Problema demiterii Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie de către majoritatea parlamentară este un subiect care trebuie abordat în mod principial, fără patimă şi prejudecăţi partizane. PPCD se concentrează în acest caz asupra aplicării principiilor fundamentale ale statului de drept, bazat pe respectarea procedurilor legale şi a normelor democratice. Logica revanşei şi a aşa-zisei necesităţi revoluţionare, de care se conduce actuala majoritate parlamentară, împinge Republica Moldova pe o cale periculoasă a nihilismului juridic şi a confruntărilor.

În cazul de faţă contează mai puţin atitudinile subiective faţă de persoana lui Ion Muruianu. Dezaprobăm afirmaţiile lui regretabile şi ofensatoare împotriva jurnaliştilor. Nu exludem nici faptul că activitatea acestuia nu a fost una ireproşabilă.

Dorim doar să tragem un semnal de alarmă în legătură încălcarea abuzivă a principiilor democratice şi a normelor constituţionale de către actuala alianţă de guvernare.

Este evident faptul că Ion Muruianu a fost înlăturat din funcţie la insistenţa Premierului Filat din spirit de revanşă şi reglare personală de conturi. Este un fapt de notorietate că anume judecătorul Muruianu a condus completul de judecată care a decis deposedarea actualului premier Vladimir Filat de clădirea enormă din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău. Prezenţa la şedinţa Parlamentului a premierului Filat şi participarea lui activă, prin intervenţii insistente, în acţiunea de înlăturare din funcţie a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie reprezintă o imixtiune gravă a puterii executive în activitatea puterii judecătoreşti, un atac sfidător la independenţa justiţiei şi o dovadă a faptului că în Republica Moldova se instalează vertiginos un regim de factură autoritară, antidemocratic şi antieuropean.

În loc să reformeze Procuratura şi să o scoată de sub controlul politic al coaliţiei, AIE o menţine în stare de subordine şi îşi subordonează şi puterea judecătorească. În loc să-i ridice la rang de magistraţi pe procurori, AIE îi degradează pe judecători la nivelul unor funcţionari obedienţi regimului.

Logica actualei guvernări este una vicioasă şi periculoasă. Am auzit-o din gura conducătorilor AIE în permanenţă: comuniştii, care au guvernat până la noi, au abuzat. Prin urmare şi noi vom abuza. În loc să contrasteze pozitiv cu anumite practici nedemocratice ale fostei guvernări comuniste, guvernarea de azi se întrece în sfidarea normelor democratice cu cei care au fost la putere în trecut.

Regretăm şi faptul că în şedinţa sa de ieri Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a eschivat de la obligaţia legală şi şi-a declinat responsabilitatea de a hotărî în problema preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, pretextând că în acest caz ar fi vorba de prerogativa Curţii Constituţionale. Anume această lipsă de principialitate şi concesiile membrilor CSM în faţa presiunilor politice au minimalizat rolul decisiv al acestui organ de autoadministrare a puterii judecătoreşti. Principiul fundamental care stă la baza ideii de separare a puterilor în stat şi de asigurare în fapt a independenţei puterii judecătoreşti constă în următoarele:

Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate în stat care stabileşte prin hotărârile adoptate avansarea sau retrogradarea judecătorilor. Preşedintele republicii, iar în cazul membrilor Curţii Supreme de Justiţie, Parlamentul, doar CONFIRMĂ hotărârile luate de CSJ cu privire la numirea sau retrogradarea judecătorilor. Adică rolul şefului statului şi al legislativului se reduce în aceste cazuri la confirmarea legalităţii procedurilor şi în nici un caz nu constituie situaţii în care aceste autorităţi emană voinţă politică asupra sistemului judecătoresc.

Avertizăm asupra riscurilor care planează asupra independenţei justiţiei în cazul în care Curtea Constituţională va considera hotărârea Parlamentului din 4 martie de demitere a preşedintelui CSJ ca fiind în corespundere cu normele legii fundamentale. În acest caz se va da mână liberă preşedintelui republicii sau, după caz, Parlamentului, să demită sau să numească judecători, ocolind cu desăvârşire Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, independenţa justiţiei poate fi distrusă definitiv.

Singura autoritate care este în măsură să decidă corespunerea sau necorespunderea unui judecător oricărei funcţii din sistemul judecătoresc este Consiliul Superior al Magistraturii, care are la dispoziţie Colegiul disciplinar, specializat pentru examinarea cazurilor de încălcări comise de magistraţi.

Suspiciunile care planează asupra justiţiei despre posibilele cazuri de corupţie nu pot servi drept temei pentru subminarea autorităţii şi a independenţei acestei puteri şi pentru operarea de epurări pe motive politice. Organele de anchetă dispun de toate resursele umane, tehnice şi financiare pentru a investiga în mod eficient cazurile de comitere a unor abuzuri sau ilegalităţi în justiţie fără a aduce atingere principiului inamovibilităţii judecătorilor şi al independenţei justiţiei în ansamblu.

Prin derapajul politic de execuţie publică a preşedintelui instanţei superioare a sistemului judecătoresc, actuala coaliţie de guvernământ i-a aplicat o lovitură puternică justiţiei. Astfel, guvernarea a comis un act de intimidare a întregului corp de judecători, care, de acum încolo, înainte de a emite o hotărâre, vor trebui să ţină cont ne nevoia de a-i face pe plac puterii politice.

Sursa: www.ppcd.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet