Proiect

Republica Moldova a apărut ca stat independent în urma prăbuşirii imperiului sovietic. Procesul de devenire şi afirmare a noului stat a decurs sub semnul renaşterii culturale şi spirituale a populaţiei băştinaşe şi a cunoaşterii trecutului. Actualul teritoriu s-a aflat sub ocupaţia imperiului rus şi a celui sovietic timp de un secol şi jumătate, în tot acest răstimp populaţia românească a fost supusă unui îndelungat si masiv proces de deznaţionalizare şi rusificare.

Scurta perioadă interbelică, cu tot efectul ei benefic pentru renaşterea conştiinţei naţionale, a fost urmată de perioada tragică de teroare şi agresiune identitară sovietică.

Avântul procesului de renaştere naţională, reevaluarea trecutului şi încercările de a proiecta un viitor pentru noul stat au fost însoţite continuu de dezbateri în contradictoriu asupra identităţii naţionale a reprezentanţilor majorităţii băştinaşe. Condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov şi anexiunii din 1940 a condus către ideea că nedreptatea istorică poate fi înlăturată prin revenirea la situaţia de până la ocupaţie. Este de remarcat că după al Doilea Război Mondial mai multe state de pe continent, România, Polonia, Germania, Cehoslovacia, Finlanda etc., au suferit schimbări de graniţe, resimţite dureros până în prezent. După destrămarea URSS au fost necesare aproape două decenii până când în conştiinţa publică s-a cristalizat ideea că nedreptăţile istorice pot fi depăşite nu atât prin noi revizuiri teritoriale, cât prin politica de bună vecinătate şi mai ales prin cel mai spectaculos proiect postbelic de convieţuire paşnică şi prosperă a naţiunilor de pe continent — Uniunea Europeană.

România este prima ţară care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, ea este aliatul natural şi partenerul loial ţării noastre. Anume România’a fost şi_; rămâne susţinătoarea consecventă a ţării noastre. In aceste condiţii este lipsită de orice temei speculaţia precum că pericolul pentru independenţa şi viitorul Republicii Moldova ar veni dinspre România. Politica “războiului rece” împotriva României şi cultivarea artificială, în stil cominternist, a chipului “duşmanului extern” este una contrară intereselor Republicii Moldova. Interesele naţionale ale celor două ţări sunt complementare, iar obiectivele strategice sunt aceleaşi — edificarea unor societăţi democratice, viguroase sub aspect economic şi integrate în instituţiile continentale şi internaţionale.

Aşa cum chestiunea identitară nu şi-a găsit încă o rezolvare univocă, PPCD consideră necesar să vină cu un proiect de depăşire a controverselor şi de elaborare a unei platforme consensuale şi constructive, în acest sens, pentru a reuşi atingerea unei concordii naţionale asupra identităţii este nevoie să se ajungă la armonizarea politonimului cu etnonimul şi glotonimul.

Obiectiv nu există deosebiri de ordin etnic, cultural sau lingvistic între populaţia majoritară din Republica Moldova şi din România, însă subiectiv o parte a cetăţenilor noştri se consideră moldoveni vorbitori de limbă moldovenească, în timp ce o alta parte este purtătoarea conştiinţei româneşti. Astfel, deosebirea de ordin psihologic, de mentalitate, de percepţie, apărută pe parcursul unei îndelungate perioade istorice, îi face pe oamenii care aparţin aceleiaşi culturi să se autoidentifîce în mod diferit, în interiorul populaţiei majoritare această diferenţiere este convenţională şi nu generează conflicte. Tensiunile apar doar atunci când intervine factorul politic, când guvernanţii încearcă să impună cu forţa moldovenismul ca ideologie de stat şi să-i persecute pe acei cetăţeni care se simt români şi nu acceptă impunerea prin metode administrative a identităţii etnice a fiecărei persoane.

Ca societate democratică şi ca stat de drept, Republica Moldova trebuie să preia normele dreptului internaţional şi practica ţărilor lumii şi să tolereze diferenţele, într-o societate deschisă problema autodeterminării etnice este dreptul inalienabil al fiecărui cetăţean.

Totalitatea cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de originea lor etnica şi de felul cum se autoidentifică, se încadrează perfect în noţiunea de moldoveni. Prin urmare, toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt moldoveni: românii, ucrainenii, ruşii, găgăuzii, bulgarii, evreii, romii etc. Concepţia de naţiune politică sau civică trebuie să fie aplicată în egală măsură şi ţării noastre. Ea înseamnă totalitatea oamenilor care trăiesc pe acelaşi teritoriu şi sunt guvernaţi de aceeaşi administraţie. Republica Moldova ca Patrie a tuturor cetăţenilor săi este o comunitate politică distinctă şi titulară a propriei suveranităţi.

PPCD a învăţat timp de două decenii să formuleze, să exprime şi să apere interesele naţionale ale Republicii Moldova. Comandamentul zilei de azi pentru întreaga clasă politică este să înţeleagă şi să îşi asume interesele naţionale ale ţării. Nevoia unei legitimizări suplimentare a statului nostru nu trebuie să devieze spre crize de identitate sau spre tendinţa de a se afirma prin contradicţie si agresivitate, în ultimii doi ani s-a reuşit elaborarea unor puncte de vedere comune în problemele-cheie pentru societate cum sunt cea a continuării şi aprofundării reformelor, a consolidării instituţiilor democratice, a modului de soluţionare a diferendului transnistrean şi a căilor de restabilire a unităţii teritoriale, a aderării la Uniunea Europeană. A venit momentul ca prin aceeaşi abordare responsabilă să se găsească consensul politic şi asupra unei alte probleme majore a ţării cum este cea identitară.

Pentru a fortifica conştiinţa publică asupra valorilor naţionale, societatea trebuie să se preocupe în mod consecvent şi sistematic de o vastă pedagogie naţională, aducând în atenţia semenilor momentele semnificative ale trecutului. Atunci când vorbim de trecut, ne raportăm nu doar la perioade îndepărtate, ci şi la trecutul istoric recent. Se impune studierea temeinică a textului actului întemeietor al Republicii Moldova — Declaraţia de Independenţă, care sintetizează întregul nostru trecut şi proiectează viitorul. Acest document cuprinde date de o importanţă majoră, care merită să fie trecute în calendarul oficial al ţării ca sărbători naţionale:

• 27 aprilie — Ziua drapelului naţional această zi a anului 1990 parlamentul a adoptat tricolorul ca drapel de stat al ţării. sărbătoarea poate purta şi numele ziua tricolorului);
• 23 mai — Ziua Republicii Moldova (în această zi a anului 1991 Parlamentul a anulat vechea denumire sovietică şi a adoptat numele ţării noastre — Republica Moldova);
• 23 iunie — Ziua Suveranităţii (în această zi a anului 1990 Parlamentul a declarat suveranitatea)
• 27 august — Ziua Independenţei (în această zi a anului 1991 Parlamentul a adoptat Declaraţia de Independenţă);
• 31 august — Ziua Limbii Române (în această zi a anului 1989 a fost adoptata Legea privind Limba de Stat şi revenirea ia Alfabetul Latin. Limba de Stat a ţării noastre este numită în Declaraţia de Independenţă Limba Româna, iar documentul respectiv este singurul act juridic valabil pentru totdeauna, pe care nimeni şi niciodată nu îl poate modifica).

Congresul al IX-lea al PPCD,

Asumându-si plenar trecutul istoric dramatic al poporului nostru, înţelegând că tragediile şi frământările, care i-au marcat de-a lungul timpului pe înaintaşii noştri, au impus pecetea lor în mentalitatea colectivă. Fiind conştient de faptul că confruntările dintre marile puteri au produs schimbări geopolitice şi modificări teritoriale cu efecte dureroase asupra destinelor locuitorilor din acest spaţiu

Bazându-se pe normele de drept internaţional,, pe principiile democratice universal recunoscute şi pe spiritul de toleranţă, indispensabil unei societăţi deschise spre valorile europene de justiţie, libertate şi responsabilitate,

Pornind de la nevoia de a depăşi definitiv confruntarea dintre partide asupra unor subiecte care ţin de trecutul istoric şi de interpretarea diferită a caracterului identitar al majorităţii populaţiei ţării,

Având în vedere necesitatea dezvoltării dialogului şi respectării dreptului fiecărei persoane la opinie, viziune asupra lumii şi la autoidentificare naţională, culturală, lingvistică şi religioasă potrivit cu propriile convingeri şi opţiuni, fără nici un fel de presiuni sau constrângeri din partea statului sau a factorilor politici,

Fiind determinat să contribuie la instaurarea unei păci civice şi a unei stabilităţi politice durabile,

declară următoarele:

Se impune o reconciliere istorică şi o atitudine de toleranţă reciprocă în vederea realizării unui consens politic asupra problemei identitare prin armonizarea politonimului cu etnonimul şi glotonimul. într-o societate democratică principalul subiect este persoana umană, cetăţeanul, liber să îşi asume profilul identitar în funcţie de propriile convingeri şi de universul cultural care îl formează personalitatea.

Este nevoie să înceteze orice presiuni politice asupra mediului academic, cultural şi educaţional prin care se încearcă impunerea teoriei moldovenismului şi substituirea obiectelor de studiu “limba si literatura română”.

Trebuie respectat fără nici o limitare sau presiune din partea statului dreptul la diferenţe, inclusiv etnică şi lingvistică. Urmând tradiţia europeană, în Republica Moldova buletinele de identitate nu indică apartenenţa etnică, ci doar cetăţenia, care în accepţia modernă semnifică naţionalitatea ca noţiune politică.

Abordarea etnico-istorică şi teritorială, uneori exclusivistă, care a marcat în mod conflictual discursul politic al ultimilor ani, trebuie să facă loc unei abordări complementare, convergente şi destinse a problematicii de ordin etnocultural.

Congresul PPCD se angajează ferm să contribuie la cultivarea respectului faţă de toate opiniile şi viziunile de ordin politic sau identitar şi să vegheze respectarea necondiţionată a principiului constituţional, potrivit căruia societatea noastră este bazată pe democraţie şi pluralism politic şi nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.

PPCD îşi va concentra toate eforturile spre afirmarea Republicii Moldova ca stat independent, unitar şi indivizibil, democratic şi prosper, în care fiecare cetăţean, indiferent de apartenenţa etnică sau de convingeri, să se simtă în egală măsură apărat şi respectat.

Dumnezeu să binecuvânteze Republica Moldova!

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet