Preşedintele Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca, a ţinut luni, 13 septembrie, o conferinţă de presă în cadrul căreia a prezentat Planul său de depăşire a crizei politice şi constituţionale.

Principalele teze ale Planului propus de Iurie Roşca au fost cuprinse într-o scrisoare deschisă adresată tuturor preşedinţilor de partide politice, precum şi membrilor acestora. Scrisoarea deschisă are genericul “Pentru un Pact de conciliere naţională”.

Scrisoarea deschisă propune tuturor partidelor politice să se convoace într-o “masă rotundă”, unde să fie semnat un document comun ca angajament de onoare în faţa alegătorilor.

Documentul urmează să determine toate partidele politice, indiferent de rezultatul pe care îl vor obţine acestea şi indiferent dacă vor fi la guvernare sau în opoziţie, să elaboreze în mod solidar un proiect de lege de modificare a Constituţiei, care să elimine riscul de dizolvare a Parlamentului pe motivul nealegerii Preşedintelui republicii, precum şi să consolideze rolul Parlamentului în procesul de formare a Guvernului.

Liderul creştin-democrat mai propune ca viitorul Preşedinte al ţării să nu fie afiliat politic şi, până la modificarea Constituţiei, să accepte din start principiile de exercitare a mandatului său în condiţiile unor competenţe restrânse, caracteristice republicilor parlamentare.

În scrisoarea sa deschisă, preşedintele PPCD s-a referit la necesitatea perfecţionării articolelor 78, 85, 89 şi 98 ale Legii fundamentale.

Pentru un pact de conciliere naţională. Scrisoare deschisă către partidele politice

Stimaţi preşedinţi ai partidelor politice,
Stimaţi membri de partid,

Criza politică şi constituţională, care macină ţara noastră de peste un an de zile, a sleit şi mai mult economia naţională şi are consecinţe sociale deosebit de grave.

Cauzele acestei situaţii sunt bine cunoscute. Deşi le interpretăm în mod diferit, suntem cu toţii dispuşi să găsim o soluţie optimă de depăşire a acestui impas. Acum, după ce referendumul din 5 septembrie s-a consumat fără a oferi o soluţie pozitivă, ar fi contraproductiv să ne angajăm în polemici sterile şi să discutăm care forţe politice ar fi câştigătoare şi care ar fi perdante. Cel care a avut de pierdut în urma acestor războaie politice este poporul Republicii Moldova.

Şi oricât de diferite ar fi fost opţiunile noastre, un adevăr putem să îl recunoaştem cu toţii: alegătorii nu au susţinut modelul de alegere directă a preşedintelui ţării, optând astfel în favoarea formei de guvernământ de republică parlamentară.

Deoarece ne aflăm în preajma unei noi campanii electorale şi riscăm să ne pomenim în aceeaşi situaţie de blocaj, atât concetăţenii noştri, cât şi partenerii externi ai Republicii Moldova se întreabă cu îngrijorare dacă clasa politică va fi în stare să propună o cale de depăşire a acestei crize cronice. Întrebarea formulată tot mai frecvent pe plan extern este dacă liderii politici moldoveni sunt în stare să dezmintă impresia că am fi un stat falimentar şi un popor incapabil să se autoguverneze.

Pentru a ajunge la un rezultat pozitiv şi a depăşi criza, este nevoie să manifestăm deopotrivă şi în mod solidar voinţă politică, curaj şi simţ al răspunderii. A venit momentul când trebuie să recunoaştem că pe parcursul ultimilor douăzeci de ani am avut şi greşeli, fiecare partid în parte. Opera de edificare a unui stat de drept şi a unei democraţii funcţionale este o activitate nouă pentru fiecare dintre noi. Am învăţat din propriile greşeli, am acumulat experienţă şi cunoştinţe, am înţeles adevărul că efortul de construcţie statală este o lucrare colectivă, şi nu atribuţia unui singur partid sau exclusiv a guvernării.

Partidul Popular Creştin Democrat adresează un apel tuturor partidelor politice să renunţe la atitudinile exclusiviste şi negările reciproce. Rămânând diferiţi ca doctrine şi profil identitar, trebuie să renunţăm la ispita de a ne califica reciproc drept duşmani ireconciliabili, faţă de care să se aplice logica războiului. Suntem doar oponenţi politici şi trebuie să ne recunoaştem drept parteneri sociali chiar atunci când polemizăm dur, unii fiind de dreapta, alţii — de stânga, unii — la putere, alţii — în opoziţie.

Pentru a nu provoca o criză constituţională şi în viitorul Parlament, Partidul Popular Creştin Democrat propune tuturor partidelor politice să ne întrunim în cadrul unei “mese rotunde”, unde să semnăm un document comun, un PACT DE CONCILIERE NAŢIONALĂ, care să se constituie într-un angajament de onoare în faţa alegătorilor noştri. Acest document trebuie să garanteze următoarele:

1. Indiferent de configuraţia politică a viitorului Parlament, indiferent de faptul care partide vor obţine majoritatea şi care vor rămâne în opoziţie, ne angajăm să elaborăm de comun acord un proiect de lege de modificare a Constituţiei şi să îl adoptăm prin consens.
2. Proiectul de modificare a Constituţiei urmează să vizeze simplificarea procedurii de alegere a Preşedintelui republicii, reducerea atribuţiilor acestuia şi consolidarea capacităţii instituţionale a Parlamentului şi Guvernului.
3. Articolul 78 va prevedea trei tururi de alegere a şefului statului şi alegeri repetate, în care nu se vor mai putea înscrie persoanele care au candidat în turul întâi şi nu au fost aleşi. Prevederea privind dizolvarea Parlamentului va fi omisă din acest articol.
4. Articolul 85, care îi permite Preşedintelui în exerciţiu să dizolve Parlamentul, va fi omis.
5. Articolul 89, care prevede posibilitatea de demitere a Preşedintelui republicii de către Parlament cu votul a două treimi al deputaţilor, va fi omis. Şeful statului îşi poate pierde mandatul doar dacă îşi dă demisia, este în incapacitate fizică de a şi-l exercita, este condamnat penal printr-o decizie judecătorească definitivă sau în caz de deces.
6. Articolul 98 (1) va fi completat, iar noua redacţie va avea următorul conţinut: “După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, propusă de către majoritatea parlamentară, constituită din cel puţin 52 de deputaţi”. Astfel, şeful statului nu va mai consulta formal fracţiunile parlamentare, ci va ţine cont de voinţa politică a majorităţii de guvernământ din Parlament. Majoritatea parlamentară de guvernământ îşi va asuma răspunderea pentru exercitarea actului guvernării şi îşi va exprima votul de încredere faţă de Guvernul ţării, acordându-i acestuia susţinerea politică necesară.
7. Articolul 98(6), care astăzi le oferă Preşedintelui republicii şi Prim-ministrului dreptul de a efectua remanieri guvernamentale, va fi modificat şi va avea următoarea redacţie: “În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Parlamentul Republicii Moldova, la propunerea Prim-ministrului, îi revocă şi îi numeşte pe unii membri ai Guvernului cu majoritatea de voturi ale deputaţilor aleşi.” Astfel, va dispărea contradicţia existentă când şeful statului şi premierul dispun de dreptul arbitrar de a modifica componenţa nominală a Guvernului, iar Parlamentul, care acordă votul de încredere întregului Cabinet de miniştri, este eliminat din acest proces.
8. Până la modificarea Constituţiei în spiritul propunerilor de mai sus, deputaţii din viitoarea legislatură vor agrea să aleagă prin consens sau printr-o largă majoritate de voturi în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova o persoană neafiliată politic, neutră, care să reprezinte un simbol al coeziunii naţionale şi al stabilităţii.
9. Candidatul la funcţia de Preşedinte al ţării va accepta atribuţiile reduse conform propunerilor de mai sus şi se va angaja să îl desemneze în calitate de candidat pentru funcţia de Prim-ministru pe exponentul majorităţii parlamentare de guvernământ.

Iurie ROŞCA,
Preşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet