Pe parcursul secolului XX s-au manifestat doua regimuri totalitare la fel de inumane, comunismul si nazismul, ambele provocand milioane de victime. Infrangerea nazismului in cel de-al II-lea razboi mondial a permis ca aceste crime sa fie investigate si condamnate, iar persoanele vinovate sa fie judecate. Denazificarea a permis inlaturarea urmarilor politice, sociale si mentale ale nazismului ca doctrina criminala si ostila libertatii si demnitatii fiecarei persoane umane. Sistemul comunist s-a prabusit, dar nu a urmat o condamnare internationala similara. Lipsa unui tribunal international care ar condamna crimele impotriva umanitatii, genocidul, teroarea si violenta ca politica de stat comise dupa lovitura din 1917 in Rusia, iar mai tarziu si in celelalte tari comunizate, face imposibila realizarea unei tranzitii reusite de la sistemul totalitar comunist la democratie si vindecarea morala a societatilor postcomuniste.

Procesul asupra comunismului trebuie sa devina acel act istoric reparatoriu care sa readuca popoarele Europei la depasirea efectelor dezastruoase provocate de domunatia regimurilor de factura totalitara, inspirate din teoria marxista si practica leninista.

Totalitarismul nazist si fascist a fost condamnat la nivel international, in timp ce totalitarismul comunist inca nu a fost condamnat politic si moral. In cateva tari ale lumii regimurile totalitar-comuniste inca mai sunt la putere, sacrificand libertatea si bunastarea acestor popoare. Pericolul comunist nu a disparut, iar aceasta ideologie continua sa ameninte pacea lumii si dezvoltarea libera a natiunilor. Prabusirea regimurilor naziste si fasciste nu a anulat ideologia acestora, ceea ce a impus nevoia denazificarii. Tot astfel, condamnarea comunismului la nivel international si la nivelul fiecarei tari europene, decomunizarea societatilor postcomuniste reprezinta o necesitate istorica si o obligatie politica si morala.

Regimurile totalitar-comuniste din centrul si estul Europei au asasinat zeci de milioane de oameni nevinovati de toate nationalitatile si au cauzat suferinte altor oameni prin violarea grava a drepturilor omului, cum ar fi:

• deportarea in Siberia si in alte regiuni a milioane de oameni, printre care batrani, bolnavi, femei gravide, copii si prunci;
• stramutarea unor populatii intregi din tarile lor de origine;
• persecutarea si judecarea arbitrara a oponentilor politici ai dictaturilor;
• inscenarea unor alegeri care au condus la crearea unor parlamente nelegitime si la uzurparea puterii;
• tratamentul inuman si tortura in lagarele de concentrare, in inchisori si in centrele de detentie, in spitalele de psihiatrie aplicat in special detinutilor politici;
• persecutarea pe motive etnice, religioase, de origine sociala, acestea capatand adesea proportiile unui adevarat genocid;
• controlul total din partea serviciilor secrete asupra fiecarui om si violarea vietii private;
• impunerea unei ideologii a urii;
• interzicerea libertatii de asociere si a libertatii intrunirilor;
• limitarea libertatii de circulatie in interiorul statului si peste hotare;
• violarea grava a pluralismului politic, a libertatii constiintei si a libertatii de exprimare, a punctelor de vedere diferite de cele ale ideologiei totalitar-comuniste;
• interzicerea accesului la libera informatie si lipsa completa a libertatii presei;
• exproprierea pamantului si altor proprietati private;
• sustinerea miscarilor revolutionare comuniste care s-au manifestat in afara cadrului democratic;
• scoaterea peste hotare a resurselor financiare apartinand popoarelor din statele respective, soarta acestor resurse ramanand neclara pana la ora actuala.

Apreciind ca orice victima a oricarui regim totalitar are dreptul la justitie, fiind ingrijorati de lipsa unei evaluari internationale adecvate a imensei pierderi de vieti omenesti si a suferintei milioanelor de oameni din centrul si estul Europei,

cerand o clarificare completa a adevarului despre violarea drepturilor omului de-a lungul perioadei regimurilor totalitar-comuniste si crearea unui organism independent de experti pentru colectarea si stabilirea informatiilor privind violarea drepturilor omului in perioada dominatiei regimurilor comuniste,

Congresul Partidului Popular Crestin Democrat sustine in totalitate Rezolutia de condamnare a comunismului adoptata de Partidul Popular European la Congresul sau din 4–5 februarie 2004 si saluta apelul PPE adresat statelor membe ale UE si celor care aspira sa capete acest statut sa formeze Comitete nationale pentru investigarea violarilor drepturilor omului comise in perioada regimurilor totalitar-comuniste, Comitete care sa raporteze rezultatele investigatiilor unor organisme independente.

Congresul PPCD sustine, de asemenea, apelul PPE adresat Uniunii Europene privind necesitatea adoptarii unei declaratii oficiale de condamnare a totalitarismului comunist.

Congresul apreciaza drept binevenita initiativa PPE de creare a unui Centru european de cerecetare si documentare care sa se ocupe de colectarea, sistematizarea si publicarea informatiilor asupra comunismului, precum si propunerea de instituire a “Zilei Victimelor regimurilor totalitar-comuniste” si de creare a unui Muzeu memorial al victimelor comunismului.

Congresul PPCD saluta proiectul de Rezolutie initiat de crestin-democratul olandez Rene van der Linden, deputat al Adunarii Parlamantare a Consiliului Europei si presedinte al Grupului PPE la APCE, “Cu privire la necesitatea condamnarii la nivel international a comunismului totalitar”, prin care se cere Consiliului Europei sa creeze o Comisie pentru acumularea informatiei despre crimele comise in perioada regimurilor comuniste, iar Comitetului de Ministri sa adopte o declaratie oficiala de condamnare internationala a comunismului.

Congresul PPCD apreciaza ca Rezolutia “Cu privire la masurile de demolare a mostenirii fostelor regimuri totalitare comuniste”, adoptata de APCE la 27 iunie 1996, urmeaza sa fie aplicata in totalitate in Republica Moldova dupa pierderea puterii de catre actualul regim comunist.

Congresul PPCD considera ca decizia Prezidiului Parlamentului din 7 septembrie 1993 de repunere in legalitate a Partidului Comunist a constituit o grava cedare in fata fortelor antidemocratice si proimperiale. O data cu preluarea puterii in 2001, Partidul Comunist a declansat o actiune de distrugere a temeliilor statului de drept si de restauratie a modelului sovietic de guvernare. Liderul comunist Voronin, devenind presedinte al republicii, si-a pastrat si calitatea de presedinte al partidului de guvernamant. De asemenea, regimul comunist si-a instalat exponentii in institutiile care prin definitie trebuie sa fie depolitizate si autonome in raport cu puterea: Curtea Constitutionala, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Suprema de Justitie si celelalte instante judecatoresti, Procuratura, Comisia Electorala Centrala, Curtea de Conturi, Comisia Valorilor Mobiliare, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Compania Teleradio-Moldova etc. Astfel, regimul Voronin a uzurpat puterea in stat. Fuziunea Partidului Comunistilor cu structurile puterii si administratiei de stat a readus societatea in conditiile de odinioara, acesta arogandu-si din nou “rolul conducator” si restabilind modelul partidului-stat. Toate documentele internationale in materie de drepturi ale omului, ratificate de tara noastra, toate angajamentele internationale asumate in momentul admiterii Republicii Moldova in ONU, OSCE si CE sunt incalcate cu brutalitate.

Intrucat actualul partid de guvernamant este expresia comunismului revansard, iar actul guvernarii este exercitat de catre regimul Voronin prin distrugerea institutiilor democratice, prin violarea brutala a drepturilor omului si terorizarea oponentilor politici, a presei independente, a agentilor economici, prin sfidarea angajamentelor internationale ale tarii si nesocotirea Declaratiei de Independenta si a Constitutiei, deoarece aceasta organizatie politica este una totalitara, asemeni gruparilor criminale ale bolsevicilor, fascistilor si nazistilor,

Congresul Partidului Popular Crestin Democrat considera ca Partidul Comunistilor din Republica Moldova nu se incadreaza in sistemul politic pluripartidist al statului de drept si urmeaza sa fie scos in afara legii.

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet