Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Rezoluţia Congresului XII al PPCD cu privire la combaterea corupţiei
|
|
Republica Moldova ca democraţie aflată în tranziţie timp de două decenii, a rămas încă un stat slab şi vulnerabil, cu instituţii democratice slabe, cu oameni de stat cu un trecut dubios, lipsiţi de calităţi morale şi profesionale. Corupţia, deturnarea banilor publici în interese personale şi de grup, privatizările ilegale şi administrarea abuzivă sau iresponsabilă a bunurilor publice, nepotismul, protecţionismul au fost şi rămân fenomene care macină profund administraţia de stat şi subminează perspectivele de eficientizare a managementului administrativ. Sărăcia, subdezvoltarea economică şi disfuncţiile instituţionale sunt şi ele generate într-o măsură substanţială de fenomenul corupţiei.
PPCD a militat întotdeauna pentru combaterea fermă şi ireconciliabilă a corupţiei şi crimei organizate. Creştin-democraţii au adus în atenţia opiniei publice şi a organelor de anchetă zeci de cazuri în care înalţi demnitari se făceau vinovaţi de abuzuri şi ilegalităţi. Societatea a fost zguduită de o multitudine de cazuri grave de implicare în activităţi ilegale, scoase la iveală de exponenţii PPCD. Însă cu regret, slăbiciunea şi coruptibilitatea unor lucrători ai organelor de anchetă şi ai justiţiei de regulă au făcut imposibilă combaterea eficientă a acestui flagel social. În plus, situaţia este la de dramatică până la ora actuală deoarece Republica Moldova, admisă condiţionat în Consiliul Europei în 1995, nu a ajustat până în prezent statutul Procuraturii Generale normelor europene. Astfel, procurorul General, ca şi toţi subordonaţii acestuia, care, cu regret, nu se bucură de independenţa necesară în administrarea dosarelor, rămâne a fi unealta docilă a guvernanţilor. Printr-o tradiţie vicioasă, această instituţie de cele mai multe ori se manifestă ca protectoare a intereselor de grup, financiare sau de afaceri ai exponenţilor puterii politice şi, concomitent, drept instrument de persecutare a oponenţilor guvernării.
O latură extrem de gravă a vieţii politice din Republica Moldova este relaţia de dependenţă a unui şir de partide şi conducători de partide faţă de diverse grupuri de interese din interiorul sau din exteriorul ţării. Oligarhi sau oameni de afaceri dubioşi, care şi-au acumulat capitalurile prin scheme frauduloase de tip mafiot, şi-au orientat în ultimul timp în mod predilect capitalurile către politică. Astfel, devine evident faptul că ţara este sufocată de deţinătorii de bani murdari, care şi-au cumpărat locuri pe listă în perioada alegerilor parlamentare, şi-au promovat un şir de oameni în posturi de prim rang în ierarhia de stat şi şi-au anexat propriilor interese oculte aproape toate instituţiile media din ţară. Conducătorii organelor de drept îşi manifestă în mod public şi cinic obedienţa faţă de patronii lor politici sau faţă de stăpânii politicienilor. În ultima perioadă opinia publică a asistat la un şir de cazul când aceşti demnitari de o probitate morală şi profesională îndoielnică, şi-au cerut scuze în faţa unor persoane care sun conectate la actuala putere, afişându-şi în mod repetat statutul de unelte docile ale guvernanţilor şi incapacitatea de a-şi face datoria în mod imparţial, independent şi profesionist.
PPCD a atras atenţia în mai mult rânduri asupra unui val fără precedent de corupere şi prostituare morală a unui şir de aleşi locali sau de conducători ai unor filiale teritoriale ale unor partide, cărora li se oferă sume considerabile de bani pentru ca aceştia să-şi abandoneze propriile formaţiuni politice şi să adere la noile “proiecte politice”, create pe bani murdari şi în interese obscure. Acelaşi procedeu este utilizat în pentru cumpărarea jurnaliştilor şi a structurilor de presă, care sunt obligate să lustruiască imaginea patronilor politici şi să denigreze oponenţii acestora. Astfel, independenţa mass-media este grav afectată în ţara noastră.
Extinderea influenţei reţelelor de tip mafiot asupra procesului decizional la nivelul conducerii de stat reprezintă o ameninţare directă la adresa democraţiei şi a statului de drept.
O situaţie extrem de gravă se înregistrează în sistemul judecătoresc. Astfel, pe lângă reflexul condiţionat de docilitate faţă de puterea politică, inoculat pe parcursul anilor multora dintre judecători, pe lângă coruptiblitatea cronică a multora dintre aceştia, în ultima perioadă se manifestă tot mai agresiv tendinţa conducătorilor de partide politice din interiorul puterii de a strivi orice urmă de independenţă în Justiţie.
Pentru a se pune capăt extinderii corupţiei şi degradării sistemului politic din ţara noastă, PPCD consideră necesar să fie întreprinse următoarele măsuri:
Promovarea reformei Procuraturii Generale şi scoaterea acestei instituţii de sub controlul politic al puterii.
Modificarea Constituţiei şi a Legii cu privire al Curtea de Conturi, astfel încât să fie înlăturată relaţia de subordine a acestei instituţii faţă de guvernanţi.
Reformarea Puterii Judecătoreşti. Independenţa Justiţiei poate fi realizată doar prin consolidarea independenţei organului de autoadministrare a puterii judecătoreşti, Consiliul Superior al Magistraturii.
Transparenţa în exercitarea actului guvernării şi în activitatea Parlamentului, inclusiv prin respectarea procedurilor, prin larga informare a opiniei publice asupra chestiunilor de interese major.
Crearea unui sistem de control eficient şi transparent a modului de finanţare a campaniilor electorale şi a partidelor politice, cu înăsprirea pedepselor pentru astfel de infracţiuni.
Modificarea cadrului legislativ şi normativ de declarare a averilor demnitarilor, cu stabilirea pedepselor pentru tăinuirea adevărului.
Crearea unui sistem mai transparent de monitorizare a chetuielilor publice, precum şi înăsprirea pedepselor pentru irosirea banilor bugetari sau a bunurilor aparţinând statului.
O monitorizare mai severă din partea donatorilor externi asupra modului de utilizare a creditelor şi granturilor oferite ţării noaste.
O cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană, Consiliul Europei, OSCE şi alte instituţii internaţionale în vederea accelerării şi aprofundări reformelor instituţionale şi economice.
