şi teroriste.

Politica falimentară a regimului Voronin, incapabil să guverneze ţara în mod democratic şi competent, ca şi maniera dictatorială în care acesta îşi exercită mandatul, au trezit nemulţumirea firească a societăţii. Distrugerea instituţiilor democratice ale statului, suprimarea independentei judecătoreşti şi a autonomiei locale, atacul împotriva culturii şi învăţămîntului, instaurarea cenzurii la posturile naţionale de televiziune şi radio, persecutarea Opoziţiei şi impunerea ideologiei comuniste în societate, amplificarea procesului de rusificare prin măsuri legislative şi prin introducerea obligativităţii studierii limbii ruse în şcoală au determinat declanşarea acţiunilor de protest în Republica Moldova începînd cu 9 ianuarie anul curent. Acţiunile paşnice de protest au luat amploare ca urmare directă a deciziei guvernului comunist de a elimina din învăţămînt cursul “Istoria Românilor” şi a tentativei de ridicare la nivel de limbă de stat a limbii ruse. Refuzul puterii comuniste, dirijate de Moscova, de a pune în aplicare Hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la înregistrarea Mitropoliei Basarabiei s-a constituit într-un caz flagrant de ignorare a angajamentelor internaţionale ale ţării noastre şi de încălcare grosolană a drepturilor confesionale ale cetăţenilor. În această situaţie, Parlamentul European, Uniunea Europeană, OSCE, alte instituţii continentale, factori politici internaţionali au formulat critici drastice faţă de abuzurile guvernanţilor de la Chişinău, cerîndu-le să se conformeze normelor democratice şi să-şi exercite mandatul în limitele legalităţii, respectînd necondiţionat drepturile omului.

Ca urmare directă a protestelor noastre şi a revendicărilor formulate de participanţii la aceste acţiuni din iarna-primavara anului în curs, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat la 24 aprilie Rezoluţia “Cu privire la funcţionarea instituţiilor democratice în Republica Moldova”. În felul acesta, programul nostru politic a căpătat o înţelegere şi o susţinere internaţională deplină. Însă regimul comunist a continuat să sfideze Recomandările APCE, căutînd să inducă în eroare atît opinia publică, cît şi înalţii demnitari europeni. Înregistrarea Mitropoliei Basarabiei reprezintă un caz singular din şirul de recomandări, un pas întreprins de comunişti în speranţa de a cîştiga simpatiile conducerii Consiliului Europei şi de a nu rata preluarea preşedinţiei Comitetului său de Miniştri în luna mai 2003.

Grupul parlamentar al PPCD a dat curs fără întîrziere recomandării APCE privind suspendarea acţiunilor de protest.

Însă administraţia comunistă de la Chişinău refuză pînă în prezent să înceteze definitiv urmăririle penale şi administrative împotriva deputaţilor PPCD şi a altor participanţi la acţiunile de protest. Puterea judecătorească este în continuare controlată în întregime de celelalte două puteri, executivă şi legislativă. Astfel, justiţia este totalmente subordonată guvernanţilor comunişti. Modificările legislative, intrate în vigoare, ca şi altele, aflate în stadiu de proiect, aduc atingere gravă autonomiei puterii locale şi urmăresc restabilirea modelului sovietic de împărţire administrativ-teritorială a ţării noastre. Compania “Teleradio Moldova” este în continuare controlată totalmente de comunişti. Cenzura politică a rămas să fie o practică cotidiană. Posturile naţionale de Televiziune şi Radio reprezintă nişte instrumente de propagandă de partid, de dezinformare şi de manipulare a opiniei publice, iar aşa-zisa lege cu privire la instituţia publică a audiovizualului, votată recent de comunişti, are menirea să conserveze actuala stare de lucruri de la Radioteleviziune. Contrar Recomandărilor APCE, regimul comunist urmăreşte în continuare eliminarea “Istoriei Românilor” din învăţămînt, drepturile opoziţiei parlamentare continuă să fie limitate, iar ancheta în cazul de răpire şi sechestrare a deputatului Vlad Cubreacov nu este una rapidă, completă şi transparentă. Absenţa progresului în ancheta întreprinsă de cinci luni de zile aruncă suspiciune asupra actualei guvernări.

Adunarea Naţională a Alegătorilor constată incapacitatea partidului aflat la guvernare de a purta un dialog real cu Opoziţia şi subliniază că societatea civilă contestă din ce în ce mai mult actuala guvernare.

Este îngrijorătoare degradarea progresivă a climatului politic care pune în pericol stabilitatea ţării.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, Adunarea Naţională a Alegătorilor cere:

1. Restabilirea independenţei puterii judecătoreşti.
2. Respectarea autonomiei puterii locale în conformitate cu Carta Europeană a Autonomiei Locale, păstrarea actualei divizări administrativ-teritoriale a Republicii Moldova şi neadmiterea revenirii la modelul de organizare administrativ-teritorială din perioada ocupaţiei sovietice.
3. Reformarea Companiei “Teleradio Moldova” şi transformarea ei într-o autentică instituţie publică a audiovizualului, liberă de cenzură şi de orice amestec al Puterii.
4. Neadmiterea modificării programelor şi a denumirii disciplinelor şcolare “Limba şi Literatura Română” şi “Istoria Românilor” în instituţiile de învăţămînt de toate gradele.
5. Anularea obligativităţii studierii limbii şi literaturii ruse în clasele a cincea-a noua, precum şi derusificarea învăţămîntului minorităţilor naţionale neruse.
6. Încetarea urmăririlor penale şi administrative a deputaţilor creştin-democraţi şi a altor participanţi la acţiunile de protest din iarna-primavara acestui an.
7. Efectuarea unei anchete rapide, corecte şi complete în cazul de răpire şi sechestrare a deputatului Vlad Cubreacov.
8. Lărgirea şi respectarea drepturilor opoziţiei politice.

Nerespectarea acestor revendicări legitime care decurg din Recomandările APCE din 24 aprilie 2002 ar însemna o sfidare a normelor democratice şi a angajamentelor internaţionale asumate de Republica Moldova. Astfel, puterea comunistă îşi va dezvălui ea însăţi caracterul ilegal, oferind un temei serios pentru reluarea acţiunilor de protest şi a revendicării adoptate de Marea Adunarea Naţională din 31 martie 2002 privind demisia în bloc a Guvernului, a Parlamentului şi a Preşedintelui.

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet