Grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat a depus azi, cu titlu de iniţiativă legislativă, un proiect de Hotărâre a Palamentului Cu privire la condamnarea Marii Înfometări (Holodomor) din anii 1932–1933 din Ucraina, prin care se propune ca republica Moldova să urmeze calea altor state democratice şi să dea o apreciere justă acestei tragedii a poporului ucrainean. În proiect se meţionează urmtoarele:

“Avînd în vedere necesitatea evaluării corecte şi în deplină corespundere cu adevărul a trecutului istoric, cu toate tragediile şi ororile îndurate de popoarele din fosta URSS,

Cunoscând din experienţa dramatică a poporului nostru efectele regimului sovietic totalitar asupra vieţii a milioane de oameni nevinovaţi ajunşi victime ale unei politici de stat bazate pe teroare şi distrugere fizică a unor largi pături sociale,

Înţelegînd că nu se poate construi un viitor temeinic fără o cunoaştere şi apreciere profundă şi sinceră a trecutului,

Exprimîndu-şi deplina solidaritate cu poporul ucrainean ca vecin şi partener strategic al poporului nostru,

Parlamentul Republicii Moldova apreciază că tragedia Marii Înfometări numite HOLODOMOR, care a culminat cu moartea a peste şapte milioane de oameni nevinovaţi în anii 1932–1933, a fost o metodă de nimicire în masă prin înfometare, practicată de regimul bolşevic, care urmărea distrugerea ţărănimii ca temelie a poporului ucrainean, slăbirea capacităţii de rezistenţă şi a voinţei de libertate şi independenţă statală a ucrainenilor”.

În document se mai accentuează următoarele:

“Această tragedie în masă s-a extins şi a afectat în egală măsură şi Transnistria, fosta RASSM făcând parte administrativ din RSS Ucraineană, precum şi regiunile de sud ale Rusiei, Caucazului de Nord şi Kazahstanului, ceea ce a condus la nimicirea altor milioane de oameni nevinovaţi…

Aceeaşi tragedie în masă s-a abătut şi asupra populaţiei Basarabiei în anii 1946–1947, când sute de mii de familii de ţărani din RSSM şi-au pierdut viaţa în urma foametei organizate de regimul sovietic.”

Deputaţii creştin-democraţi propun Legislativului ca această tragedie a poporului ucrainean să fie declarată drept ACT DE GENOCID PREMEDITAT ÎMPOTRIVA POPORULUI UCRAINEAN.

În încheiere proiectul elaborat de deputaţii Partidului Popular Creştin Democrat subliniază:

“Parlamentul Republicii Moldova deplînge victimele acestei tragedii fără egal în istoria poporului ucrainean şi face apel către toate parlamentele lumii, către instituţiile internaţionale să îşi manifeste solidaritatea deplină cu Ucraina şi să dea o apreciere justă acţiunilor criminale care s-au întîmplat în anii 1932–1933. O asemenea solidaritate se impune ca o reparaţie morală pentru poporul ucrainean şi ca un îndemn către comunitatea internaţională ca astfel de tragedii şi orori să nu se mai întîmple niciodată.”

Vă prezentăm alăturat proiectul Hotărârii şi Nota explicativă.

Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova Cu privire la condamnarea Marii Înfometări (Holodomor) din anii 1932–1933 din Ucraina (Proiect)

Avînd în vedere necesitatea evaluării corecte şi în deplină corespundere cu adevărul a trecutului istoric, cu toate tragediile şi ororile îndurate de popoarele din fosta URSS,

Cunoscând din experienţa dramatică a poporului nostru efectele regimului sovietic totalitar asupra vieţii a milioane de oameni nevinovaţi ajunşi victime ale unei politici de stat bazate pe teroare şi distrugere fizică a unor largi pături sociale,

Înţelegînd că nu se poate construi un viitor temeinic fără o cunoaştere şi apreciere profundă şi sinceră a trecutului,

Exprimîndu-şi deplina solidaritate cu poporul ucrainean ca vecin şi partener strategic al poporului nostru,

Parlamentul Republicii Moldova apreciază că tragedia Marii Înfometări numite HOLODOMOR, care a culminat cu moartea a peste şapte milioane de oameni nevinovaţi în anii 1932–1933, a fost o metodă de nimicire în masă prin înfometare, practicată de regimul bolşevic, care urmărea distrugerea ţărănimii ca temelie a poporului ucrainean, slăbirea capacităţii de rezistenţă şi a voinţei de libertate şi independenţă statală a ucrainenilor.

Marea Înfometare (Holodomor) din Ucraina a fost urmarea unor măsuri planificate în intenţia deliberată de a-i nimici fizic pe oponenţii regimului represiv, devenind un instrument-cheie al politicii acelor timpuri. Potrivit statisticilor, într-un singur an, între 1992 şi 1933, Ucraina a pierdut un sfert din populaţia sa (între 7 şi 10 milioane de persoane conform surselor ucrainene), peste 17 persoane murind în fiecare minut, circa 1000 de persoane murind în fiecare oră şi circa 25 000 de persoane — în fiecare zi.

Represiunile politice de proporţii împotriva ţăranilor ucraineni prin provocarea artificială a foametei au reprezentat măsuri de teroare conştientă, realizată de regimul politic totalitar împotriva unei populaţii paşnice, care a avut ca urmare nu doar nimicirea unei părţi importante a ţărănimii ca proprietari de pămînt şi întreprinzători independenţi, ci şi surparea temeliilor sociale, a tradiţiilor, culturii şi spiritualităţii naţionale a ucrainenilor.

Această tragedie în masă s-a extins şi a afectat în egală măsură şi Transnistria, fosta RASSM făcând parte administrativ din RSS Ucraineană, precum şi regiunile de sud ale Rusiei, Caucazului de Nord şi Kazahstanului, ceea ce a condus la nimicirea altor milioane de oameni nevinovaţi.

Urmărind scopul colectivizării forţate prin terorizarea ţărănimii, regimul sovietic a determinat acte de deznădejde fără precedent, care au condus la multiple cazuri de canibalism în sînul unor popoare europene cu o îndelungată tradiţie creştină şi cu o înaltă etică socială. Printre măsurile represive s-au numărat interzicerea pătrunderii aşa-numitelor elemente ale culacilor în oraşe, unde se mai putea găsi hrană, introducerea pedepsei cu moartea pentru orice furt sau pentru ceea ce numea comunismul totalitar irosirea proprietăţii obşteşti, lichidarea şomajului ca metodă de constrîngere a oamenilor de a munci contrar voinţei în interesul statului.

Responsabili pentru ororile şi crimele în masă din anii 1932–1933 sunt conducătorii de atunci ai regimului totalitar sovietic şi în primul rînd Iosif Stalin, Lazar Kaganovoci, Veaceslav Molotov, Nichita Hruşciov, precum şi executorii ordinelor inumane ale acestora.

Aceeaşi tragedie în masă s-a abătut şi asupra populaţiei Basarabiei în anii 1946–1947, când sute de mii de familii de ţărani din RSSM şi-au pierdut viaţa în urma foametei organizate de regimul sovietic.

Marea Înfometare (Holodomor) din Ucraina a fost condamnată de 64 de state membre ale ONU printr-o declaraţie comună din 7 noiembrie 2003, de statele membre ale OSCE printr-o Declaraţie comună din 30 noiembrie 2007 şi de către UNESCO, la 1 noiembrie 2007, prin Rezoluţia privind memoria victimelor Marii Înfometări (Holodomor) din Ucraina din anii 1932–1933.

Avînd în vedere faptul că Preşedintele Ucrainei a emis la 26 noiembrie 1998 un Decret, prin care fiecare a patra zi de sîmbătă a lunii noiembrie este anunţată ca zi a memoriei victimelor represiunilor politice şi a foametei, iar Rada Supremă a calificat foametea organizată din 1932–1933 drept act de genocid împotriva poporului ucrainean,

Parlamentul Republicii Moldova, în spiritul solidarităţii cu poporul ucrainean şi în numele adevărului, declară că regimul totalitar bolşevic se face responsabil de un act de genocid premeditat împotriva poporului ucrainean.

Parlamentul Republicii Moldova deplînge victimele acestei tragedii fără egal în istoria poporului ucrainean şi face apel către toate parlamentele lumii, către instituţiile internaţionale să îşi manifeste solidaritatea deplină cu Ucraina şi să dea o apreciere justă acţiunilor criminale care s-au întîmplat în anii 1932–1933. O asemenea solidaritate se impune ca o reparaţie morală pentru poporul ucrainean şi ca un îndemn către comunitatea internaţională ca astfel de tragedii şi orori să nu se mai întîmple niciodată.

Notă explicativă la proiectul de Hotărîre a Parlamentului Cu privire la condamnarea Marii Înfometări (Holodomor) din anii 1932–1933 din Ucraina

Prezentul proiect de Hotărîre a fost elaborat ca urmare a necesităţii de a consolida parteneriatul strategic dintre Republica Moldova şi Ucraina şi de a exprima solidaritatea cu poporul ucrainean în legătură cu tragedia în masă îndurată în anii 1932–1933 de către peste şapte mimlioane de ţărani ucraineni, care şi-au pierdut viaţa în urma unei politici iumane şi criminale de înfometare, promovate la acea vreme de conducerea URSS în frunte cu Iosif Stalin. Adoptarea unei astfel de hotărîri ar ridica prestigiul ţării noastre pe plan internaţional şi s-ar înscrie în efortul comun al statelor lumii şi al instituţiilor internaţionale de a da o apreciere justă evenimentelor tragice din acea perioadă.

Menţionăm că pînă în prezent Holodomorul sau Marea Înfometare a fost recunoscut drept act de genocid de parlamentele Australiei, Estoniei, Canadei, Lituaniei, Georgiei, Poloniei, Ungariei, SUA, Paraguaiului, Peru, Columbiei, Ecuadorului. Documente similare au mai fost adoptate de parlamentele Spaniei, Argentinei, Chile, Cehiei şi Slovaciei. La 7 noiembrie 2003 a 58-a sesiune a ONU a adoptat o Declaraţie Comună a delegaţiilor a 64 ţărilor-membre cu privire la aniversarea a 70-a de la Holodomorul din Ucraina.

Senatul Australiei a adoptat la 31.10.2003 Rezoluţia nr. 680, care a recunoscut evenimentele din Ucraina ca pe unul dintre cele mai grave manifestări ale genocidului. În plus, Senatul Australiei a recunoscut Holodomorul din Ucraina drept act de genocid şi prin Declaraţia din 28.10.1993 în legătura cu aniversarea a 60-a a acestei tragedii. Parlamentul Estoniei a adoptat o Declaraţie prin care califică drept genocid evenimentele respective la data de 20.10.1993. Senatul Canadei a adoptat o Rezoluţie la 19.06.2003, prin care a îndemnat Guvernul acestei ţări să recunoască drept genocid crimele în masă din Ucraina. Adunarea de Stat a Ungariei a adoptat o Hotărâre specială la 26.11.2003 nr. 129/2003(XI.26), prin care condamnă genocidul şi îşi exprimă solidaritatea şi compasiunea cu rudele şi apropiaţii victimelor foametei. Seimul Lituaniei a adoptat o Declaraţie la 24.11.2005, prin care a calificat actul respectiv drept genocid planificat în mod deliberat împotriva poporului ucrainean. Parlamentul Georgiei a dat o calificare similară prin documentul adoptat la 26.12.2005, iar Senatul Poloniei şi-a exprimat solidaritatea cu Ucraina la 16.03.2006. Camera Reprezentaţilor Congresului SUA a calificat această tragedie prin Rezoluţia 356 din 20.10.2003 drept act de teroare şi ucidere în masă, îndreptate împotriva poporului ucrainean. La 30 noiembrie 2007 Camera Deputaţilor a Parlamentului Republicii Cehe a adoptat o hotărîre cu privirea la cinstirea memoriei victimelor foametei organizate din Ucraina, iar la 12 decembrie 2007 Consiliul Naţional al Republicii Slovacia a adoptat o declaraţie care condamnă aceste crime comise de regimul totalitar stalinist.

La 1 noiembrie 2007 Sesiunea a 34-a a Conferinţei Generale UNESCO, din care fac parte 193 ţări, a adoptat în unanimitate Rezoluţia “Cu privire la comemorarea victimelor Holodomorului din Ucraina”. La 24 noiembrie 2007 sesiunea Adunării Generale Baltice a adoptat o Declaraţie “Cu privire la comemorarea victimelor genocidului şi a represiunilor politice din Ucraina din anii 1932–1933”. La 30 noiembrie 2007 în cadrul şedinţei Consiliului de Miniştri ai OSCE de la Madrid a fost adoptată o Declaraţie comună “Cu privire la aniversarea a 75-a a Holodomorului din anii 1932–33 din Ucraina”.

Am enumerat mai sus doar o parte din multiplele acte adoptate de ţările lumii şi insitituţiile internaţionale care dau o apreciere clară tragediei poporului ucrainean. Astfel, considerăm oportun ca şi Republica Moldova prin intermediul Parlamentului să adopte o poziţie clară şi matură cu privire la acele evenimente. Ar fi deosebit de important ca un astfel de document de o rezonanţă majoră să fie adoptat prin consens de către toţi depupaţii legislativului nostru.

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet