Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Astăzi, 6 iunie curent, a avut loc Congresul Aleşilor Locali Creştin-Democraţi, care a întrunit delegaţi din toate raioanele şi muncipiile ţării, primari şi consilieri din structurile locale de nivelul întâi şi doi. Delegaţii au luat în dezbatere problemele cele mai stringente cu care se confruntă autorităţile locale în exerciatrea atribuţiilor lor. Cea mai gravă problemă subliniată de vorbitori ţine de subalimentarea cronică a bugetelor locale din cauza lipsei unei descentralizări reale şi a concentrării grosului banilor publici la centru. Depăşirea acestei situaţii este posibilă prin lărgirea bazei fiscale şi prin reorganizarea unităţilor administrativ-teritoriale, operându-se comasarea unei serii de primării şi raioane în structuri mai viguroase sub aspect administrativ şi financiar. De asemenea, aleşii locali creştin-democraţi au apreciat că prezenţa la guvernare a unei coaliţii democratice trebuie să se constituie într-o oportunitate, care să genereze o reformă fundamentală a puterii locale în spiritul recomandărilor instituţiilor europene. Doar astfel poate fi demontată “verticala puterii”, care menţine raporturi de subordine între guvernaţi şi structurile puterii locale, ceea ce reprezintă un factor care frânează dezvoltarea regiunilor timp de două decenii, — au mai menţionat vorbitorii. Pricipiul subsidiarităţii şi al autoguvernării colectivităţilor locale poate şi trebuie să devină o realitate prin voinţa politică a coaliţiei de guvernământ.
Delegaţii la Congresul primarilor şi consilierilor creştin-democraţi au ales o nouă conducere a organizaţiei. Astfel, dl Igor Ţurcanu, vicepreşedinte PPCD, vicepreşedinte al raionului Hânceşti, a fost ales în funcţia de preşedinte. În calitate de vicepreşedinţi au fost aleşi domnii Nicolae Tudoreanu, primar al s. Fşteliţa, r. Ştefan-Vodă, Valeriu Mariniuc, vicepreşedinte al r. Nisporeni, Violeta Petre, specialist principal al Centrului de resurse şi atragere a investiţiilor, Nicolae Şeremet, vicepreşedinte al r. Cahul, Petru Gherman, vicepreşedinte al r. Sângerei, Veaceslav Coşcodan, vicepreşedinte al r. Călăraşi, Constantin Ioniţă, vicepreşedinte al r. Străşeni. În funcţia de secretar a fost ales Andrei Şeremet, specialist în probleme de dezvolatare regională.
Forul aleşilor locali ai PPCD a adoptat o rezoluţie “Cu privire la starea actuală şi problemele majore din domeniul administraţiei publice locale”, pe care o prezentăm alăturat.
Noi, aleşii locali ai PPCD, convocaţi astăzi, 6 iunie 2010, la cel de-al II-lea Congres, supunând dezbaterilor problemele pe care le întâmpinăm în exercitarea mandatelor noastre, considerăm necesar să atragem atenţia cetăţenilor Republicii Moldova, a actualei guvernări, precum şi a partenerilor externi, asupra următoarelor chestiuni care necesită o soluţionare imediată în spiritul respectului pentru valorile democratice şi angajamentelor asumate de Republica Moldova pe plan extern.
La 19 ani de la obţinerea independenţei şi la 15 ani de la admiterea Republicii Moldova în Consiliul Europei ţara noastră continuă să fie un stat supracentralizat, în care toate deciziile politice, economice şi administrative sunt luate la nivel central, administraţiilor publice locale revenindu-le rolul de structuri subordonate în raport cu puterea centrală a statului.
În 2006 a fost adoptat prin lege cursul spre implementarea principiilor de autonomie locală. Însă procesul în cauză, în virtutea conjuncturii politice, a fost parţial compromis. Adoptarea legii privind descentralizarea administrativă le-a trezit aleşilor locali speranţa că principiul autonomiei locale va căpăta consistenţă prin adoptarea obligatorie a unei legi funcţionale privind descentralizarea financiară. Această lege ar avea menirea să asigure pentru administraţiile publice de nivelurile I şi II sursele de venituri necesare exercitării multitudinii de competenţe care le revin. În acest sens considerăm că lipsa de disponibilitate a actualei guvernări pentru continuarea procesului de decentralizare instituţională şi financiară este determinată de nedorinţa de a pierde pârghia de subordonare a autorităţilor locale prin menţinenrea acestora în raporturi de dependenţă faţă de transferurile din bugetul central pentru rezolvarea celor mai elementare probleme locale.
Din cauza unei subalimentări financiare a autorităţilor locale şi a depepndenţei acestora de puterea centrală, aleşii locali sunt supuşi unor permanente presiuni psihologice şi, în schimbul unor alocaţii bugetare, ajutoare din creditele externe şi altor forme de finanţare preferenţială din partea guvernării, sunt ademeniţi să se lepede de partidele care i-au promovat. O astfel de situaţie nu-şi are justificare pentru o guvernare democratică, reformatoare şi proeuropeană. Astfel, constatăm că tactica coruperii aleşilor locali şi a subordonării acestora forţelor politice aflate la guvernare este la ora actuală o practică vicioasă frecventă. De aici şi declaraţiile periodice ale primarilor şi consilierilor locali, care, în căutarea unor resurse financiare, îşi proclamă abandonarea propriilor partide şi adeziunea faţă de exponenţii de moment ai puterii centrale. În asemenea condiţii este dificil să se spere la o stabilitate politică şi la o reală demontare a “verticalei puterii” ca model antidemocratic de exercitare a puterii în ţara noastră.
Având o majoritate parlamentară confortabilă actuala coaliţie de guvernământ trebuie să dea dovadă de mai multă voinţă politică decât guvernările anterioare şi să adopte neîntârziat o reformă radicală în domeniul politicii bugetare, astfel încât autoriţăţile locale, care se vor forma în urma alegerilor din 2011, să poate beneficia din plin de principiul autoguvernării colectivităţilor locale. Lărgirea bazei fiscale pentru puterea locală poate avea loc doar din contul limitării parţiale a taxelor şi impozitelor colectate la bugetul central al ţării. Prin urmare, descentralizarea bugetară presupune o mai mare elasticitate fiscaslă şi capacitate de a diversifica sursele de formare a Bugetului de Stat din partea autorităţilor centrale.
Constatăm cu regret că fosta guvernare a adus atingere gravă eficienţei autorităţilor locale prin revenirea la la sistemul de raioane şi, prin urmare, la înmulţirea birocraţiei locale şi reducerea bazei fiscale a unităţilor administrtativ-teritoriale. Pentru a consolida capacitatea administrativă şi financiară a puterii locale coaliţia de guvernământ trebuie să opereze cât mai curând posibil o reformă administrativ-teritorială fundamentală prin comasarea unui şir de primării şi raioane existente în unităţi administrative mai largi. Reforma puterii locale din 1999, la care s-a renunţat în pofida recomandărilor organismelor internaţionale şi în scopul centralizării puterii de stat, trebuie să servească drept model pentru noua reformă administrativ-teritorială.
Reforma puterii locale prin descentralizarea actului decizional trebuie să cuprindă în mod obligatoriu şi transmiterea competenţelor de schimbare a destinaţei terenurilor de la Guvern şi Parlament către consiliile locale de nivelul întâi. O astfel de reformă ar impulsiona substanţial dezvoltarea economică a regiunilor. Totodată, pentru a evita excesele şi speculaţiile funciare se impune elaborarea corectă şi echilibrată a procedurilor legale de schimbare a destinaţiei terenurilor.
Ca element de reducere a aparatului birocratic şi de eficientizare a structurilor care gestioneaază banii publici se impune comasarea inspectoratelor fiscale raionale cu direcţiile generale de finanţe.
Aflându-ne în preajma unei noi campanii pentru alegerile locale, care va fi precedată de o competiţie electorală la scară naţională, noi, aleşii locali creştin-democraţi, avem obligaţia să ne conjugăm eforturile pentru a promova exponenţii familiei noastre politice atât în intituţiile puterii de stat de nivel naţional, cât şi în cele regionale şi locale.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Biroul de presă al PPCD