Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Rezoluţia privind funcţionarea instituţiilor democratice
|
|
Proiect
Congresul PPCD constată că în ultimii ani s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte funcţionarea instituţiilor democratice în ţara noastră. Cu toate că PPCD a accentuat în permanenţă nevoia de a realiza cât mai grabnic reformele democratice, a organizat numeroase întruniri publice, a determinat adoptarea unor rezoluţii ale Consiliului Europei şi ale Parlamentului European la acest capitol şi a venit cu o serie de proiecte de legi pe parcursul mai multor legislaturi, ţara noastră mai înregistrează multiple restanţe în acest sens.
Este adevărat că, datorită insistenţelor PPCD, Parlamentul din actuala legislatură a adoptat o serie de legi reformatoare de o importanţă majoră pentru dezvoltarea democraţiei şi punerea în practică a principiilor statului de drept. Codul Electoral a suferit modificări substanţiale. A fost aleasă o nouă componenţă a Comisiei Electorale Centrale (CEC), din cei 9 membri ai CEC 5 reprezintă opoziţia şi 4 guvernarea, în plus, membrii CEC au devenit pentru prima oară inamovibili, ei bucurându-se de aceeaşi protecţie ca şi judecătorii. A fost adoptat un nou Cod al Audiovizualului, care prevede reglementări extrem de necesare pentru acest domeniu şi care a permis alegerea unei noi componenţe a Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Una din principalele realizării ale acestei legi ţine de politica lingvistică în domeniul audiovizualului, în plus, membrii acestuia sunt inamovibili şi nu pot ii înlocuiţi înainte de termen la fel ca şi membrii CEC. O altă reformă a vizat modificarea Legii cu privire al Curtea de Conturi. Cei şapte membri ai acestei instituţii au fost asimilaţi şi ei în drepturi cu judecătorii, cu membrii CEC şi ai CCA, devenind inamovibili pe durata exercitării mandatelor.
Independenţa puterii judecătoreşti a fost fortificată printr-o serie de modificări şi completări la legislaţie, unice în spaţiul european. Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca organ al autoadministram puterii judecătoreşti, a căpătat o nouă formă legală de constituire. Cei doisprezece membri ai CSM sunt reprezentaţi după următoarele criterii: trei dintre ei, ministrul Justiţiei, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi procurorul general sunt desemnaţi, potrivit Constituţiei, din oficiu; doi profesori titulari sunt aleşi de Parlament, noutatea constând în faptul că unul dintre aceştia este propus de majoritate, altul de opoziţie, ambii urmând să fie confirmaţi cu votul a cel puţin 2/3 din deputaţi. Iar noutatea absolută, propusă de PPCD şi devenită normă legală, vizează apariţia unui nou mecanism democratic în cadrul sistemului judecătoresc, numită Adunarea Generală a Judecătorilor. Acest for, care se întruneşte o dată la patru ani şi este valabil dacă la el participă cel puţin 2/3 din numărul total al judecătorilor, îşi alege şapte reprezentanţi în CSM. Astfel, pentru prima dată în istoria sistemului judecătoresc şi fără nici o analogie pe continent, judecătorii şi-au putut alege în mod democratic, de jos în sus, majoritatea membrilor CSM: Un al doilea pas fundamental, propus de PPCD, a vizat transformarea Consiliului Superior al Magistraturii din organ consultativ al Preşedintelui republicii şi al Parlamentului în unul de adoptare a deciziilor definitive şi irevocabile. Dacă până la reforma propusă de PPCD CSM doar propunea şefului statului candidaturi spre numirea în funcţia de judecător sau de avansarea pe treapta ierarhică, preşedintele având dreptul să respingă fără nici un motiv candidaturile respective, după reforma operată şeful statului îşi păstrează dreptul de a respinge doar o singură dată şi pe motive temeinice candidatura propusă. Dacă, însă, CSM consideră că argumentele şefului statului nu au fost întemeiate el poate reveni cu propunerea repetată a aceleiaşi candidaturi, in acest caz preşedintele republicii fiind obligat să desemneze persoana respectivă. Exact aceeaşi procedură s-a instituit şi în relaţia între CSM şi Parlament, căruia îi revine confirmarea judecătorilor în calitate de membri ai Curţii Supreme de Justiţie (CSJ): timp de 30 de zile CSM poate reveni asupra aceleiaşi candidaturi, în cazul respectiv Parlamentul fiind obligat să numească persoana în funcţia de judecător la CSJ.
Tot datorită eforturilor PPCD a fost adoptată o nouă lege privind statutul ofiţerului Serviciului de Informaţii şi Securitate şi a fost modificată legea privind Regulamentul Parlamentului. Astfel, principiul demilitarizării serviciilor secrete, recomandat de Consiliul
Europei, a devenit normă legală, noua lege urmând să fie pusă în aplicare începând cu l ianuarie 2008. Potrivit aceleiaşi legi noi, la insistenţa PPCD, printre condiţiile obligatorii pe care trebuie să le întrunească un ofiţer SIS este şi cea de a cunoaşte limba de stat, condiţie inexistentă până acum în legislaţia noastră. Noua redacţie a Regulamentului Parlamentului a stabilit norma legală obligatorie a controlului parlamentar asupra activităţii SIS, fiind instituită o subcomisie specială, formată din reprezentanţii tuturor fracţiunilor parlamentare şi condusă de un deputat din Opoziţie.
Cu participarea activă a PPCD a fost elaborată.şi aprobată în prima lectură o nouă versiune a legii privind partidele politice, aceasta fiind o altă recomandare a Consiliului Europei. Noua lege instituie pentru prima oară principiul finanţării partidelor politice, inclusiv de la bugetul de stat, acestea fiind privite ca instituţii democratice în sistemul statului de drept. Urmează adoptarea în varianta definitivă a legii.
Toate proiectele legilor menţionate mai sus au fost supuse unor expertize ale Consiliului Europei şi au fost apreciate de partenerii noştri externi. Reproşul principal formulat de opoziţie şi în egală măsură de partenerii europeni este existenţa unei discrepanţe între legislaţie şi practici. Această situaţie revoltă pe bună dreptate opinia publică, în acelaşi timp se ştie că este mult mai uşor să se schimbe legislaţia decât mentalităţile.
La capitolul restanţe în onorarea de către putere a angajamentelor privind funcţionarea instituţiilor democratice trebuie menţionate în mod special blocarea reformei administraţiei publice locale, a reformei sistemului procuraturii, limitarea libertăţii de exprimare şi manipularea opiniei publice prin intermediul Companiei Teleradio “Moldova”.
Se impune, de asemenea, modificarea Constituţiei, pentru reechilibrarea raporturilor dintre Preşedintele republicii, Parlament şi Guvern, precum şi pentru perfecţionarea modului de alegere a şefului statului, de formare a Guvernului, de operare a remanierilor guvernamentale, astfel fiind posibilă continuarea reformei constituţionale,iniţiate în 2005, de transformare a ţării într-o republică parlamentară. Delimitarea competenţelor şi descrierea minuţioasă a procedurilor va permite depăşirea modelului autoritar de exercitare a puterii, cauzat în egală măsură de normele legale nedemocratice şi de prejudecăţile politice ale clasei guvernante.
PPCD cere puterii să deblocheze şi să impulsioneze reformele politice şi instituţionale, necesare pentru fortificarea democraţiei şi a statului de drept şi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, ca şi pentru avansarea ţării noastre pe calea integrării europene şi euroatlantice.
