Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Ne aflăm într-un moment politic de o importanţă excepţională pentru ţara noastră.
Am ieşit cu toţii dintr-o campanie electorală grea, tensionată, care a decurs sub semnul unor multiple abuzuri şi încălcări, dar şi sub o presiune fără precedent din partea unor forţe din exterior, ostile independenţei ţării noastre.
Am trăit cu toţii 4 ani de guvernare a Partidului Comuniştilor care au decurs în confruntări politice majore dintre Putere şi Opoziţie. În aceşti patru ani, multe lucruri s-au schimbat, atât în societatea noastră, cât şi în jurul ţării noastre.
În 2003, după multe ezitări şi convulsii, în preajma summit-ului OSCE de Maastrich, când ni se impunea din afară aşa-numita federalizare, Memorandumul Kozak, a determinat în definitiv solidarizarea Puterii şi Opoziţiei în numele intereselor naţionale ale ţării şi pentru respingerea planurilor de lichidare a independenţei Moldovei. Atitudinea noastră faţă de problema Transnistriei a devenit una comună. Din acel moment, Puterea din Republica Moldova a reorientat radical politica externă a ţării spre integrarea europeană. Astfel, discordiile tradiţionale între Putere şi Opoziţie pe temeiul unor viziuni opuse în domeniul orientării strategice a ţării pe plan extern au fost depăşite: Uniunea Europeană este obiectivul urmărit în mod solidar de toţi actorii politici importanţi. Între timp, Georgia a realizat “Revoluţia rozelor”, iar Ucraina — “Revoluţia oranj”. Între timp, Uniunea Europeană s-a extins de la 15 la 25 de membri. România şi Bulgaria au deveni membri NATO, iar în 2007 vor deveni şi membre ale UE.
Marea noastră polemică controversă între Putere şi Opoziţie care ne-a menţinut pe poziţii diferite a fost politica internă a guvernanţilor.
Viziunile noastre diferite asupra modului de funcţionare a instituţiilor democratice asupra felului în care trebuie să fie asigurate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
În săptămânile care s-au scurs din ziua alegerilor parlamentare ne-am frământat mult. Întrebarea care ne-a măcinat mereu a fost care este calea optimă de depăşire a crizei politice din ţară?
Cum să procedăm noi, creştin-democraţii pentru a servi mai bine interesele naţionale ale ţării, pentru a nu admite destabilizarea ei din exterior, pentru a democratiza şi a o pregăti mai bine de aderarea la Uniunea Europeană.
Ne-am consultat îndelung în interiorul partidului nostru, ne-am consultat cu partenerii noştri externi. Am discutat personal cu prietenii mei de la Bucureşti, Tbilisi, Kiev, Washington şi Bruxelles. Am pus pe cântar timpul restrâns pe care îl are de valorificat din plin Republica Moldova pentru realizarea Planului de Acţiuni RM-UE.
Ieri, am recitit din nou integral acest document pentru care ţării noastre i se rezervează trei ani.
Am luat compartimentul care ţine de reforma politică şi care înşiruieşte toate fără excepţie, preocupări majore ale Partidului Popular Creştin Democrat, preocupări care au fost formulate în documentele noastre politice, în iniţiativele noastre parlamentare, în rezoluţiile adoptate de APCE şi Parlamentul European cu privire la funcţionarea instituţiilor democratice în Republica Moldova. Le-am sintetizat în 10 puncte şi am mers ieri la Preşedintele Voronin. I le-am prezentat în calitate de propuneri care urmează să fie realizate până la sfârşitul acestei sesiuni a Parlamentului nostru. Martor şi participat activ la această discuţie a fost colegul nostru, domnul deputat Oleg Serebrian. Preşedintele Voronin a acceptat integral şi fără rezerve propunerile noastre.
Daţi-mi voie să vi le prezint:
Totodată, Parlamentul va forma o Comisie specială pentru modificarea şi completarea Constituţiei, care să vizeze consolidarea instituţiilor fundamentale ale statului. Aceste modificări şi completări trebuie să perfecţioneze procedurile care ţin de:
Stimaţi prieteni, aşa se explică votul în sprijinul candidaturii Preşedintelui Vladimir Voronin la funcţia de şef al statului. Este o decizie politică pe care am luat-o deosebit de greu. Ea este riscantă, dar mai ales responsabilă. De azi înainte vechile relaţii de ostilitate şi neîncredere între preşedintele Voronin şi PPCD rămân în trecut. Noi am hotărât să constituim între Putere şi Opoziţie nişte relaţii de dialog constructiv, de parteneriat, de cooperare, de complementaritate. În numele intereselor naţionale ale ţării, în numele concordiei sociale, în numele viitorului european al Republicii Moldova.
Dragi colegi, atunci când am de luat o decizie politică dificilă procedez în felul următor. Studiez cu grijă ce vrea de la mine adversarul meu politic şi procedez exact invers. Timp de o lună de zile, m-am convins de nenumărate ori că adversarii politici externi ai Republicii Moldova urmăresc împiedicarea alegerii lui Voronin. Logica elementară, simţul răspunderii şi interesele statului m-au condus la concluzia să optez pentru candidatura domnului Voronin. Sunt extrem de recunoscător colegilor mei pentru înţelegere şi susţinere. Am deplina convingere că opinia publică, membrii şi adepţii noştri, prietenii noştri din afara ţării ne vor înţelege corect şi vor susţine decizia noastră.
Dumnezeu să ne ajute!
Mulţumesc pentru atenţie.